Decizia civilă nr. 3541/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
| Comentarii |
|
ROMÂNIA CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 3541/R/2012
Ședința publică din data de 7 septembrie 2012
Instanța constituită din:
Președinte : D.-L. B.- icepreședinte al Curții de A. C
Judecători : A. C.
V. M.- reședintele Curții de A. C
Grefier : S. - D. G.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul M. C.- N. PRIN P. precum și recursul declarat de pârâta AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI împotriva sentinței civile nr. 352 din 18 aprilie 2012, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), privind și pe reclamanții K. L., K. E. și pe pârâții SC. C. DE U. G. SA PRIN L. C. DE I. T. S. și SC. E. S., având ca obiect P. în baza legii nr. 1..
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentantul reclamanților intimați, domnul avocat G. A. D. cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind reprezentanții pârâților recurenți, reclamanții intimați și reprezentanții pârâților intimați.
Procedura de citare este îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că prin întâmpinarea formulată și înregistrată prin serviciul de registratură al instanței, la data de 30 august 2012 reclamanții intimați au solicitat respingerea ambelor recursuri și menținerea sentinței civile nr. 3., pronunțată de Tribunalul Cluj ca temeinică și legală.
Nefiind formulate cereri prealabile ori excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată, declară închise dezbaterile și acordă cuvântul reprezentantului reclamanților intimați cu privire la recursurile formulate.
Reprezentantul reclamanților intimați solicită respingerea ambelor recursuri, susținând concluziile depuse în scris prin întâmpinare, fără cheltuieli de judecată.
C U R T E A
1. Cererea de chemare în judecată. Prin cererea de chemare în judecatăînregistrată pe rolul instanței la data de (...), reclamanții K. L. și K. E. au chemat în judecată pe pârâții AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, M. C.-N. PRIN P., SC C. DE U. G. SA prin lichidator C. DE I. T. S., lichidator SC E. S., solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să constate refuzul pârâților de a soluționa cererea de revendicare formulată de către reclamanți în temeiul L. 1., asupra imobilului situat în C.-N., str. Sub
Dealul Sf. G., înscris în CF 10727 nr top. 16237, respectiv să se constate că notificarea reclamanților nu a fost soluționată legal, să se constate calitatea reclamanților de persoane îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate în baza notificării înregistrată sub nr. 548/(...), să se dispună obligarea pârâților la emiterea dispoziției de restituire a acestui imobil în favoarea lor, în calitate de persoane îndreptățite la restituire și obligarea pârâților la plata în favoarea reclamanților a cheltuielilor de judecată.
În motivare, reclamanții arată că sunt moștenitorii foștilor proprietari ai imobilului în litigiu, respectiv ai numiților M. N. și soția G., conform certificatului de calitate de moștenitor nr. 45/(...) eliberat de BNP K. A. B.
Având în vedere că imobilul din litigiu a fost preluat abuziv de S. Român în baza Decretului 111/1951, u formulat notificare solicitând restituirea în echivalent a imobilului situat în C.-N., str. Sub Dealul Sf. G. nr. 3, înscris în CF
10727 nr top 16237.
Imobilul în cauză era format dintr-un teren de aprox 15 jug. pe care era construită o casă din cărămidă acoperită cu țiglă compusă din 2 camere și bucătărie având și un grajd din lemn acoperit cu țiglă.
Ulterior, Primăria M. C.-N. a procedat la înaintarea notificării lor către C. de
U. G. SA împreună cu întreg dosarul nr. 1058, format în baza notificării, întrucât această unitate ar fi deținătoarea imobilului.
Această unitate nu le-a comunicat reclamanților până în prezent nici un răspuns la notificarea formulată.
În timp, au constatat că prin încheierea nr. 70/(...) pronunțată de
Tribunalul Comercial Cluj s-a dispus deschiderea procedurii de faliment față de
SC CUG SA și s-a desemnat lichidator judiciar SC E. S.
Reclamanții au făcut demersuri pentru a afla care este stadiul notificării, însă SC CUG SA și SC E. S. nu au confirmat primirea adresei Primăriei C.-N. și nici a dosarului.
Prin Ordinul nr. 10/(...) al Ministrului Autorității pentru Privatizare și
Administrarea Participanților S. publicat în MO 342/(...) SC CUG SA, se instituie procedura de administrare specială în perioada de privatizare la S. C. C. de U. G. SA.
În aceste condiții, reclamanții apreciază că notificarea lor în temeiul L. 1. trebuia comunicată și către A. care deține 91,1501% din acțiunile CUG SA.
Prin precizarea de acțiune, reclamanții au solicitat să se constate că notificarea lor înregistrată în temeiul legii 1. cu nr. 548/(...) nu a fost soluționată în termenul legal prev de art. 25 din L. 1.; să se constate calitatea reclamanților de persoane îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate, în baza notificării în temeiul L. 1. înregistrată sub nr. 548/(...); să dispună obligarea pârâților la emiterea dispoziției de restituire prin stabilirea măsurilor reparatorii prin echivalent asupra imobilului mai sus menționat, în favoarea reclamanților, în calitate de persoane îndreptățite la restituire astfel: A. pentru imobilul în suprafață de 83.164 mp, M. C.-N. prin P. pentru imobilul în suprafață de 3161 mp și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
Pârâții M. C.-N. și C. local al mun. C.-N. au formulat întâmpinare la acțiunea reclamantului, solicitând respingerea acțiunii în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive.
În motivarea excepției invocate, pârâții au arătat că potrivit prevederilor art. 21 alin. 4 din L. 1., restituirea în natură sau prin echivalent către persoana îndreptățită se face prin dispoziția motivată a primarilor, situație în care calitatea procesuală pasivă în acțiuni ca cele de față o are P.ul și nu unitatea administrativ teritorială.
2. Judecata în primă instanță. Prin sentința civilă nr. 352/(...), pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. C.-N.
S-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. Local al
M. C.-N.
S-a respins acțiunea reclamanților K. L. și K. E., împotriva pârâților C.
Local al M. C.-N., SC C. de U. G. SA, prin lichidator C. de I. T. S., SC E. S.
S-a admis acțiunea formulată de reclamanți împotriva pârâților Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului și M. C.-N. prin P.
A fost obligat pârâtul A. să emită pe seama reclamanților decizie cuprinzând propunere de acordare a măsurilor reparatorii prin echivalent pentru terenul în suprafață de 83.164 mp situat în C.-N., parte din parcela prev cu nr. top. 16237 înscrisă inițial in CF 10727 C.-N.
A fost obligat pârâtul M. C.-N. prin P. să emită pe seama reclamanților dispoziție cu propunere de acordare a măsurilor reparatorii prin echivalent, pentru terenul în suprafață de 3161 mp situat în C.-N., identificat în parcela cu nr. top 16237.
A fost obligat pârâtul M. C.-N. să plătească reclamanților suma de 5000 lei cheltuieli de judecată.
A fost respinsă cererea de obligare a pârâtei A. la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut următoarele:
Potrivit extrasului de carte funciară aflat la fila 15 dosar, imobilul înscris în
CF 10727 C. prev. cu nr. top. 16237, casă din cărămidă acoperită cu țiglă, cu 2 camere, o bucătărie, având și un grajd din lemn și cărămidă acoperit cu țiglă, grădină și arător sub dealul Sf. G. în suprafață de 15 jug a fost proprietate înscrisă sub B1 și B2 a lui M. N. și soția G.
Imobilul a fost preluat de către S. Român în baza decretului 111/1950, statul înscriindu-și dreptul de proprietate în CF sub B 3.
Potrivit certificatului de calitate de moștenitor 45/(...) emis de BNP K. A. B., reclamanții K. L. și K. E. sunt succesori ai proprietarilor tabulari (f. 20 dosar).
La data de 5 aug. 2001, reclamanții au formulat notificare către C. local al mun. C.-N., prin care au solicitat acordarea măsurilor reparatorii prevăzute de L. nr. 1. pentru acest imobil, respectiv despăgubiri stabilite la valoarea reală actuală a acestuia (f. 6 dosar).
Instituția solicitată a trimis d notificarea reclamanților la SC GUC SA, apreciind că aceasta are calitatea de unitate deținătoare (f. 14 dosar).
În vederea determinării situației faptice actuale a terenului în litigiu și a deținătorilor acestuia, s-a dispus administrarea unei expertize tehnice în specialitatea topografie de către expert B. A.
Raportul de expertiză administrat în cauză (f. 45-117 dosar) a relevat că în prezent imobilul ce face obiectul cauzei, având suprafața de 86.325 mp, se suprapune peste amplasamentul fostei fabrici SC T. SA în limita unei suprafețe de 83.164 mp, iar în limita unei suprafețe 3861 mp este inclus în domeniul public cu destinația de alei și străzi.
T. este ocupat în totalitate de construcții definitive, anexe și rețele de utilități. T. ce a fost inclus în incinta T. a făcut obiectul unui certificat de atestare emis pe seama acestei societăți și a fost înstrăinat parcelat către diverse societăți comerciale de-a lungul anilor.
Din actele emise de O. C., rezultă că la momentul intrării in vigoare a L. 1.,
SC T. SA avea capital integral privat.
Analizând cererea de chemare în judecată raportat la starea de fapt relevată de probatoriul administra în cauză, tribunalul a constatat următoarele:
Mai înainte, referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a M. C.-N., aceasta este neîntemeiată întrucât pentru o porțiune de 3681 mp cu destinația de străzi și alei, municipiul este unitatea deținătoare chemată să soluționeze notificarea. P.ii unităților administrativ teritoriale au atribuția emiterii dispoziției, însă aceștia nu acționează în nume propriu, ci în calitatea lor de reprezentanți ai unității administrativ teritoriale și în același timp unitate deținătoare. Astfel, raportat la art. 137 C. și art. 21 alin. 4 L. 1., excepția a fost respinsă.
Excepția este însă întemeiată în ce privește C. local al mun. C.-N., acesta neavând vreo atribuție potrivit L. nr. 1. în procedura reparatorie prevăzută de acest act normativ.
În consecință, excepția a fost admisă față de acest pârât.
Reclamanții au dovedit dreptul de proprietate al antecesorilor lor asupra imobilului din litigiu, preluarea acestuia de către stat în mod abuziv, calitatea lor de succesori ai foștilor proprietari, astfel fiind raportat la dispozițiile art. 1 alin 2 lit. e, art. 4 alin 2 din L. nr. 1. și art. 22 alin 1 in L. nr. 1. și-au dovedit calitatea de persoane îndreptățite la măsuri reparatorii și totodată de formularea notificării în termenul legal.
În ce privește măsurile reparatorii la care sunt îndreptățiți reclamanții, având în vedere că imobilul este ocupat în întregime de către clădiri, rețele de drumuri și utilități, raportat la dispozițiile art. 10 alin.2 și 10 din L.1., aceasta sunt despăgubirile în condițiile legii speciale - Titlul VII din L. nr. 247/2005.
Pentru porțiunea de 3861 mp unitatea deținătoare - M. C.-N. este chemat potrivit legii să emită dispoziția de acordare a măsurilor reparatorii, iar în ceea ce privește terenul de 83.164 mp, având în vedere că acesta s-a aflat anterior în patrimoniul unei societăți privatizate, că în prezent este înstrăinat, sunt incidente în cauză dispozițiile art. 29 alin 1,2,3 din L. nr. 1., entitatea investită cu soluționarea notificării fiind A.
Față de cele arătate, instanța a apreciat că pârâții SC C. de U. G. SA și SC E. S. nu au calitate procesuală pasivă în cauză, neavând nici un fel de atribuții în acordarea măsurilor reparatorii.
Prin prisma considerentelor de fapt și de drept arătate, tribunalul a respins acțiunea reclamanților K. L. și K. E. împotriva pârâților C. Local al M. C.-N., SC
C. de U. G. SA, SC E. S., a admis acțiunea față de pârâții Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului și M. C.-N. prin P., a obligat pârâtul A. să emită pe seama reclamanților decizie cuprinzând propunere de acordare a măsurilor reparatorii prin echivalent pentru terenul în suprafață de 83.164 mp situat în C.- N., parte din parcela prev cu nr. top. 16327.
A fost obligat pârâtul M. C.-N. prin P. să emită pe seama reclamanților dispoziție cu propunere de acordare a măsurilor reparatorii prin echivalent, pentru terenul în suprafață de 3161 mp situat în C.-N., identificat în parcela cu nr. top 16327.
În temeiul art. 274 C. pârâtul M. C.-N., fiind în culpă procesuală, a fost obligat să plătească reclamanților suma de 5000 lei cheltuieli de judecată.
Cererea reclamanților de obligare a pârâtei A. la plata cheltuielilor de judecată este neîntemeiată, întrucât această instituție nu este în culpă procesuală, căci nu i se poate imputa nesoluționarea notificării, atâta timp cât nu i-a fost transmisă.
3. Declarațiile de recurs. Î. acestei sentințe au declarat recurs pârâțiimunicipiul C.-N. prin P. și Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului.
Prin recursul declarat, pârâtul M. C.-N. prin P., a solicitat, în temeiulprevederilor art. 312 alin. 1, 2 si 3 C., admiterea recursului declarat și modificarea în parte a sentinței recurate în sensul înlăturării obligației de plata acheltuielilor de judecată, în principal, iar în subsidiar, micșorarea acestora în baza art. 274 C.
Se arată că în baza art. 22 alin. 1 din L. nr. 1012001, primăria municipiului C.-N., prin adresa nr. 44159/3/452/(...), a transmis notificarea reclamanților înregistrata in dosarul execuțional nr. 548/0(...), unității deținătoare, respectiv SC C. de U. G. SA. F. ca societatea a fost privatizata si terenul a fost înstrăinat de către CUG SA nu înlătura obligația acestei din urma societăți de a transmite notificarea spre soluționare de către A.
Potrivit normelor metodologice de aplicare a L. nr. 1., art. 21.3, in cazul societăților comerciale aflate in procedura falimentului, având in vedere ca potrivit legii, dispune de ele, decizia de restituire sau, in acest caz, in echivalent, revine entităților care conduc activitatea debitorului aflat in încetare de plăți si anume lichidatorului. Or, in conformitate cu textul de lege citat, administrația locala a transmis notificarea spre soluționare unității deținătoare CUG SA, reprezentata prin C. de I. T. S. (nr. intrare 2262/(...)).
In aceste împrejurări, se impune înlăturarea obligației de plată a cheltuielilor de judecata in cuantum de 5000 lei sau cel puțin reducerea cuantumului acestora, in condițiile art. 274 C.
Având in vedere ca instanța a admis doar in parte acțiunea fata de M. C.-N. si in parte fata de A V AS si ca raportat la împrejurarea ca notificarea depusa in baza legii nr. 1. a fost transmisa in anul 2007 unității deținătoare, respectiv CUG SA (prin C. de I. T. S.), nu se poate retine culpa exclusiva a municipiului astfel încât sa fie obligat la plata integrala a cheltuielilor de judecata. Cu alte cuvinte, având in vedere ca instanța a admis doar in parte acțiunea reclamantei in contradictoriu cu municipiul, se impune reducerea cheltuielilor de judecata proporțional sau chiar exonerarea de la plata acestora. In speța, suma de 5000 lei reprezintă cuantumul total al cheltuielilor de judecata reținute de instanța fata de o parte ce nu a căzut in totalitate in pretenții astfel încât sa se impună obligarea acesteia la plata integrala a acestora.
Prin propriul recurs, pârâta Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a solicitat admiterea recursului declarat și modificarea sentinței recurate în sensul respingerii acțiunii față de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, ca neîntemeiată.
Hotărârea recurată a fost pronunțata cu încălcarea dispozițiilor art. 21 si art. 29 din L. nr. 1., și a competenței A.V.A.S., motiv de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C.
În mod greșit instanța de fond a reținut ca societatea care a deținut imobilul in suprafața de 86325 mp, S. T. S., are capital integral privat.
Instituția pârâtă deține 42,0197% din capitalul acestei societăți, conform evidenței, a depozitarului central.
Prin urmare in cauza nu sunt incidente dispozițiile art. 29 din L. nr. 1., ci ale art. 21 alin. 2; in vederea stabilirii competentei de soluționare a notificării intimaților, era necesara efectuarea unei expertize de evaluare el imobilului in suprafața de 86.325 mp.
De asemenea, in ceea ce privește CUG SA, societatea căreia i-a fost transmisa notificarea intimaților, A. este acționar majoritar, deținând 91,15% din capitalul acestei societăți, conform evidentei A., a ONRC.
