Decizia civilă nr. 191/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ

DOSAR NR. (...)

DECIZIA CIVILĂ NR. 191/R/2012

Ședința publică din data de 18 ianuarie 2012

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE:

T. D. - președintele Secției I-a civilă

JUDECĂTORI:

A.-T. N.

M.-C. V.

GREFIER:

M.-L. T.

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul Ș. V., împotriva deciziei civile nr. 3. din 10 martie 2010, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), privind și pe pârâții S. ROMÂN PRIN C. LOCAL AL M. C.-N. și M. D. R. ȘI T., având ca obiect acțiune în baza Legii nr. 10/2010.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reclamantul-recurent Ș. V., lipsă fiind restul părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

S-a făcut referatul cauzei, după care reclamantul-recurent depune la dosar un set de acte prin care susține că este proprietarul imobilului în litigiu.

Se constată că prezenta cauză a fost suspendată în temeiul prevederilor art. 242 alin. (1) pct. 2 Cod procedură civilă, la data de 30noiembrie 2010, rămânând în nelucrare mai mult de un an din vina părților, situație în care Curtea, din oficiu a dispus repunerea pe rol a cauzei pentru a se constata în speță incidența prevederilor referitoare la perimare.

Raportat la această situație, Curtea din oficiu, în temeiul prevederilor art. 137 alin. (1), art. 248, art. 252 alin. (2) și art. 253 alin. (2) Cod procedură civilă, invocă excepția perimării prezentului recurs și acordă cuvântul asupra acesteia.

Reclamantul-recurent solicită să fie recunoscut ca proprietar al imobilului și să fie trecut în cartea funciară, iar cu privire la excepția invocată, arată că lasă soluția asupra acesteia la aprecierea instanței.

Curtea reține cauza în pronunțare asupra excepției perimării.

C U R T E A,

Prin sentința civilă nr. 15.772 din 8 decembrie 2009 a Judecătoriei C.- N., s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. D. R. ȘI L., privind primul capăt de cerere, invocată de acesta.

S-a respins primul capăt de cerere din acțiunea formulată de reclamantul Ș. V., în contradictoriu cu pârâtul M. D. R. ȘI L., ca fiindformulat în contradictoriu cu o persoană lipsită de calitate procesuală pasivă.

S-a respins ca neîntemeiată excepția inadmisibilității celui de-al doilea capăt de cerere, invocată de pârâtul M. D. R. și L.

S-a admis excepția prematurității celui de-al doilea capăt de cerere invocată de pârâtul S. Român prin C. local al municipiului C.-N.

S-a respins cel de-al doilea capăt de cerere din acțiunea formulată de reclamantul Ș. V. în contradictoriu cu pârâtul S. Român prin C. local al municipiului C.-N. și M. D. R. și L., ca fiind prematură.

S-a respins ca neîntemeiat primul capăt de cerere din acțiunea formulată de reclamantul Ș. V., în contradictoriu cu pârâtul S. Român prin

C. local al municipiului C.-N.

S-a respins ca neîntemeiată cererea reclamantului de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin acțiunea civilă înregistrată sub nr. 3483/211 din (...), reclamantul Ș. V., i-a chemat în judecată pe pârâții S. Român prin C. local al municipiului C.-N. și M. D. R. și L., solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța, să dispună obligarea pârâților să îi vândă apartamentul nr. 9 situat în C.-N., str. T. M. nr. 43, în condițiile art. 20 alin. (12) din Legea nr.10/2001, iar în caz că nu sunt de acord cu vânzarea, să fie obligați să îi asigure cu prioritate o locuință din fondul gestionat de către cei doi pârâți în condițiile art. 20 alin.

(21) din Legea nr. 10/2001.

Apartamentul nr. 9 din C.-N., str. T. M. nr. 43, nu face parte din fondul de locuințe gestionate de consiliile locale sau de M. D. R. și L.

Totodată, reclamantul nu a făcut dovada unor minime demersuri în sensul de a obține pe cale amiabilă drepturile prevăzute de art. 20 alin (21) din Legea nr. 10/2001.

Prin decizia civilă nr. 3. din 10 septembrie 2010 a T.ui C., s-a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantul Ș. V. împotriva sentinței civile nr.

15.772 din (...) a Judecătoriei C.-N.

Pentru a decide astfel, tribunalul a statuat că în mod corect instanța a reținut că pârâtul M. D. R. și L., nu are calitate procesuală pasivă.

Imobilul pe care intenționează reclamantul să îl cumpere nu a făcut obiectul Legii nr. 112/1995, deoarece a aparținut unui cult religios.

Tot în mod corect a fost respins ca prematur și capătul de cerere privind obligarea pârâților să îi asigure o locuință din fondul gestionat de aceștia, în condițiile în care reclamantul nu a făcut niciun demers pentru a obține o altă locuință.

Împotriva acestei decizii, a declarat recurs reclamantul Ș. V., solicitând schimbarea ei în totalitate, în sensul desființării acesteia și trimiterea cauzei spre rejudecare.

În motivarea recursului, reclamantul a susținut că în speță are calitate procesuală pârâtul M. D. R. și T.

În mod greșit s-a admis excepția prematurității acțiunii, ridicată de C. local al municipiului C.-N.

În actul normativ ce constituie temeiul de drept al acțiunii, nu este prevăzută nicio condiționare în acest sens.

Reclamantul a depus cererea nr. (...) pentru acordarea unei locuințe, la care nu a primit niciun răspuns.

Legea nr. 10/2001 a instituit în sarcina C.ui local al municipiului C.- N., obligația de a face demersurile necesare pentru a le asigura locuințe chiriașilor ale căror locuințe au fost revendicate și a căror contracte au fost anulate ca urmare a aplicării Legii nr. 10/2001, fără ca această obligație să fie condiționată de acte prealabile obligației și fără a condiționa de demersuri prealabile această obligație.

La termenul din 30 noiembrie 2010, s-a dispus suspendarea soluționării recursului, în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C.pr.civ., pentru lipsa nejustificată a părților.

Din referatul întocmit de grefa instanței f.11, rezultă că recursul a rămas în nelucrare mai mult de un an.

Potrivit art. 248 alin.(1) C.pr.civ., orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an.

Având în vedere că această cauză a rămas în nelucrare nai mult de un an din vina recurentului, în baza art. 252 C.pr.civ., se va constata perimarea din oficiu a recursului.

PENTRU ACESTE M.IVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Constată perimat recursul declarat de reclamantul Ș. V. împotriva deciziei civile nr. 3. din (...) a T.ui C., pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 18 ianuarie 2012.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

T. D. A.-T. N. M.-C. V.

GREFIER M.-L. T.

Red.TD:(...) Dact.CC:(...)-2 ex.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 191/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă