Decizia civilă nr. 3289/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

Secția I Civilă

Dosar nr. (...)

DECIZIA CIVILĂ NR. 3289/R/2012

Ședința publică din 28 iunie 2012

Instanța constituită din: PREȘEDINTE: A. C. JUDECĂTOR: A. A. C. JUDECĂTOR: ANA I. GREFIER : C. B.

S-a luat spre examinare recursul declarat de pârâtul S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PRIN D. G. A F. P. C. împotriva sentinței civile nr. 319 din 3 aprilie 2012 a T.ui C., pronunță în dosarul nr. (...), privind și pe intimatul I. E., având ca obiect despăgubiri în baza Legii nr. 211/2009.

La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă reclamantul intimat I. E., personal, reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C., procuror S. A., lipsă fiind celelalte părți.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 28 iunie

2012, s-au depus la dosar, prin registratura instanței, din partea pârâtului recurent, concluzii scrise la care a anexat decizia civilă nr. 2879/(...) a Înaltei Curți de C. și J.

Reclamantul intimat solicită acordarea unui termen întrucât doamna avocat S. D., este plecată în concediu.

Reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C. arată că nu se opune cererii de amânare a cauzei.

C., în urma deliberării, respinge cererea de amânare a cauzei, apreciind că aceasta nu este justificată și nu există la dosar dovada că doamna avocat a fost angajată în cauză, iar reclamantul avea posibilitatea angajării unui avocat având în vedere că a primit citația la data de 31 mai

2012.

Reclamantul intimat și reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C. arată că nu au cereri de formulat în probațiune.

Nemaifiind alte excepții sau cereri, C. declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.

Reclamantul intimat solicită respingerea recursului și păstrarea sentinței pronunțate de Tribunalul Cluj, ca fiind temeinică și legală, fără cheltuieli de judecată.

Reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C. solicită admiterea recursului, modificarea în parte a deciziei recurate, în sensul diminuării despăgubirilor.

C U R T E A

Prin sentința civilă nr. 319 din 3 aprilie 2012 a T.ui C., pronunță în dosarul nr. (...), a fost admisă în parte acțiunea civilă exercitată și precizata de reclamantul I. E., împotriva paratului S. R. prin M. I. P. și în consecință:

A fost obligat paratul să-i plătească reclamantului suma 102.870 lei, reprezentând contravaloarea actualizata a bunurilor confiscate.

A fost respins capătul de cerere privind constatarea caracterului politic al condamnării, cel privind obligarea pârâtului la plata către reclamant a sumei de 600.000 Euro, daune morale precum și a sumei de 5000 lei reprezentând amenda corecțională .

În considerentele acestei sentințe, se reține că, potrivit sentinței penale nr. 9. a T.ui Militar C., pronunțată în dosarul nr. 1047/1950, antecesorul reclamantului a fost condamnat la pedeapsa de 5 ani de închisoare cu executare, pentru crima de uneltire contra ordinii sociale, prevăzută de art. 209 C. pen.

Potrivit dispozițiilor art. 1 din L.a 221/2009, condamnările dispuse in temeiul art. 209 din Codul penal din 1936 constituie de drept condamnări cu caracter politic .

Ca atare, in privința acestor condamnări instanța nu mai trebuie sa constate caracterul politic, întrucât el este constatat de legiuitor, așa cum rezulta din interpretarea coroborata a art. 1 alin. 1,2,4 si art. 4 din L.a

221/2009 .

Referitor la capătul de cerere privind obligarea paratului S. R. la achitarea cu titlu de despăgubiri in suma de 600.000 Euro, pentru prejudiciul moral suferit prin condamnare, instanța a reținut că, prin decizia C. C. nr. 1., au fost declarate neconstituționale dispozițiile art. 5 alin. 1 lit. a din L.a 221/2009, dispoziții pe care reclamanții și-au întemeiat acțiunea.

În considerentele acestei decizii, se reține că art. 5 alin1 lit. a din L.a

221/2009 , contravine dispozițiilor art. 1 alin. 3 si 5 din Constituție, care prevăd ca in R. respectarea legilor este obligatorie iar dreptatea este valoare suprema.

Caracterul neconstituțional al dispozițiilor art. 5 lit. a din L.a

221/2009 s-a stabilit având in vedere că prevederile sus mentionate din L.a

221/2009 au același scop ca si art. 4 din Decretul L. 1. , singura diferența consta doar in modalitatea de plata, adică o suma globala in loc de prestații lunare, altfel spus prin art. 5 alin. 1 lit. a din L.a 221/1990 s-a urmărit repararea aceluiași prejudiciu deja reparat prin prevederile D. L. 1., fiind diferită doar modalitatea de plata.

Ca urmare a declarării acestui text de lege ca neconstituțional, de la momentul declarării sale ca fiind neconstituțional el este suspendat de drept iar după 45 de zile de la publicarea deciziei își încetează efectele juridice daca legiuitorul nu intervine pentru a pune de acord prevederile declarate neconstituționale cu dispozițiile Constituției .

În consecință, prezenta acțiune nu mai are un temeiul juridic in baza căruia să poată fi admisa acțiunea si prin care instanța sa poată dispune acordarea de despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit de reclamant .

În ceea ce privește incidența în cauză a dispozițiilor art.998-999 Cod civil, instanța a apreciat că, potrivit art. 3 din Decretul nr. 167/1958, acțiunile patrimoniale sunt supuse prescripției de 3 ani, iar data de la care termenul de prescripție de 3 ani a început să curgă este data intrării in vigoarea a D. L. nr.1. - 9 aprilie 1990 .

Prin acesta, s-a recunoscut caracterul politic al condamnărilor la care au fost supuse unele persoane în perioada de după 6 martie 1945, perioada detenției fiind considerată vechime în muncă, respectiv 1 an de detenție constituie 1 an și 6 luni vechime în muncă. Totodată, persoanelor condamnate politic li s-a acordat și o îndemnizație lunară de 200 lei/pe an de detenție, moment din care reclamantul daca ar fi apreciat ca acestemasuri nu acoperă prejudiciul produs prin condamnare a avut posibilitatea de a solicita obligarea S.ui R. prin M. F. la plata de daune morale.

Mai mult, din considerentele Deciziei nr. 1. a C. C., rezultă că, în domeniul acordării de despăgubiri pentru daunele morale persoanelor persecutate din motive politice a fost emis Decretul lege nr. 1., prin care li s- a recunoscut dreptul la despăgubiri pentru daunele morale.

Cu privire la cererea de obligare a paratului la plata sumei de 136.333 lei, reprezentând contravaloarea actualizata a bunurilor confiscate ca urmare a condamnării antecesorului reclamantului instanța a reținut următoarele:

Din copia procesului verbal aflat la f. 7 din dosar, rezultă că antecesorului reclamanților, in baza sentinței civile nr. 9., i s-a confiscat si averea imobiliară și mobiliară, constând în căruță și grajd, iar, potrivit declarației martorului audiat, cu acea ocazie, i s-a confiscat și un cal.

Conform raportului de expertiza efectuat si completat in cauza de ing. R. I. D., valoarea comerciala totala a bunurilor mobile căruță si cal este de

5250 lei.

Potrivit raportului de expertiza efectuat de ing. M. D., valoarea de piață pentru un grajd cu sura este de 22.120 lei .

Reclamantul a solicitat obligarea paratului si la plata contravalorii cerealelor si a cantității de fan care i-au fost confiscate cu aceeași ocazie.

Din declarațiile martorului B. N. coroborate celelalte declarații ale martorilor audiați, rezultă că antecesorului reclamantului i-au fost confiscate cu ocazia arestării si 45 tone de cereale si 35 tone de fan, instanța făcând o medie a cantităților care au fost declarate de către martori ca ar fi fost confiscate, si anume intre 40 si 50 tone, cantitatea care coincide in mai multe declarații fiind aceea de 45 tone, iar, în ceea ce privește cantitatea de fân, media intre 30 si 40 de tone , cantitatea de 35 tone reprezentând media aproximativă care se regăsește in mai multe declarații.

În ceea ce privește contravaloarea cantității de cereale, coroborând declarațiile martorilor audiați, unitatea de măsură cu care se vinde cantitatea de cereale in comunitate este aceea de litra care se vinde cu suma de 15 lei , iar 6 litre de cereale reprezintă 100 de KG , in consecință aceasta cantitate având valoarea de 90 lei . Pornind de la aceasta evaluare rezulta ca reclamantul este îndreptățit la contravaloare cantității de 45000 Kg care reprezintă suma totala de 40.500 lei.

În ceea ce privește contravaloarea cantității de fân, instanța coroborând declarația martorilor audiați a apreciat ca valoarea unui kg de fan este 1 leu /Kg, in raport de care reclamantul este îndreptățit la contravaloarea cantității de 35000 Kg care reprezintă suma totala de 35000 lei.

În ceea ce privește obligarea paratului la restituirea sumei de 5000 lei reprezentând amenda corecționala instanța a apreciat ca aceasta nu intră sub incidența dispozițiilor art. 5 al 1 lit. b din L.a 221/2009.

Î mpotriva acestei sentințe, a declarat în termen legal recurs pârâtul S. român prin Ministerul Finanțelor Publice , solicitând modificarea ei în ceea ce privește cuantumul despăgubirilor materiale acordate de prima instanță, pe motiv că nu s-a făcut dovada preluării celor 45 tone cereale și a celor 35 tone fân, proba cu martori nefiind admisibilă peste cuprinsul procesului verbal de confiscare a averii.

Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, raportat la dispozițiile art. 304 1Cod proc.civ., ce constituie temeiul său în drept, curtea apreciază că acesta este fondat, întrucât, cantitatea de cereale și defân despre care se susține că ar fi fost confiscată nu se regăsește în procesul verbal de confiscare întocmit la data de 25 iulie 1951, iar martorii audiați nu au declarat nici unul că ar fi văzut cu ochii lor cantitățile de cereale și de fân, ci doar că au auzit în sat că acestea ar fi existat (f. 112, 147).

Totuși, un martor a declarat că își aduce aminte că în șură erau 20-

30 măji de fân, o majă având 100 kg, ceea ce înseamnă 2-3 tone și nicidecum 30-40 de tone și că ar fi fost 300-350 de litre de cereale, respectiv grâu, o litră având aproximativ 15-16 kg, ceea ce înseamnă în jur de 5 tone de cereale și nicidecum 50 de tone.

Raportat la această stare de fapt, curtea va admite în parte recursul pârâtului și va stabili valoarea despăgubirilor materiale doar la suma de

33.970 lei, reprezentând contravaloarea căruței, a calului, a grajdului și a șurii, precum și a cantității de cereale și fân dovedită prin singurul martor ce a văzut cu ochii săi existența acestora.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,

D E C I D E :

Admite în parte recursul declarat de pârâtul S. R. prin Ministerul

Finanțelor Publice împotriva sentinței civile nr. 319 din (...) a T.ui C., pronunțată în dosarul nr.(...), pe care o modifică, în sensul că obligă pârâtul să plătească reclamantului suma de 33.970 lei reprezentând despăgubiri materiale.

Menține restul dispozițiilor sentinței. Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din (...).

PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER A. C. A. A. C. ANA I. C. B.

Plecată în C.O., semnează

Vicepreședintele curții, JUDECĂTOR

D.-L. B.

Red. CAA dact. GC

2 ex/(...)

Jud. fond: F.S. B.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 3289/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă