Decizia civilă nr. 336/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...) Cod operator 8428
DECIZIA CIVILĂ NR. 336/R/2012
Ședința publică din 27 ianuarie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: C.-M. CONȚ JUDECĂTORI: I.-D. C.
A.-A. P. GREFIER : A.-A. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanții P. R., B. J. și B. M., împotriva deciziei civile nr. 4. din (...) a T.ului C., pronunțată în dosar nr. (...), privind și pe reclamantul intimat P. I., precum și pe pârâții intimați O. DE C. ȘI P. I. C. și P. C. V., având ca obiect rectificare carte funciară.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, se prezintă reclamantul recurent P. R., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul declarat de reclamanții P. R., B. J. și B. M., a fost formulat și motivat în termen legal, a fost comunicat părților adverse și nu a fost legal timbrat la data înregistrării cererii de recurs.
S-a făcut referatul cauzei după care Curtea constată că la data de (...) a fost înregistrat la dosar un script, expediat prin poștă de către reclamantul recurent P. R., prin care acesta arată că depune la dosar timbrajul aferent recursului, iar la acest înscris a anexat un timbru judiciar mobil în valoare de 0,15 lei și chitanța care atestă plata taxei judiciare de timbru pentru recurs, în cuantum de 4 lei.
Curtea constată că recursul declarat de reclamanții P. R., B. J. și B.
M. este legal timbrat.
De asemenea, Curtea constată că la data de (...) s-a înregistrat la dosar o întâmpinare de către O. de C. și P. I. C. în 4 exemplare, prin care pârâtul intimat O. de C. și P. I. C. invocă excepția lipsei calității procesuale pasive, respectiv aceleași chestiuni ca și în fața instanței de fond și a instanței de apel.
Instanța înmânează reclamantului recurent P. R. un exemplar din întâmpinarea formulată de pârâtul intimat O. de C. și P. I. C.
Nemaifiind de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat,
Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul reclamantului recurent
P. R. în susținerea recursului declarat de reclamanți.
Reclamantul recurent P. R. solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, întrucât apreciază că Tribunalul Cluj nu a soluționat cauza pe fond și arată că dorește să depună înscrisuri la dosar.
Instanța aduce la cunoștința reclamantului recurent P. R. împrejurarea că se va pronunța doar asupra motivelor de nelegalitate, respectiv cu privire la împrejurarea dacă s-a aplicat de către instanța de apel legea incidentă situației de fapt dedusă judecății.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Pr in sen tinț a c iv il ă n r. 1865/(...), pronunț ată în dos arul nr. (... ) al J. T ., s-a respins acțiunea civilă precizata formulată de către reclamanții P. I., P. R., B. J. și B. M., în contradictoriu cu pârâții O. de C. și P. I. T. și P. C. V.
S-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut în considerentele sentinței următoarele:
În C.F. nr. 339 M. V. de Sus s-a înscris sub B12 cu nr. 9541 din (...) dreptul de proprietate asupra imobilului înscris în această carte funciară în favoarea lui P. C. V., cu titlu de cumpărare la licitație, în baza actului de adjudecare încheiat la data de (...) în dosar execuțional nr. 110/2005 al
B.E.J. M. D..
Reclamanții susțin că s-a strecurat o eroare materială cu prilejul acestei înscrieri și solicită ca instanța să dispună îndreptarea acestei erori materiale.
Potrivit art. 53 alin. 1 din Legea nr. 7/1996, „Erorile materiale săvârșite cu prilejul înscrierilor sau radierilor se pot îndrepta, prin încheiere motivată, de către registratorul de la biroul teritorial, la cerere sau din oficiu, cu comunicarea acesteia persoanei interesate. ";
Aceeași procedură de îndreptare a erorilor materiale este reglementată și de art. 88 din Ordinul nr. 633/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a birourilor de cadastru și publicitate imobiliară.
Analizând aceste dispoziții legale instanța a apreciat că îndreptarea erorii materiale săvârșite cu ocazia înscrierii dreptului de proprietate al adjudecatarului P. C. V. în C.F. nr. 339 M. V. de Sus trebuie să se realizeze pe cale administrativă, de către registratorul de la B. de C. și P. I. T., o astfel de cerere nefiind de competența instanțelor judecătorești. Reclamanții au posibilitatea de a sesiza instanța doar în cazul în care nu sunt mulțumiți de modul în care este soluționată cererea de îndreptare a erorii materiale de către B. de C. și P. I. T., pe calea plângerii împotriva încheierii de carte funciară, reglementată de art. 50 din Legea nr. 7/1996.
A mai reținut instanța faptul că alin. 2 al art. 53 din Legea nr. 7/1996 prevede că "se vor aplica prin asemănare dispozițiile art. 36-38";, însă acest lucru nu înseamnă că îndreptarea unor astfel de erori materiale se poate realiza și de către instanța de judecată. Trimiterea la art. 36-38 este făcută pentru a sublinia faptul că procedurii necontencioase de îndreptare a erorii materiale săvârșite cu ocazia înscrierilor în cartea funciară îi sunt aplicabile și regulile instituite prin aceste dispoziții legale.
Pentru considerentele de fapt și de drept expuse anterior, instanța a apreciat că cererea de chemare în judecată precizată formulată de reclamanți este neîntemeiată, astfel a fost respinsă.
Văzând dispozițiile art. 274 C.pr.civ., și raportat la principiul disponibilității ce guvernează procesul civil, instanța a lua act de faptul ca părțile nu au solicitat cheltuieli de judecata.
Împ o tr iv a aces te i ho tăr âr i au decl ar at ap el recl amanț ii P. R., B. J. ș i B.
M., solicitând admiterea apelului, modificarea în tot a hotărârii primeiinstanțe ca netemeinică și nelegală, potrivit art. 304 pct. 7, 8 și 9, iar în urma reținerii cauzei spre rejudecare, admiterea acțiunii introductive de instanță, cu obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii (f. 3-4), s-a arătat că în mod eronat, instanța de fond a reținut faptul că apelanții nu s-au adresat B. de cadastru și publicitate imobiliară T., in vederea îndreptării erorii materiale săvârșite cu ocazia înscrierii dreptului de proprietate al adjudecătorului P. C. V., birou care trebuia să îndrepte această eroare materială pe cale administrativă și numai in cazul nesoluționării cererii de către B. T., aveau posibilitatea de a solicita instanței, pe calea plângerii împotriva încheierii de carte funciară.
Reclamanții s-au adresat B. T. cu o cerere prin care au solicitat îndreptarea (corectarea) erorii materiale ce s-a săvârșit cu ocazia înscrierii dreptului de proprietate al adjudecătorului P. C. V., in CF nr. 339 M. V. de sus, cerere înregistrată sub nr. 183/(...) la care a primit un răspuns total nemulțumitor, prin care se comunică faptul că in urma studierii actelor ce au stat la baza intabulării dreptului de proprietate in favoarea lui P. C. V. în încheierea de carte funciară nr. 9541/(...), a fost corect descrisă construcția din actul de adjudecare dat de executorul judecătoresc M. D., din dosar exec. nr. 110/2005.
Datorită acestui răspuns prin care se încearcă mușamalizarea falsului înscris in CF nr. 339 M. V. de Sus, prin care un imobil - teren+construcții - in valoare de peste 80000 mii RON a fost înscris prin fals in favoarea numitului P. C. V., au fost nevoiți să se adreseze instanței de judecată.
Pentru aceste considerente s-a solicitat admiterea recursului astfel cum a fost formulat, in baza actelor de la dosar să se dispună modificarea in tot a hotărârii atacate, in sensul admiterii plângerii formulate cu consecința obligării pârâtei O. C. (B. T.) la îndreptarea erorii materiale săvârșite cu prilejul înscrierii dreptului de proprietate in favoarea adjudecătorului P. C. V. - care a devenit proprietar in urma acestei erori materiale pe un imobil in valoare de peste 80000 R.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 304 pct. 7, 8 și 9, art. 304¹ Cod procedură civilă.
Pr in în tâmp in are a f or mul ată de p âr âtul O . de C. și P. I. C. (f . 23 -24),s-ainvocat pe cale de excepție lipsa calității procesuale pasive a O.C.P.I. C.
Potrivit prevederilor art. 50¹ din Legea nr. 7/1996 a cadastrului și publicității imobiliare, republicată și actualizată: „soluționarea plângerii împotriva încheierii de carte funciară, a acțiunii în justificare tabulară. In rectificare, precum si prestație tabulară se face fără citarea oficiului teritorial." Acțiunea în rectificare de carte funciară se soluționează în contradictoriu cu proprietarul tabular, astfel cum prevede Decizia nr. 5728, pronunțată în ședința publică din data de 29 iunie 2005 a Înaltei Curți de C. și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, pronunțată în dosarul nr. 11276/2004, în care se arata că nici o rectificare a situației de cartefunciară, nu este posibil a fi soluționată ori dispusă, decât în contradictoriu cu titularul dreptului contestat". De asemenea, se specifică faptul că "o cerere de rectificare a situației de carte funciară se soluționează în contradictoriu cu titularul dreptului înscris si nu cu organul competent de a efectua operațiunea de carte funciară."
Tribunalul Cluj, prin deciz ia c iv il ă nr. 4.(.. .), pronunț ată în dosar nr. (...),s-a admis excepția inadmisibilității apelului, invocat din oficiu de către instanță.
S-a respins apelul declarat de reclamanții P. I., P. R., B. J. și B. M. împotriva sentinței civile nr. 1865 pronunțată la data de (...) în dosarul nr.
(...) al J. T., pe care o păstrează în întregime.
Nu au fost acordate cheltuieli de judecată în apel.
Motivând decizia pronunțată, T.ul a reținut următoarele:
„Astfel potrivit art.294 alin 1 C.pr.civ., în apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot face alte cereri noi. Excepțiile de procedură și alte asemenea mijloace de apărare nu sunt considerate cereri noi.
Or, prin cererea de chemare în judecată apelanții au solicitat îndreptarea erorii materiale săvârșite cu ocazia înscrierii dreptului de proprietate al adjudecatarului P. C. V. în C.F. nr. 339 M. V. de Sus, nr. topo
129, 130 iar în cuprinsul motivelor de apel au solicitat admiterea plângerii formulate cu consecința obligării O. (B.) T. la îndreptarea aceleiași erori materiale.
T.ul apreciază, prin raportare la motivele de apel, că apelanții în prezenta cale de atac au înțeles să modifice obiectul cererii de chemare în judecată.
Pentru a statua în acest mod tribunalul a avut în vedere considerentele cuprinse în memoriul de apel, în care apelanții fac referire la faptul că s-au adresat B. T. cu o cerere prin care au solicitat îndreptarea (corectarea) erorii materiale ce s-a săvârșit cu ocazia înscrierii dreptului de proprietate al adjudecătorului P. C. V., in CF nr. 339 M. V. de sus, cerere înregistrată sub nr. 183/(...) la care au primit un răspuns total nemulțumitor, prin care se comunică faptul că in urma studierii actelor ce au stat la baza intabulării dreptului de proprietate in favoarea lui P. C. V. în încheierea de carte funciară nr. 9541/(...), a fost corect descrisă construcția din actul de adjudecare dat de executorul judecătoresc M. D., din dosar exec. nr. 110/2005 , apelanții înțelegând astfel că se situează în ipoteza plângerii împotriva modului în care a fost soluționată cererea lor de către B. T. , procedură reglementată în mod expres de dispozițiile art.50 din Legea
7/1996.
Având în vedere toate aceste considerente, tribunalul admite va excepția inadmisibilității și pe cale de consecință va respinge apelul declarat de reclamanții P. I., P. R., B. J. și B. M. împotriva Sentinței civile nr. 1865 pronunțată la data de (...) în dosarul nr. (...) al J. T., pe care o păstrează în întregime.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs, în termen legal, r ecl amanț iiP. R., B. J. și B. M., solicitând, în temeiul art. 304 pct. 8 și 9 C.pr.civ., să se admită recursul, să se caseze în întregime decizia recurată ca netemeinică și nelegală, cu consecința reținerii cauzei spre rejudecare, în sensul admiterii acțiunii introductive de instanță, astfel cum a fost precizată, cu cheltuieli dejudecată.
În motivarea recursului s-a arătat că prin hotărârea dată, Tribunalul
Cluj a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, a schimbat natură și înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia, și care consta în cererea de obligare a O. de C. și P. I. C. prin B. de C. și P. I. T., la îndreptarea erorii materiale strecurate cu prilejul înscrierii în CF nr. 339 M. V. de Sus a actului de adjudecare a numitului P. C. V.
În mod eronat T.ul a reținut că prin motivele de apel, apelanții ar fi solicitat admiterea plângerii, cu consecința obligării O.C.P.I. C. - B.C.P.I. T. la îndreptarea aceleiași erori materiale, câtă vreme, reclamanții au solicitat ca în CF nr. 339 M. V. de Sus să fie înscris numai imobilul menționat în actul de adjudecare ce a fost depus la dosar.