Astfel, in mod greșit, cu încălcarea prevederilor art. 21 alin. 2 si art. 29 din L. nr. 1., prin sentința recurată, a fost obligata instituția pârâtă sa emită pe seama intimaților reclamanți decizie cuprinzând propunere de acordare a masurilor reparatorii prin echivalent pentru terenul in suprafața de 83.164 mp situat in C.-N., parte din parcela prevăzuta cu nr. top 16237 înscrisa inițial in CF
10727 C.-N.
De asemenea, in cauză, nu a fost îndeplinita procedura administrativa fata de instituția pârâtă, care nu a fost notificata de către intimații-reclamanți in baza L. nr. 1..
Din considerentele hotărârii recurate rezulta ca intimații au formulat notificare către C. Local al mun. C.-N., care a trimis notificarea la se CUG SA, apreciind ca aceasta are calitatea de unitate deținătoare.
Pe cale de excepție pârâta invocă și solicită admiterea excepției inadmisibilității acțiunii fata de prevederile L. nr.1., deoarece nu s-a realizat procedura administrativa.
In raport de caracterul imperativ si prioritar al normelor ce reglementează procedura administrativa prevăzuta de L. nr.1./R pentru emiterea deciziei cu propunerea de acordarea de masuri reparatorii, nu s-a dovedit ca intimații- reclamanți au urmat procedura administrativa.
Așa cum se poate constata prin L. nr.1. sunt instituite 2 etape succesive, din care prima procedura administrativa care este obligatorie (art. 1, art. 21 alin.1 si 5, art. 47 alin. 2 si art. 48), iar a doua facultativa întrucât privește controlul judecătoresc al actelor emise in temeiul acestei legi speciale.
În condițiile L. nr. 1. republicata, prin prevederile art. 29 si urm., se reglementează regimul juridic al reparațiilor pentru imobilele evidențiate în patrimoniul unor societăți comerciale privatizate integral de A., ceea ce nu-l cazul in prezentul litigiu, A. fiind încă acționar la societățile comerciale menționate.
In acest sens, notificarea se comunica instituției publice implicata in privatizare numai conform art. 29 din lege, pentru propunerea de acordare de despăgubiri," condițiile legii speciale privind regimul de stabilire si plata a despăgubirilor aferent, imobilelor preluate in mod abuziv.
Așadar este obligatoriu ca notificarea sa se comunice instituției publice implicate !r privatizare, numai conform art. 29 (3) din lege. pentru propunerea de acordare ci despăgubiri in condițiile legii speciale, L. nr. 247/2005 Titlul VII, privind regimul de stabilire si plata a despăgubirilor aferente imobilelor preluata in mod abuziv.
In raport de prevederile ce reglementează si instituie procedura administrativa obligatorie, in procesul de soluționare a notificării depusa, A. apreciază ca fata de dispozițiile art. 23 din lege, nu a fost dovedita calitatea de persoana îndreptățita conform L. nr. 1. /R.
Fata de aceste dispoziții legale, A. susține ca instanța poate analiza cererea privind despăgubirile, numai in măsura in care se emitea aceasta decizie sau dispoziție motivata prin finalizarea procedurii administrativa si aceasta decizie sa poată face obiectul analizei instanței judecătorești pentru legalitate. in condițiile art. 26 (3) din L. nr. 1., republicata.
In raport de considerentele expuse si prevederile ce reglementează si instituie procedura administrativa obligatorie, A. apreciază că stabilirea calității de persoana îndreptățita privind masurile reparatorii în echivalent/despăgubiri in mod direct de către instanța de judecata, fără finalizarea acestei proceduri administrative este nelegală.
Pentru toate considerentele invocate, având in vedere ca au fost încălcate prevederile legale menționate, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat si motivat.
4. Intâmpinarea. Prin întâmpinarea formulată, intimații reclamanți ausolicitat respingerea recursurilor și menținerea sentinței atacate, întrucât la data intrării în vigoare a Legi nr. 1., SC T. SA era o societate integral privatizată, motiv pentru care în cauză sunt incidente dispozițiile art. 29 alin. 1 din L. nr. 1., cum în mod corect s-a reținut prin hotărârea atacată.
Cu referire la inadmisibilitatea acțiunii, excepție invocată în apărare de pârâta recurentă Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, se arată că aceasta a primit notificarea formulată în temeiul L. nr. 1., având astfel obligația legală de a identifica imobilul și de a redirecționa notificarea către unitatea deținătoare. În acest context este invocată și Decizia nr. XX din 19 martie 2007 a Înaltei Curți de C. și Justiție, pronunțată în Secțiile Unite, care conferă instanței de judecată competența de a soluționa cauza pe fond, în cazul refuzului nejustificat al entității deținătoare de a răspunde la notificarea părții interesate.
Recursul M. C.-N. prin P. este și acesta nefondat, întrucât s-a realizat punerea în întârziere anterior înregistrării acțiunii în instanță, îndeplinite fiind prevederile art. 274 C.proc.civ., iar onorariul avocațial a fost acordat în parte de către prima instanță, iar nu integral.
5. Judecata în recurs. Verificând hotărârea atacată, în limitele motivelor derecurs formulate de pârâții în proces, Curtea apreciază că recursurile suntnefondate.
5.1. Cu privire la recursul declarat de pârâta Autoritatea pentru Valorificarea
Activelor Statului - A.V.A.S.
Potrivit dispozițiilor art. 29 alin. 1 din L. nr. 1., pentru imobilele evidențiate în patrimoniul unor societăți comerciale privatizate, altele decât cele prevăzute la art. 21 alin. 1 și 2, persoanele îndreptățite au dreptul la despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, corespunzătoare valorii de piață a imobilelor solicitate.
În cuprinsul aliniatului 3 al aceleiași norme se precizează că măsurile reparatorii în echivalent vor fi propuse de către instituția publică care efectuează sau, după caz, a efectuat privatizarea, dispozițiile art. 26 alin. 1, cele referitoare la procedura de efectuare a notificării, aplicându-se în mod corespunzător.
În conformitate cu dispozițiile de trimitere, cele ale art. 21 alin. 1 din L. nr.
1., imobilele - terenuri și construcții - preluate în mod abuziv, indiferent de destinație, care sunt deținute la data intrării în vigoare a prezentei legi de o regie autonomă, o societate sau o companie națională, o societate comercială la care statul sau o autoritate a administrației publice centrale sau locale este acționar ori asociat majoritar, ori de către o asociație cooperatistă sau de orice altă persoană juridică de drept public vor fi restituite persoanei îndreptățite în natură prin decizie sau, după caz, prin dispoziție motivată a organelor de conducere ale unității deținătoare.
Din analiza coroborată a celor două texte de lege mai sus evocate rezultă că momentul de referință pentru determinarea regimului juridic aplicabil imobilelor
- terenuri și construcții - preluate în mod abuziv, este data intrării în vigoare a legii speciale reparatorii, L. nr. 10 din 08 februarie 2001.
Or, sub acest aspect, au fost administrate probe în primă instanță, iar din analiza acestora, respectiv a înscrisurilor existente la R. O. C. C. (pag. 130 - 141 dosar), Tribunalul Cluj a stabilit cu certitudine faptul că în momentul intrării în vigoare a L. nr. 1., SC T. SA C.-N. era o societate comercială cu capital integral privat (S. RADIAL RAAL S.R.L., acționar persoane fizice și Steopan F.).
Înscrisurile depuse de recurentă în fața instanței de recurs, cele emise de
Oficiul Național al Registrului Comerțului și de B. de V. B., relevă o altă situație a capitalului social, însă pentru momente ulterioare intrării în vigoare a L. nr. 1., fiind cu adevărat posibile modificări ale acestuia.
Rămâne ca, în raport cu cele stabilite de către instanța de fond, prin analiza probelor administrate, să se constate că s-a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 29 din L. nr. 1., imobilul în litigiu fiind evidențiat, la data intrăriiîn vigoare a legii speciale reparatorii, în patrimoniul unei societăți comerciale privatizate integral.
În consecință, potrivit legii, instituția publică care a efectuat privatizarea, pârâta Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului - A.V.A.S., rămâne entitatea obligată la acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent.
Referitor la inadmisibilitatea acțiunii, pentru motivul că reclamanții nu au urmat procedura prealabilă administrativă, Curtea observă că excepția inadmisibilității este neîntemeiată întrucât, așa după cum a reținut instanța de fond, reclamanții au formulat o notificare, în data de 05 august 2001, în condițiile de formă reglementate prin L. nr. 1..
Corespunde realității că această notificare a fost adresată inițial C.ui Local al municipiului C.-N., care a transmis-o ulterior S. C.U.G. S. C., considerând că aceasta are calitatea de entitate deținătoare, societate unde A.V.A.S. deține 91,15
% din acțiuni.
