Decizia civilă nr. 2927/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția I Civilă
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 2927/R/2012
Ședința publică din 14 iunie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: ANA I.
JUDECĂTOR: A. C. JUDECĂTOR: A.-A. P. GREFIER : C. B.
S-a luat spre examinare recursul declarat de pârâtul S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE- D. G. A F. P. C. împotriva sentinței civile nr. 238 din 8 martie 2012 a T. C., pronunțată în dosarul nr. (...), privind și pe intimata C. H. A., având ca obiect despăgubiri în baza Legii nr. 221/2009.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C., procuror S. A., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că prin motivele de recurs, pârâtul recurent a solicitat judecarea cauzei în conformitate cu prevederile art. 242 alin. 2 C.proc. civ.
Reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C. arată că nu are cereri de formulat în probațiune.
Nemaifiind alte excepții sau cereri, C. declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C. solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a deciziei recurate.
C U R T E A
Prin acțiunea înregistrată la data de (...) reclamanta C. H.-A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice, ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului la plata unor despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit prin condamnare, în cuantum de 200.000 euro, la plata de despăgubiri reprezentând echivalentul valorii bunurilor confiscate prin hotărârea de condamnare, în cuantum de 100.000 euro, să se dispună repunerea în drepturi a condamnatului, cu obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
La data de (...) reclamanta a depus la dosar o precizare a acțiunii, prin care
și-a mărit pretențiile materiale prevăzute la petitul 2 cu suma de 10.000 euro, întrucât alături de bunurile imobile confiscate au fost confiscate și bunuri mobile
- utilaje agricole, animale folosite la muncile la câmp și în gospodărie.
La data de (...) reclamanta și-a precizat din nou acțiunea, respectiv petitul 1din acțiune, arătând că acesta se întemeiază pe următoarele prevederi legale: art. 998 C. civil; art.3, art. 5 pct. 1 și 5, art. 6, art. 7 și art. 8 din Convenția
Europeană a Drepturilor Omului; art.11 alin.1 și 2, art.22 și urm din Constituție.
Prin sentința civilă nr. 238 din (...) pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr.
(...) s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a M. F. P..
S-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta C. H.-A. împotrivapârâtului S. R. prin M. F. P. și în consecință:
A fost obligat pârâtul să achite reclamantei suma de 46.435 lei, reprezentând echivalentul valorii bunurilor confiscate de la antecesorul reclamantei, defunctul R. PARTENIE, în baza sentinței nr.397/1958 a T. M. C.
S-au respins restul capetelor de cerere.
A fost obligat pârâtul să achite reclamantei suma de 2650 lei, cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Din actele comunicate de C. rezultă că antecesorul reclamantei, defunctul R. Partenie, a fost condamnat la 4 ani închisoare corecțională, pentru săvârșirea delictului de uneltire contra ordinei sociale prevăzute de art.209 pct.2 lit. a C. penal, prin sentința nr.397/1958 a T. M. C. Prin decizia nr.1852/1958 a T. M. al Regiunii III M.e C. pedeapsa a fost majorată la 7 ani. Defunctul a fost eliberat în 1962, fiind grațiat conform Decretului nr.772/1962.
Așadar, antecesorul reclamantei a suferit o condamnare considerată de drept cu caracter politic, conform art.1 alin.2 lit.a din Legea nr.221/2009.
Referitor la capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtului la plata daunelor morale, prin acțiunea inițială reclamanta a invocat dispozițiile Legii nr.221/2009.
Prin decizia nr.1358/2010 a C. C., publicată în Monitorul Oficial nr.761/(...), s-a admis excepția de neconstituționalitate ridicată de S. român, prin Ministerul Finanțelor Publice - D. G. a F. P. C. și s-a constatat că prevederile art.5 alin.(1) lit.a) teza întâi din Legea nr.rile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, cu modificările și completările ulterioare, sunt neconstituționale. ocuments%20and%20Settings\user\Sintact%202.0\cache\Legislatie
emp\00068397.htm" |Constituție}, dispozițiile din legile constatate ca fiind neconstituționale își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei C. C. dacă, în acest interval, Parlamentul nu pune de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept. D. C. C. se publica în Monitorul Oficial al R.iei. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor.
În consecință, instanța a constatat că, în condițiile în care de la data publicării deciziei menționate au trecut 45 de zile, fără să intervină nici o modificare a dispozițiilor art. 5 alin.1 lit. a din Legea nr.221/2009, aceste dispoziții și-au încetat efectele juridice, iar decizia este obligatorie și se aplică și litigiilor aflate în curs de judecată.
Prin precizarea de acțiune, reclamanta a arătat că înțelege să invoce dispozițiile art.998 C.civ. privind răspunderea civilă delictuală.
