Decizia civilă nr. 4607/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I C.
Dosar nr. (...)
D. C. NR. 4607/R/2012
Ședința din 6 noiembrie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: A. C.
JUDECĂTOR: A. A. C. JUDECĂTOR: ANA I. GREFIER: C. B.
S-a luat în examinare - pentru pronunțare- recursul declarat de intervenienții C. A. și C. R. împotriva deciziei civile nr. 29 din 4 mai 2012, pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr. (...), privind și pe intimații C. M. C.
A. V., M. V., B. M., M. R., având ca obiect acțiune în constatare.
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință a termenului din 25 octombrie 2012, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când s-a amânat pronunțarea pentru data de 1 noiembrie
2012, și ulterior pentru data de 6 noiembrie 2012.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr.3878/30 noiembrie 2011 a Judecătoriei Zalău a fost admisă acțiunea în constatarea identității tabulare a terenului de 1000 mp., parte din parcela în suprafață de 2878 mp înscrisă în C.F. nr.520 T., s-a dispus dezmembrarea acestei parcele în două suprafețe de 1878 mp. și, respectiv, 1.000 mp, conform propunerii de dezmembrare din Raportul de expertiză și a tabelului de dezmembrare întocmit de dl.expert T. I., parte integrantă din prezenta hotărâre și s-a constatat că terenul în suprafață de 1.000 mp cu privire la care a fost reconstituit dreptul de proprietate al defunctului C. T. prin T.P nr.(...) este identic cu terenul identificat în tabelul de dezmembrare parcelar din expertiză cu nr.top 5. , înscris în C.F. nr.520 T..
Prin aceeași sentință s-a dispus întabularea dreptului de proprietate asupra acestei parcele în favoarea defunctului C. T., cu titlu de drept dobândit prin reconstituire în baza Legii nr.18/1991, după întocmirea documentației cadastrale, întabularea dreptului de proprietate asupra parcelei de 1878 mp. în favoarea vechilor proprietari, s-a constatat dreptul de proprietate al reclamantei C. M. și al defunctului C. Brețe T. asupra imobilului casă de locuit dobândit prin cumpărare în baza contractului de vânzare-cumpărare sub semnătură privată încheiat la data de (...) cu defuncta B. E., s-a dispus notarea construcției asupra terenului în suprafață de 1.000 mp identificat cu nr. nr.top 5. în tabelul de dezmembrare parcelar din expertiză, înscris în C.F. nr.520 T., s-a dispus întabularea dreptului de proprietate asupra acestei construcții în favoarea reclamantei C. M. și a defunctului C. T..
Instanța a respins capătul de cerere privind constatarea dreptului de proprietate asupra celorlalte construcții edificate de pârâtul C. A. și a admis în parte cererea de intervenție în interes propriu a intervenienților C. A. și C. R. și în consecință, s-a constatat că intervenienții în interes propriu au dobândit dreptul de proprietate prin construire asupra imobilului compus din o camera, hol, bucatarie, baie si camara, pivnita, terasă, șură cu grajd, cotețele pentru porci si atelier edificat pe terenul de 1.000 mp. din T.P. nr.(...), înscris în CF 540 T., nr. top. 5. .
S-a constatat că masa succesorală rămasă după defunctul C. Brete T., cu ultimul domiciliu în loc. T., nr.59, comuna N., județul S., decedat la data de (...) se compune din:
- teren intravilan în suprafață de 1.000 mp din T.P. nr.(...), înscris în CF
540 T., nr. top. 5. conform raportului de expertiză întocmit în cauză
- cota de 1/2 parte din imobilul casă de locuit dobândit prin cumpărare în baza contractului de vânzare-cumpărare sub semnătură privată încheiat la data de (...) cu defuncta B. E.
S-a constatat că moștenitorii defunctului C. Brețe T. sunt reclamanta C. M., în calitate de soție supraviețuitoare, reclamantul C. A.-V., în calitate de fiu și intervenientul C. A. în calitate de fiu.
S-au stabilit cotele succesorale ale moștenitorilor defunctului C. Brețe T., după cum urmează:
- reclamanta C. M., în calitate de soție supraviețuitoare a dobândit cota succesorală de ¼ din masa succesorală mai sus arătată;
- reclamantul C. A.-V., în calitate de fiu, a dobândit cota succesorală de
3/8 din masa succesorală mai sus arătată;
- intervenientul C. A., în calitate de fiu, a dobândit cota succesorală de 3/8din masa succesorală mai sus arătată;
S-a dispus în prealabil dezmembrarea nr.topografic 5. rezultat în urma dezmembrării parcelei cu nr.top 540 înscrisă în CF nr. 520 T., rezultând două numere topografice nou formate, respectiv 5. compus din teren intravilan în suprafața de 360 mp, pe care se află edificată imobilul casă de locuit și bucătăria de vară și 5. compus din teren intravilan în suprafața de 640 mp, pe care se află edificat un imobil compus din o camera, hol, bucatarie, baie si camara, pivnita, terasă, șură cu grajd, cotețele pentru porci si atelier, conform propunerii de dezmembrare formulate în cadrul expertizei topografice judiciare întocmite de către expert T. I.
S-a dispus ieșirea din indiviziune asupra masei succesorale prin formarea a două loturi care vor fi compuse și atribuite după cum urmează:
- Lotul I, compus din teren intravilan în suprafața de 360 mp, pe care se află edificat imobilul casă de locuit și bucătăria de vară, identificat pe nr.top. nou
5., înscris în C.F 540 T., va fi atribuit reclamanților C. M. și C. A.-V. în indiviziune;
- Lotul II, compus din teren intravilan în suprafața de 640 mp, pe care se află edificat un imobil compus din o camera, hol, bucatarie, baie si camara, pivnita, terasă, șură cu grajd, cotețele pentru porci si atelier, identificat pe nr.top. nou 5., înscris în C.F 540 T., va fi atribuit intervenientului C. A..
Pentru egalizarea valorică a loturilor, instanța a obligat în solidar reclamanții C. M. și C. A.-V. la plata în favoarea intervenientului C. A. a sumei de
3.793,75 lei, cu titlu de sultă.
S-a constatat că intervenienții C. A. și C. R. au împotriva reclamanților un drept de creanță în sumă de 10.801 lei reprezentând contravaloarea îmbunătățirilor aduse casei proprietatea reclamantei C. M. și defunctului C. T., ascheletului de vie și a împrejmuirilor. R ecla man ții a u fos t obli gaț i la pl ata catr e i nte rve nie nț i a sum ei de 10. 8 01 l ei.
S-a dispus întabularea dreptului de proprietate al reclamanților pe nr.top.5. și a intervenientului C. A. pe nr.top.5., după întocmirea documentației cadastrale.
Expertiza topografică efectuată de expertul T. I. și anexele la aceasta face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Au fost respinse ca nefondate celelalte capete de cerere din cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienții C. A. și C. R.
În baza art.276 Cod procedură civilă și art.274 Cod procedură civilă, instanța a obligat reclamanții la plata sumei de 244 lei cheltuieli de judecată în favoarea intervenienților, rămasă după compensare.
Intervenienții au fost obligați în solidar sa plătească suma de 1150 lei d-lui expert D. G. cu titlu de onorariu pentru expertizele efectuate în cauză.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că la data de
(...) intre defunctul C. T., in calitate de cumparator si antecesoarea paratilor, numita B. E., s-a incheiat un contract de vanzare-cumparare avand ca obiect casa de locuit, sura si celelalte anexe gospodaresti situate administrativ in loc.T. nr.160, la pretul de 60.000 lei. Contractul astfel perfectat este apt de a transmite proprietatea către cumpărători, fiind încheiat anterior Legii nr. 114/1996, care prevede în art.10 ind.1 că înstrăinările de locuințe se realizează doar prin act autentic, sub sancțiunea nulității absolute. La data incheierii contractului, defunctul era casatorit cu reclamanta C. M., astfel incat in temeiul art.30 C.fam. in vigoare la acea data, reprezinta bunuri comune, de la data dobandirii, bunurile dobandite in timpul casatoriei de oricare dintre soti.
Prin titlul de proprietate nr.1078/32/(...) s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafetei de 1.000 mp teren intravilan in favoarea defunctului C. T..
Chiar dacă, în speță, fundamentul dreptului de proprietate dobândit asupra terenului de 1.000 mp in baza art.22, in redactarea initiala, din Legea nr.18/1991, îl constituie dreptul de proprietate asupra casei de locuit si anexelor edificate pe teren care apartine, deopotriva, reclamantei C. M. si defunctului C. T., in calitate de coproprietari, T. de P. nr. (...) a fost emis pe numele defunctului C. T. și, prin urmare, din masa succcesorala a lui de cujus face parte dreptul de proprietate asupra întregii suprafețe de 1.000 mp a terenului.
Acest teren face parte din parcela în suprafață de 2878 mp, înscrisă în CF nr. 520 T. cu nr.top 540 proprietar tabular fiind C. N., iar pentru întabularea dreptului de proprietate al defunctului C. T. reconstituit in baza Legii nr.18/1991 este necesară efectuarea, în prealabil, a operațiunii de dezmembrare a parcelei în două suprafețe de 1878 mp. și, respectiv, 1.000 mp, conform propunerii de dezmembrare din Raportul de expertiză și a tabelului de dezmembrare întocmit de dl.expert T. I., parte integrantă din prezenta hotărâre. Apoi, instanța a constatat că terenul în suprafață de 1.000 mp cu privire la care a fost reconstituit dreptul de proprietate al defunctului C. T. prin T.P nr.(...) este identic cu terenul identificat în tabelul de dezmembrare parcelar din expertiză cu nr.top 5., înscris în C.F. nr.520 T. și a dispus întabularea dreptului de proprietate asupra acestei parcele în favoarea defunctului C. T., cu titlu de drept dobândit prin reconstituire în baza Legii nr.18/1991, după întocmirea documentației cadastrale. Parcela cu nr.top 540/a în suprafață de 1878 mp va rămâne întabulată în favoarea vechiului proprietar.
Cu privire la imobilul compus din o camera, hol, bucatarie, baie si camara, pivnita, terasă, șură cu grajd, cotețele pentru porci si atelier, edificat pe terenul de 1.000 mp, din probele administrate la dosar rezulta ca acesta a fost construitde intervenienții în interes propriu cu ajutorul parintilor, reclamanta C. M. si defunctul C. T.. Astfel, martorul I. G. a declarat ca personal l-a ajutat pe intervenientul C. A. la procurarea materialelor necesare noii constructii, martorul N. G. a ajutat la constructia noii suri fiind platit de pârât si cunoscând totodata ca materialele incorporate apartineau acestuia, in acest sens fiind si facturile depuse in probatiune, care atesta achizitionarea diferitor materiale de către intervenientul C. A.. Mai mult, constructia a fost continuata ulterior de paratul C. A. datorita neintelegerilor intervenite cu parintii acestuia. De asemenea, martorul M. T. a arătat că în schimbul muncii prestate de acesta la construcția cotețelor pentru porci și la tencuiala șurii intervenientul C. A. a efectuat munci agricole cu tractorul.
Este adevarat ca si parintii intervenientului în interes propriu au avut o contributie la construirea acestui imobil concretizata fie in ajutor banesc (al carui cuantum a fost nedovedit insa in concret), fie sub forma muncii fizice, insa intentia manifesta nu putea fi decat aceea de a contribui la consolidarea casatoriei fiului lor si formarea patrimoniului comun al sotilor, acestia folosind neintrerupt casa construita. In acelasi scop a fost si achizitionarea tractorului cu banii imprumutati de la banca de catre parintii intervenientului în interes propriu pe care au inteles sa-l dăruiasca fiului lor sub forma darului manual, intrand definitiv in patrimoniul sau, astfel ca nu se poate sustine cu succes ca lucrările efectuate cu acest tractor pentru a efectua plăți catre muncitorii ce au realizat lucrari ale imobilului reprezinta contributia parintilor intervenientului în interes propriu.
Intervenienții C. A. și C. R. au edificat acest imobil pe terenul proprietatea defunctului C. T., obținând autorizație de construire nr.5 din (...), anterior emiterii T.ui de proprietate nr.4575/10407/1994 emis pe numele său și ulterior anulat prin D. C. nr.147/2003 a C. de A. C. D.-se retroactiv titlul de proprietate al intervenientului C. A., s-a recunoscut dreptul de proprietate al defunctului C. T. asupra suprafeței de teren pe care intervenienții au ridicat construcțiile, emitându-se în acest sens T.P. nr. (...).