F. că A.V.A.S. nu a fost de la început notificată în mod direct nu echivalează cu absența unei notificări și nici nu ar putea duce la concluzia că nu a fost urmată procedura prealabilă administrativă, atâta timp cât rezultă din probe că reclamanții au iniția o astfel de procedură și prin transmisiuni succesive a notificării, unitățile deținătoare au fost informate și învestite cu soluționarea acesteia.
Așa fiind, respectând și dispozițiile obligatorii ale Deciziei nr. XX din 19 martie 2007 a Înaltei Curți de C. și Justiție, pronunțată în Secțiile Unite, în mod corect prima instanță a soluționat pe fond acțiunea reclamanților, constatând refuzul nejustificat al entităților deținătoare de a răspunde la notificarea acestora, după un excesiv interval de timp.
Pentru aceste motive, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului.
5.2. Cu privire la recursul declarat de M. C.-N. prin P.
Observă Curtea că prin acest recurs se critică hotărârea primei instanțe exclusiv sub aspectul dispozițiilor referitoare la obligația plății cheltuielilor de judecată, invocându-se o greșită aplicare a prevederilor art. 274 C.proc.civ.
Conform prevederilor art. 274 C.proc.civ., partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată.
În situația în care pârâtul recunoaște la prima zi de înfățișare pretențiile reclamantului, aceasta nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, afară numai dacă a fost pus în întârziere înainte de chemarea în judecată, conform prevederilor art. 275 C.proc.civ.
Există situații expres reglementate, în care debitorul este de drept pus în întârziere. Ele sunt prevăzute de art. 1079 alin. 2 C.civ., și anume: în cazurile prevăzute de lege, când s-a contractat expres că debitorul va fi pus în întârziere la împlinirea termenului, fără a fi necesară notificarea; când obligația nu putea fi îndeplinită decât într-un timp determinat, pe care debitorul l-a lăsat să treacă.
Potrivit art. 23 alin. 1 din L. nr. 1. (art. 25 alin. 1 după republicare), în termen de 60 de zile de la înregistrarea notificării sau, după caz, de la data depunerii actelor doveditoare, potrivit art. 22, unitatea deținătoare este obligată să se pronunțe, prin decizie sau, după caz, prin dispoziție motivată, asupra cererii de restituire în natură.
Prin urmare, pârâtul M. C.-N., notificat de reclamanți în data de 05 august
2001, avea obligația să se pronunțe cu privire la notificare într-un timp determinat, reglementat prin lege, or, pârâtul a lăsat să treacă acest timp și nu
și-a respectat obligația legală, fiind de drept în întârziere de peste 10 ani. Pârâtul nu a procedat la soluționarea notificării, cu toate că s-a stabilit că avea calitatea de unitate deținătoare în limitele unei suprafețe de 3161 mp din terenulrevendicat, iar pentru diferența de 83164 mp, pe care nu o deținea, a transmis notificarea unității deținătoare abia în anul 2007, cu o întârziere de 6 ani.
Prin urmare, în mod corect prima instanță a stabilit culpa procesuală a pârâtului M. C.-N., și a obligat această parte să suporte cheltuielile de judecată justificate de reclamanți în prezentul proces.
Cu referire la întinderea obligației de plată a cheltuielilor de judecată, corespunde realității că acțiunea reclamanților a fost admisă în parte, în raport cu pârâtul M. C.-N., însă nu mai puțin adevărat este că acest pârât nu a fost obligat la plata cheltuielilor de judecată în integralitatea lor, suma de 5.000 lei incluzând doar costul integral al administrării probei cu expertiza( 1960 lei) și o parte din onorariul avocațial( în sumă de 4200 lei), apreciat de instanță ca fiind proporțional pretențiilor admise în raport cu acest pârât.
Întrucât nu se verifică motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9
C.proc.civ., Curtea va respinge și acest recurs ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art. 312 alin. 1 și 2 C.proc.civ.,
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L.
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursurile declarate de pârâții AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI și M. C.-N. prin P. împotriva sentinței civile nr. 352 din (...) a T.ui C., pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 7 septembrie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
D.-L. B. A. C. V. M.
S.-D. G.
GREFIER
Red.DB/dact.MS
2 ex./
Jud.fond: C.V.B.
| ← Decizia civilă nr. 1853/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Decizia civilă nr. 2565/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
|---|