În ceea ce privește excepția lipsa calității procesuale pasive a MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, instanța a observat că acest minister nu a fost chemat în judecată în nume propriu ci în calitate de reprezentant al statului, astfel încât excepția este lipsită de obiect. Pe de altă parte, instanța a constatat că reclamanții au solicitat acordarea de daune morale pentru prejudiciul cauzat prin condamnarea aplicată de organele statului, ceea ce îi conferă acestuia calitate procesuală pasivă, fiind reprezentat în acest sens de M. E. și F., în temeiul dispozițiilor art.25 alin.2 din Decretul nr.31/1954.
În consecință, instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a
MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE.
Analizând fondul cererii instanța a constatat că reclamanta a avut posibilitatea să solicite acordarea de măsuri reparatorii pentru condamnarea suferită de antecesorul său conform dispozițiilor art.2 alin.2 din Decretul-Legenr.118/1990, cu modificările ulterioare, în termenele prevăzute de acest act normativ. În condițiile în care reclamanta nu solicitat acordarea acestor măsuri (așa cum rezultă din adresa Casei județene de pensii C.) instanța a considerat că aceasta nu mai este îndreptățită să solicite acordarea de daune morale.
În ceea ce privește despăgubirile reprezentând echivalentul valorii bunurilor confiscate, instanța a constatat că prin hotărârea de condamnare s-a dispus și confiscarea totală a averii antecesorului reclamantei.
Printre actele comunicate de C. se regăsesc și două procese verbale de sechestru privind următoarele bunuri aflate în proprietatea defunctului R. Partenie: o vacă bălțată cu un vițel de cca 2 luni; un purcel de cca 4-5 luni; două oi; o căruță pentru un cal; un ciur pentru vânturat floarea soarelui; o cadă de
500 kg din lemn; două sobe de teracotă; o sanie din lemn; o măsuță rotundă; cota parte de ½ din o casă cu două camere, o bucătărie și ă cămară de alimente, situată în satul B. nr.86; suprafața de 5,30 ha teren arabil; un castel pentru ținut porumb. De asemenea, există un proces verbal încheiat de un executor judecătoresc din care rezultă că în temeiul hotărârii de condamnare bunurile sechestrate au fost predate Sfatului popular al comunei L.
Din declarațiile martorilor R. I. și R. A. rezultă că antecesorul reclamantei a avut în proprietate mai multe unelte agricole (vânturătoare, mașină de zdrobit porumb, grapă, car, plug, căruță) vite, păsări, cai, precum și teren agricol, toate acestea fiind confiscate după condamnarea sa.
Potrivit dispozițiilor art. 5 alin.1 lit. b din Legea nr.221/2009 „orice persoanã care a suferit condamnãri cu caracter politic în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 sau care a fãcut obiectul unor mãsuri administrative cu caracter politic, precum și, dupã decesul acestei persoane, soțul sau descendenții acesteia pânã la gradul al II-lea inclusiv pot solicita instanței prevãzute la art. 4 alin. (4), în termen de 3 ani de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, obligarea statului la
… acordarea de despãgubiri reprezentând echivalentul valorii bunurilor confiscate prin hotãrâre de condamnare sau ca efect al mãsurii administrative, dacã bunurilerespective nu i-au fost restituite sau nu a obținut despãgubiri prin echivalent în condițiile Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicatã, cu modificãrile și completãrile ulterioare, sau ale Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãții și justiției, precum și unele mãsuri adiacente, cu modificãrile și completãrile ulterioare";.
În ceea ce privește valoarea bunurilor mobile confiscate, din raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat de exp. R. I. D. rezultă că valoarea de circulație a acestora este de 32.985 lei.
De asemenea, în cauză a fost efectuat un raport de expertiză tehnică judiciară pentru evaluarea bunurilor imobile, de către exp. V. V., din care rezultă că valoarea cotei părți de ½ din casa confiscată este de 13.450 lei. În ceea ce privește terenurile, expertul a menționat că acestea nu au putut fi identificate, propunând două valori stabilite conform grilei notariale din zonă, în funcție de existența sau inexistența unui acces la un drum.
Față de cele ce preced, instanța a considerat că în cauză sunt îndeplinite condițiile art. 5 alin.1 lit.b din Legea nr.221/2009, însă doar pentru bunurile mobile și pentru cota parte de ½ din casa confiscată, reclamanta fiind astfel îndreptățită să primească suma de 46.435 lei. În ceea ce privește terenurile, acestea nu au fost identificate de expert. Mai mult, din adresa Primăriei comunei C. rezultă că reclamantei i s-a restituit în temeiul dispozițiilor Legii nr.18/1991 suprafața totală de 7,15 ha teren, în calitate de moștenitoare a defunctului R. Partenie.
În fine, referitor la petitul având ca obiect repunerea în drepturi a condamnatului, în temeiul art.5 alin.3 din Legea nr.221/2009 se poate solicita repunerea în drepturi, în cazul în care prin hotărârea judecătorească de condamnare s-a dispus decăderea din drepturi sau degradarea militară.
În speță, instanța a constatat că prin sentința nr.397/1958 a T. M. C. nu s-a dispus nici decăderea din drepturi și nici degradarea militară a antecesorului reclamantei, astfel încât cererea acesteia este neîntemeiată.