Recurenții au invocat încălcarea de către instanța de apel a dispozițiilor art. 53 din Legea nr. 7/1996, republicată, art. 88 din Regulamentul de organizare și funcționare a birourilor de cadastru și publicitate imobiliară, art. 44 din Constituția României, art. 480 și art. 481
C.civ.
Pr in în tâmp in are a f or mul ată în c auz ă, O . de C. ș i P. I. C.a solicitat respingerea recursului, față de O. de C. și P. I., invocând lipsa calității sale procesuale pasive (f. 17).
Recursul este fondat.
Potrivit art. 312 alin. 5 teza I C.pr.civ., în cazul în care instanța a cărei hotărâre este recurată a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului, instanța de recurs, după casare, trimite cauza spre rejudecare instanței care a pronunțat hotărârea casată.
În speță, se constată că Tribunalul Cluj a respins practic apelul reclamanților ca inadmisibil, fără să procedeze la o cercetare a fondului apelului, apreciind eronat, că față de obiectul cererii de chemare în judecată, prin motivele de apel, apelanții au modificat practic obiectul cererii introductive.
Curtea constată că în mod nelegal T.ul a respins ca inadmisibil apelul reclamanților, în temeiul art. 294 alin. 1 C.pr.civ., fără să procedeze la o cercetare pe fond a acestuia, motivat pe următoarele considerente:
Prin cererea introductivă de instanță înregistrată pe rolul J. T., reclamanții au solicitat, în esență, rectificarea înscrierii din CF nr. 339 M. V. de Sus, operată în momentul înscrierii actului de adjudecare prin care numitul P. C. V. a dobândit prin adjudecare dreptul de proprietate asupra imobilului din CF nr. 339 M. V. de Sus, nr. top 129, 130, în sensul că înscrierea efectuată nu corespunde cu situația juridică reală, respectiv, s-a făcut înscrierea și pe alte imobile care nu au fost menționate în actul de adjudecare.
Cu alte cuvinte, reclamanții au invocat existența unei erori materiale săvârșite cu ocazia întabulării în CF a actului de adjudecare mai sus menționat.
Reclamanții nu au arătat în mod expres, în motivarea cererii de chemare în judecată, care este temeiul juridic pe care își fundamentează solicitarea de rectificare a cărții funciare, însă, este știut faptul că neindicarea unui temei juridic al acțiunii, ori indicarea unui temei juridic greșit nu leagă instanța, care, prin prisma art. 129 C.pr.civ., coroborat cu art. 84 C.pr.civ., poate să dea cererii cu care este învestită calificarea juridică corectă.
Din această perspectivă, prima instanță a stabilit în mod corect că reclamanții invocă strecurarea unei erori materiale cu prilejul acestei înscrieri, eroare materială circumscrisă dispozițiilor art. 53 alin. 1 din Legea nr. 7/1996, coroborat cu art. 88 din Ordinul nr. 633/2006.
Cu alte cuvinte, reclamanții au învestit instanța cu o cerere de îndreptare a unei erori materiale strecurate într-o carte funciară, cu prilejul efectuării unei operațiuni de întabulare în respectiva carte funciară a unui act de adjudecare, cerere care, așa cum corect a reținut prima instanță, este întemeiată pe dispozițiile art. 53 alin. 1 din Legea nr. 7/1996.
În apel, reclamanții au reiterat din nou cererea lor de îndreptare a erorii materiale strecurate cu prilejul operațiunii de înscriere în CF nr. 339
M. V. de Sus a actului de adjudecare, arătând că temeiul juridic al cestei acțiuni îl constituie dispozițiile art. 53 din Legea nr. 7/1996 și art. 88 din Ordinul nr. 633/2006.
Curtea constată, astfel, că în niciun moment reclamanții nu și-au schimbat obiectul ori cauza juridică a cererii de chemare în judecată, și nu au formulat nicio cerere nouă în apel, astfel încât, nu poate fi reținută incidența, în privința apelului reclamanților, a excepției inadmisibilității apelului, întemeiată pe dispozițiile art. 294 alin. 1 C.pr.civ., așa cum nefondat a apreciat Tribunalul Cluj.
Art. 129 alin. final C.pr.civ., și care constituie o consacrare încetățenită a principiului disponibilității, prevede în mod imperativ că în toate cazurile judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății.
Conform art. 294 alin. 1 C.pr.civ., în apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot face alte cereri noi.
Este știut faptul că apelul este devolutiv, în sensul că el readuce în discuția instanței superioare toate chestiunile de fapt și de drept care au fost dezbătute în fața primei instanțe și au fost rezolvate prin hotărârea acesteia, hotărâre care face obiectul apelului.
În principiu, deci, apelul provoacă o rejudecare a fondului litigiului, însă, efectul devolutiv al apelului este limitat prin două reguli, exprimate în adagiile latine tantum devolutum quantum appellatum (adică nu se devoluează decât ceea ce s-a apelat) și tantum devolutum quantum iudicatum (adică nu se devoluează decât ceea ce s-a judecat).
Cea de a doua limitare a efectului devolutiv al apelului exprimă ideea că nu se poate devolua în apel decât ceea ce s-a judecat la fondul cauzei, și aceasta, pentru a se asigura respectarea principiului dublului grad de jurisdicție și prevenirea exercitării abuzive a apelului. Cu alte cuvinte, în apel nu se pot face „. noi";.
În concluzie, apelul nu repune în discuție decât ceea ce s-a judecat în fața primei instanțe.
În acest sens, art. 294 alin. 1 C. proc. civ. prevede că, „în apel nu se pot schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot face alte cereri noi. Excepțiile de procedură și alte asemenea mijloace de apărare nu sunt considerate cereri noi";.
Textul citat vizează, așadar, elementele esențiale ale acțiunii civile și ale judecății în primă instanță, iar legea instituie, în textul citat, tocmai principiul inadmisibilității modificării elementelor menționate.
Cu privire la aceste elemente esențiale ale acțiunii civile se impun totuși unele precizări, după cum urmează :
În primul rând, este de observat că art. 294 alin. 1 C. proc. civ. are în vedere inadmisibilitatea schimbării în apel a calității părților, noțiunea de calitate fiind folosită de acest text legal nu numai într-un sens strict procesual, ci și cu importante conotații de drept material.
Obiectul cererii evocă pretenția dedusă judecății. Și sub acest aspect legea nu îngăduie schimbarea, în niciun mod, a pretențiilor deduse în fața primei instanțe. Orice schimbare în acest sens ar conduce la privarea părților de beneficiul celor două grade de jurisdicție.
În fine, legea declară inadmisibilă și schimbarea cauzei în apel, prin cauză înțelegându-se temeiul juridic al acțiunii.
O altă limitare importantă pe care o impune art. 294 C. proc. civ., se referă la inadmisibilitatea cererilor noi în instanța de apel, din această perspectivă impunându-se a se determina conținutul sintagmei „. noi";.
Interpretarea pe care trebuie să o dăm textului este aceea că interdicția vizează acele cereri prin care se urmărește valorificarea unor pretenții direct în fața instanței de apel, deci cu excluderea primului grad de jurisdicție, ceea ce, evident, este inadmisibil.
Doctrina mai veche a precizat că cererea nouă este aceea care diferă de cea originară prin obiectul ei, prin calitatea pe care părțile și-o atribuie, prin cauza ei și chiar prin întinderea pretențiilor, respectiv, aceea care tinde la o condamnare care n-a fost solicitat ă în fața primei ins tanțe (Em. Dan, codul de procedură civilă adnotat, ed. a III - a, Ed. Librăriei Socec, B., 1921, pg. 493; M.G. Constantinescu, Considerații privitoare la unele probleme de procedură civilă, B., 1942, pg. 32; I. D., T. de procedură civilă, Ed. C. B., ediția a II -a , 2007, vol. II, pg. 180).
Conținutul conceptului de „. noi"; în apel a fost subsumat de doctrină la toate actele de procedură care au natura unei cereri de chemare în judecată și care se raportează cu necesitate la introducerea unor noi pretenții de către părți în faza judecății în apel. În acest sens au fost apreciate ca cereri noi în apel, intervenția principală, cererea reconvențională, cererea de chemare în garanție, cererea de chemare în judecată a altei persoane etc..
Art. 316 C.pr.civ. prevede că dispozițiile de procedură privind judecata în apel se aplică și în instanța de recurs, în măsura în care nu sunt potrivnice celor cuprinse în acest capitol.
Cu alte cuvinte, toate argumentele care susțin inadmisibilitatea, întemeiată pe art. 294 alin. 1 C.pr.civ., a schimbării cauzei juridice a acțiunii, a obiectului acesteia, a calității părților, ori a formulării de cereri noi în apel, se aplică și în instanța de recurs, în măsura în care nu contravin dispozițiilor procedurale aplicabile în recurs.
Din coroborarea textelor legale mai sus citate, se desprinde cu evidență faptul că în instanța de apel și în instanța de recurs nu se pot invoca niciun fel de cereri care nu au făcut obiectul dezbaterii în fond, nu se poate schimba calitatea părților, cauza acțiunii sau obiectul cererii de chemare în judecată, orice altfel de demers apărând ca inadmisibil.
Așa fiind, în raport de considerentele mai sus expuse, Curtea constată că prin apelul pe care l-au formulat, reclamanții nu au solicitat altceva decât au invocat prin cererea introductivă de instanță, nu au formulat nicio cerere nouă în apel, nu au modificat obiectul cererii de chemare în judecată, apelullor tinzând la rejudecarea cauzei în limitele în care fusese judecată și în primă instanță de către Judecătoria Turda.
Drept urmare, Curtea constată că în mod nelegal Tribunalul Cluj a făcut aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 294 alin. 1 C.pr.civ., cu consecința respingerii apelului reclamanților ca inadmisibil.
Este știut faptul că procedura de îndreptare a unei erori materiale strecurate cu ocazia întabulării unui anumit drept în cartea funciară este o procedură care, deși reglementată în art. 53 din Legea nr. 7/1996, se judecă efectiv ca o acțiune în rectificare de carte funciară, după procedura reglementată de art. 36 - 38 din aceiași lege.
Art. 53 alin. 1 din Legea nr. 7/1996 prevede că erorile materiale săvârșite cu prilejul înscrierilor sau radierilor se pot îndrepta prin încheiere îndreptată de către registratorul de la biroul teritorial, la cerere sau din oficiu, cu comunicarea acesteia persoanei interesate, în acest caz, în conformitate cu art. 53 alin. 2 din aceiași lege, urmând să se aplice, prin asemănare, dispozițiile art. 36 - 38 din Legea nr. 7/1996.
Art. 36 din Legea nr. 7/1996 reglementează acțiunea în rectificare de CF, întemeiată pe nevalabilitatea înscrierii, a titlului ce a stat la baza acesteia sau pe greșita calificare a dreptului înscris, arătând împotriva cui poate fi promovată o astfel de acțiune și în ce termen, în timp ce, art. 37 și art. 38 consacră efectul de opozabilitate și condițiile în care operează aceasta, a hotărârii prin care s-a admis rectificarea unei înscrieri.
Cu alte cuvinte, o astfel de acțiune de îndreptare a unei erori materiale strecurate în CF, întemeiate pe dispozițiile art. 53 din Legea nr. 7/1996, se judecă practic ca o veritabilă acțiune în rectificare de carte funciară, în conformitate cu dispozițiile art. 36 - 38 din aceiași lege, în contradictoriu cu toți cei înscriși în cartea funciară.
Față de împrejurarea că apelul reclamanților nu a fost cercetat pe fond, Curtea nu poate, în această fază procesuală, să facă alte statuări cu privire la cadrul procesual al acțiunii pendinte, rămânând ca instanța de apel de rejudecare, să se pronunțe și asupra acestor chestiuni.
Așa fiind, constatându-se că T.ul nu a judecat apelul pe fond, și că a pronunțat o hotărâre pe excepția inadmisibilității apelului, fără a intra în cercetarea fondului acestuia, în temeiul art. 312 alin. 5 teza I C.pr.civ. se va admite recursul reclamanților, se va casa în întregime decizia recurată, cu consecința trimiterii cauzei pentru rejudecarea pe fond a apelului la același tribunal.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de reclamanții P. R., B. J. și B. M., împotriva deciziei civile numărul 4. din (...) a T.ului C., pronunțată în dosar numărul (...), pe care o casează și dispune trimiterea cauzei spre rejudecarea apelului pe fond aceleiași instanțe, Tribunalul Cluj.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
C.-M. CONȚ I.-D. C. A.-A. P.
GREFIER A.-A. M.
Red.CMC/dact.MS
3 ex./(...) Jud.fond: A.L. P.
Jud.apel: O.C. Tatu/A.F.D.
| ← Decizia civilă nr. 5119/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Decizia civilă nr. 4607/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
|---|