Față de cele ce preced, instanța a admis în parte acțiunea reclamantei și a obligat pârâtul, în baza art. 5 alin.1 lit.b din Legea nr.221/2009, la plata sumei de
46.435 lei, reprezentând echivalentul valorii bunurilor confiscate de la antecesorul reclamantei, respingând celelalte capete de cerere.
În baza dispozițiilor art.274 C. proc.civ. instanța a obligat pârâtul să achite reclamantei suma de 2650 lei, cheltuieli de judecată, din care 900 lei reprezintă onorariul avocațial, 1000 lei onorariul expertului R. I. D. și 750 lei onorariul parțial al expertului V. V. (ținând cont de respingerea cererii pentru acordarea valorii terenurilor confiscate).
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul S. R. prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE solicitând modificarea sentinței civile nr. 2. a T. C. în sensul diminuării despăgubirilor acordate reclamantei și exonerării de la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare s-a arătat că suma stabilită ca reprezentând contravaloarea imobilelor confiscate, casă și teren extravilan depășește valoarea ce rezultă prin raportare la evaluarea proprietăților imobiliare din fondul imobiliar al județului pentru anul 2009 conform celor stabilite de către experții A. prin raportul întocmit și utilizat și de C. N. P. pentru anul 2009.
Conform acestei evaluări o casă similară ar valora mai puțin decât jumătate din valoarea stabilită de către expert.
S-a mai arătat că deși s-au formulat obiecțiuni la raportul de expertiză acestea nu au fost transmise expertului pentru a-și exprima punctul de vedere.
În drept au fost invocate dispozițiile art. (...) C.pr.civ. Nu s-a formulat întâmpinare în cauză.
Analizând recursul declarat de pârâtul S. R. prin MINISTERUL FINANȚELOR
PUBLICE împotriva sentinței civile nr. 238 din (...) a T. C., C. reține următoarele:
Singurul aspect contestat din sentința civilă nr. 2. a T. C. este valoarea stabilită ca reprezentând echivalentul bunurilor imobile confiscate de la antecesorul reclamantei, apreciindu-se că trebuiau avute în vedere valorile din raportul de expertiză întocmit pentru anul 2009 și utilizat de C. N. P.
Prin raportul de expertiză tehnică judiciară s-a stabilit valoarea de circulație a imobilelor care fac obiectul acțiunii, pentru construcție stabilindu-se o valoare de 26.900 lei, iar pentru teren două valori în funcție de posibilitatea de acces, aceste valori fiind stabilite conform grilei notariale din zonă, în lipsa identificării amplasamentului acestora.
Prin sentința atacată s-au acordat despăgubiri în favoarea reclamantei numai pentru cota de ½ parte din construcție, referitor la terenuri reținându-se că acestea au fost restituite în temeiul Legii nr. 18/1991.
Rezultă deci că numai valoarea stabilită pentru construcție putea fi contestată, urmând a fi analizat de către Curte modul de stabilire al acesteia.
Ținând cont de faptul că prin raportul de expertiză întocmit în cauză în fața instanței de fond a fost stabilită valoarea de circulație a construcției, valoare contestată de către pârât numai raportat la valorile utilizate de C. N. P., se apreciază ca neîntemeiate criticile formulate în recurs.
Contravaloarea bunurilor confiscate ca urmare a condamnării politice suferite de antecesorul reclamantei trebuie stabilită raportat la valoarea decirculație a acestora, iar nu la o valoare rezultând din raportul de expertiză utilizat de C. N. P., aceste valori fiind stabilite generic, pe localități, nereprezentând valoarea reală a imobilului, valoare care a fost determinată în cauză printr-o lucrare de specialitate. A. valori rezultând din expertiza utilizată de C. N. P. puteau fi eventual avute în vedere în lipsa întocmirii unui raport de expertiză în acest sens, ceea ce nu este cazul în litigiul dedus judecății.
Acesta este și motivul pentru care instanța de fond, în ședința publică din
(...), a respins obiecțiunile formulate la raportul de expertiză de către pârât.
Deși prin cererea de recurs se solicită și exonerarea de la plata cheltuielilor de judecată la care pârâta a fost obligată de către instanța de fond, această critică nu a fost motivată, motiv pentru care nu va fi analizată de către instanță raportat la prevederile art.3021alin.1 lit.c, art.303 alin.1, art.306 alin.1 C.pr.civ. Având în vedere considerentele de mai sus, C., în temeiul art. 3041,312 alin. 1 C.pr.civ. va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul S. R. prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE împotriva sentinței civile nr. 238 din (...) a T. C. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o va menține ca legală și temeinică. PENTRU A. MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul S. R. prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE împotriva sentinței civile nr. 238 din (...) a T. C. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține. Decizia este irevocabilă. Dată și pronunțată în ședința publică din (...). PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, ANA I. A. C. A.-A. P. GREFIER, C. B. Red.A.C./dact.L.C.C. 2 ex./(...) Jud.fond: D. I. T.
| ← Decizia civilă nr. 2923/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Decizia civilă nr. 88/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
|---|