În speță, din probele administrate în dosar, rezultă că edificarea construcției s-a făcut cu autorizație de construcție, cu acordul reclamantei C. M. și al defunctului care au ajutat ei înșiși la construirea imobilului și, în consecință, a fost înlăturată incidența prezumției instituită de art.492 C. de existența unei convenții (tacită, dar neîndoielnică) din care decurge un drept de folosință asupra terenului în favoarea intervenientului C. A.. Prin urmare, dreptul de proprietate asupra acestei constructii nu revine proprietarului terenului, defunctul C. T., ca efect al accesiunii imobiliare, potrivit art.492 C., ci intervenienților în interes propriu, aceștia având un drept de folosință asupra terenului aferent.
In privinta bucatariei de vara, coroborarea declaratiilor martorilor audiati care au făcut doar aprecieri generale si raspunsul la interogatoriu al pârâtului (intrebarile nr.13-14), reiese ca a fost edificata prin contributia majoritara a reclamantului C. A. si a socrului sau, zidar, iar ajutorul din partea parintilor sau a fratelui, neprobate însa in concret, nu le poate conferi acestora vreun drept de proprietate asupra constructiei, dobandit in această modalitate, eventual un drept de creanță căruia i se opune însă instituția prescripției extinctive. Pentru aceste motive, instanta a constatat ca bunul imobil reprezentat de bucatarie de vara nouă nu face parte din masa succesorala, nefiind supusă impartelii. Situația juridică a acestui imobil este identică cu cea a imobilului construit de pârâții C. A. și C. R., fiind edificat pe terenul proprietatea defunctului C. T. cu acordul acestuia, având deci un drept de folosință asupra terenului aferent construcției. Reclamanții C. M. și C. A.-V. nu au solicitat instanței în mod expres constatareadreptului de proprietate al reclamantului C. A.-V. dobândit prin construire, ci doar excluderea construcției de la masa succesorală.
Prin decizia civilă nr. 29 din 4 mai 2012 a T.ui S., a fost admis apelul declarat de reclamanții C. M., și C. A. V., împotriva sentinței civile nr.3878/(...) a
Judecătoriei Zalău care a fost schimbată în privința sultei în sensul că, au fost obligați reclamanții la 2199,75 lei sultă către intervenientul C. A..
A fost respins ca nefondat apelul intervenienților C. A. și C. R., împotriva aceleiași sentințe și au fost menținute restul dispozițiilor sentinței și au fost obligați intervenienții la 1000 lei cheltuieli de judecată în apel, către reclamanți.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut cu privire la apelulul reclamanților C. M. și C. A. următoarele:
Prin sentința civilă apelată s-a constatat că intervenienții C. A. și C. R. au împotriva reclamanților un drept de creanță în sumă de 10.801 lei reprezentând contravaloarea îmbunătățirilor aduse casei proprietatea reclamantei C. M. și a defunctului C. T. (5392 lei), a scheletului de vie (614 lei) și a împrejmuirilor (4795 lei).
Raportat la varianta I din expertiza topografică efectuată de expertul T. I. avută în vedere la formarea loturilor, frontul la stradă a fost împărțit în două respectiv: valoarea de circulație totală a împrejmuirii la strada principală este de
3188 lei iar partea laterală are o valoare de 1607 lei, adică 4795 lei.
Dar cum jumătate din împrejmuirea de la stradă a revenit intervenienților
și partea laterală în totalitate, reclamanții apelanți puteau fi obligați doar la plata sumei de 1594 lei in loc de 4795 lei (3188:2).
În consecință prima instanță în mod greșit a obligat reclamanții la plata în întregime a contravalorii împrejmuirilor de 4795 lei, astfel că sulta pe care trebuie să o plătească reclamanții va fi de 2199,75 lei și nu 3793,75 lei ((...)) cât a dispus prima instanță.
Cu privire la apelul intervenienților, privind includerea bucătăriei de vară în masa succesorală, instanța a apreciat că nu este întemeiat, întrucât din declarațiile de martori și interogatoriul luat intervenientului C. A. rezultă că imobilul în litigiu a fost construit de reclamantul C. A. V. și socrul său. Astfel intervenientul în interogatoriul luat de instanța de fond la întrebarea nr.13 - D. recunoaște că țigla pentru bucătăria de vară a fost adusă de fratele său din B. Mare - a răspuns Da, iar la întrebarea nr.14 - D. recunoaște că socrul acestuia,a reclamantului, care este zidar a construit bucătăria de vară - răspunsul a fost Da, dar și cu contribuția sa.
De asemenea martora B. M. în declarația sa menționează faptul că părinții lui C. A. și cu socrii acestuia au construit o bucătărie de vară. Prin urmare declarația acestei martore că imobilul bucătăria de vară a fost construită de reclamanți și socrii săi se coroborează cu răspunsul la interogatoriul intervenientului care recunoaște contribuția majoră a acestora la această construcție.
Cu privire la declarațiile martorilor I. G. și N. G. instaanța a apreciat că acești martori fac referire la o altă bucătărie de vară compusă din cameră, bucătărie, hol și baie care a revenit părinților, prima instanță reținând corect că la edificarea construcțiilor au participat toți, așa încât în mod justificat prima instanță a considerat că bucătăria de vară nu face parte din masa succesorală, nefiind supusă împărțeli.
Cu privire la cel de-al doilea motiv de apel, instanța a apreciat că este neîntemeiat, întrucât conform art.6739Cod procedură civilă: „La formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăruia, ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari,înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea";. Trebuie reținut în cazul în speță că deși reclamanții dețin o cotă mult mai mare din moștenire pentru ca intervenienții să beneficieze de un front egal la stradă, reclamanții au fost de acord cu varianta I de partajare din cele două propuse prin expertiza topografică efectuată de expert T. I. Se arată în concluziile scrise de către reclamanți: „Am ales această variantă doar pentru că pârâtul C. A. (care are o cotă mult mai mică din masa succesorală, respectiv 3. din tot să beneficieze de un front la stradă egal cu al reclamantului respectiv 16,2. S-a avut în vedere și faptul că această variantă corespunde intereselor părților, ținând seama de construcțiile edificate de fiecare dintre ele pe suprafața de 1000 mp și că părțile nu au formulat obiecțiuni la ultima completare a expertizei judiciare evaluatorii a imobilelor întocmite de expertul D. G. luându-se în considerare valorile stabilite . Așa încât nu se pot atribui toate construcțiile intervenienților urmând ca ei să achite sulta reclamanților mai ales că imobilul casa de locuit a fost cumpărată de defunctul C. T. și reclamanta C. M. și bucătăria de vară se cuvine reclamanților și nu intră în masa succesorală, iar apelanții reclamanți s-au opus acestei modalități de partaj. Împotriva acestei decizii au declarat recurs în termenul legal intervenienții C. A. și C. R., solicitând modificarea deciziei atacate în sensul admiterii apelului, schimbarea sentinței și în consecință, includerea în masa succesorală și a cotei de ½ parte din bucătăria de vară situată lângă casa de locuit și atribuirea în întregime a terenului de 1000 mp cu construcțiile de pe teren în favoarea lor, cu obligarea lor la plata sultei către reclamanți. În subsidiar, intervnienții au solicitat casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Sălaj pentru formarea unui lot care să cuprindă alături de bucătăria de vară și grajdul ce le-au fost atribuite și a casei de locuit de la nr. 161, precum și întocmirea unei alte variante de lotizare a terenului. În motivarea recursului care a fost întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 6,8 și 9 Cod proc.civ., recurenții au arătat următoarele: Raportat la conținutul cererii de chemare în judecată, hotărârile judecătorești prin care s-a reținut că bucătăria de vară s-a ridicat prin contribuția exclusivă a lui C. A. V. sunt nelegale, întrucât instanța nu a fost investită cu o asemenea cerere, instanța acordând reclamanților mai mult decât ceea ce s-a cerut. Reclamantul C. A. V. nu a formulat o cerere prin care să solicite constatarea unui drept propriu cu privire la această construcție și cu toate că această construcție nu a fost cuprinsă în masa succesorală, s-a atribuit reclamanților, fără a se stabili în ce mod au devenit proprietarii acesteia. Sistarea stării de indiviziune se dispune asupra bunurilor aflate în coproprietatea părților, ori asupra acestui bun nu s-a stabilit dreptul de proprietate al reclamanților, iar prin soluția pronunțată instanțele au calificat greșit cererea părților și au aplicat greșit legea. Instanța a dat o interpretare greșită noțiunii de „a construi";, atunci când a apreciat că cel care a efectuat manopera de ridicare a construcției este și finanțatorul ei. Faptul că socrul lui C. A. V. a construit bucătăria de vară nu înseamnă că a și finanțat-o și prin urmare a ridicat-o pentru el. Cu privire la schimbarea modalității de partaj a imobilului, intervenienții au arătat că solicită să le fie atribuit în întregime imobilul de la nr. 161, casă, grajd și anexe cu teren în suprafață de 1000 mp. Părinții lor au cumpărat acest imobil și în baza unei convenții intervenienții s-au mutat în anul 1991 în acest imobil pe care l-au recondiționat parțial cu ajutorul părinților, iar imobilul de la nr. 159 printr-un contract de întreținere l-au înstrăinat în favoarea fratelui lor C. A. V., părinții lor păstrându-și dreptul de uzufruct viager. Instanța nu a ținut seama de faptul că ei au efectuat lucrări de îmbunătățire la casa de locuit, că au ridicat o bucătărie de vară și au făcut împrejmuiri, că mama lui C. M. nu a locuit niciodată la imobilul de la nr. 161, iar fratele lui, C. A. V. locuiește în B. Mare. Prin modalitatea de partaj aleasă de către instanță, lor le revine doar o bucătărie de vară compusă din o cameră, cămară și hol în suprafață totală de 35 mp, iar reclamanții au primit o casă în suprafață de 54,80 mp și o bucătărie de vară de 25 mp, în condițiile în care mai au o casă. Șură și bucătărie în imediata învecinătate la nr. 159. Alegând această modalitate de partaj instanța nu a ținut seama de faptul că familia lui este compusă din patru persoane care urmează să locuiască într-o singură cameră, că reclamanții au în proprietate alte spații mult mai mari, iar casa și bucătăria din lotul lor nu le sunt necesare. În condițiile în care se va schimba modalitatea de partaj, urmează să achite sulta ce li se cuvine conform cotelor și în raport de faptul că ei au renovat casa ce intră în succesiune, tocmai în ideea că le va fi atribuită lor. Prin întâmpinarea depusă, C. M. și C. A. V. s-au opus admiterii recursului, solicitând în principal respingerea lui ca inadmisibil, raportat la faptul că motivele invocate de recurenți nu se încadrează în dispozițiile art. 304 Cod proc.civ., iar în subsidiar, respingerea lui ca neîntemeiat. Hotărârea instanței privind excluderea din masa succesorală a bucătăriei de vară este consecința cererii formulată de către reclamanți prin întâmpinarea depusă la cererea reconvențională a recurenților, cerere reiterată ulterior prin concluziile scrise. Prin urmare, primul motiv de recurs prev. de art. 304 pct. 6 Cod proc.civ., invocat de recurenți nu subzistă. Motivele de recurs prev. de art. 304 pct. 8 și 9 Cod proc.civ. invocate de recurenți sunt nefondate pentru că instanța nu a interpretat greșit actul juridic dedus judecății și nici nu a aplicat greșit legea. Astfel, instanța a avut în vedere criteriile prev. de art. 6739Cod proc.civ., ținând seama la formarea loturilor nu doar de cota de proprietate, ci și de faptul că toate construcțiile au fost edificate pe terenul proprietatea reclamantei C. M. și a defunctului ei soț C. T., că aceștia au dobândit prin cumpărarea casa de locuit de la nr. 161, că au contribuit la construirea imobilului ce a fost atribuit reclamanților reconvenționali. Celelalte critici din motivele de recurs cu privire la bucătăria de vară și casa de locuit privesc motive de netemeinicie și nu de legalitate a hotărârii. Examinând recursul declarat, prin prisma motivelor invocate, curtea apreciază că este nefondat și în consecință, în baza art. 304 pct. 6, 8 și 9 și art.312 alin. 1 Cod proc.civ., urmează să-l respingă pentru următoarele considerente: Art. 304 pct. 6 Cod proc.civ. prevede că modificarea hotărârii se poate dispune dacă instanța a acordat mai mult decât s-a cerut, ori ceea ce nu s-a cerut. În ce privește acest motiv de recurs teza I invocată de recurenți - instanța a acordat mai mult decât s-a cerut - el poate fi invocat în situația în care tribunalul, găsind întemeiat apelul, ar fi schimbat soluția primei instanțe și, pronunțându-se asupra fondului pretențiilor, ar fi acordat mai mult decât a constituit obiectul cererilor deduse judecății. În situația în care apelul a fost respins cu menținerea sentinței, art. 304 pct. 6 Cod proc.civ. nu este aplicabil. Prin apelul declarat intervenienții au criticat sentința sub două aspecte: primul se referă la faptul că bucătăria de vară, în mod greșit nu a fost inclusă în masa succesorală, cu motivarea că, contrar probelor din dosar, instanța a reținut că aceasta a fost edificată prin contribuția majoră a lui C. A. V. și a socrului său, iar cel de al doilea motiv al apelului s-a referit la modalitatea de partaj. În speță, este de observat că apelul intervenienților prin care s-a solicitat includerea bucătăriei de vară în masa succesorală și modalitatea de partaj a fost respins, iar dispozițiile sentinței apelate au fost menținute, astfel că dispozițiile acestui text de lege nu sunt aplicabile. Dar, dispozițiile acestui text de lege nu sunt aplicabile și sub alt aspect. Temeiul aplicării acestui text în cauză, susținut de intervenienți se referă la faptul că reclamantul C. A. V. nu a formulat o cerere prin care să fi investit instanța în sensul de a se constata că bucătăria de vară a fost edificată prin contribuția lui exclusivă. Prin acțiunea promovată reclamanții C. M. și C. T. au solicitat să se constate că pe terenul în suprafață de 1000 mp se află o casă de lucit, sură și anexe gospodărești situate în T. nr. 160, imobile cumpărate de ei. D. decesul lui C. T. au fost introduși în cauză moștenitorii acestuia, C. A. V. și C. A. în calitate de fii, C. A. înțelegând să participe în proces în calitate de intervenient alături de soția lui,C. R. Prin cererea de intervenție formulată, C. A. și C. R. au solicitat să se constate masa succesorală după defunctul C. T., calitatea de moștenitori ai reclamantei C. M. în calitate de soție supraviețuitoare, a reclamantului C. A. V. și a lui C. A. în calitate de descendenți, că pârâții au efectuat la casa veche mai multe îmbunătățiri, că pe teren au construit un imobil din cărămidă, compus din o cameră, hol, bucătărie, baie și cămară, pivniță, șură cu grajd și atelier, 4 cotețe de găini, 2 cotețe de porci, p magazie din lemn, un pătul pentru porumb, 1 wc, gard pentru întregul teren și în spatele șurii, și că pe terenul proprietatea sa a construit o bucătărie de vară acoperită cu țiglă împreună cu reclamanta C. M. și defunctul C. T., să se dispună ieșirea din indiviziune asupra masei succesorale. Urmare acestei cereri, prin întâmpinarea depusă la f. 48 reclamanții și-au precizat acțiunea,arătând că bucătăria de vară din cărămidă acoperită cu țiglă a fost construită de reclamantul C. A. V. și soția acestuia. Conform art. 115 Cod proc.civ., pentru a obține reducerea unei pretenții formulate nu este necesar a se face o cerere reconvențională sau o cerere separată, ci este suficient ca ea să fie invocată pe calea unei simple apărări de fond în cadrul procesului. În speță, reclamantul C. A. V. prin întâmpinarea depusă s-a apărat, invocând faptul că bucătăria de vară a fost construită de el, astfel că prin pronunțarea asupra acestei apărări instanța de fond nu a încălcat dispozițiile art. 304 pct. 6 Cod proc.civ. Conform art. 304 pct. 8 și 9 Cod proc.civ., modificarea unei hotărâri se poate cere când, instanța interpretând greșit actul juridic dedus judecății, a schimbat natura or înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia și când hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal și a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii. Deși recurenții invocă dispozițiile art. 304 pct. 8 Cod proc.civ., criticile formulate nu se circumscriu acestui motiv de recurs, deoarece nu se referă la interpretarea greșită a vreunui act juridic dedus judecății, ci la greșita interpretare a probelor, care nu constituie motiv de casare ori de modificare a deciziei. Acest motiv de casare privește netemeinicia hotărârii în situația în care, deși rezultă fără dubiu natura juridică a actului juridic dedus judecății, oriînțelesul acestuia, instanța de apel a reținut un cu totul alt act juridic sau conținut. Acest motiv de casare și-ar găsi aplicare dacă instanța ar judeca, de exemplu, un contract de vânzare-cumpărare ca un contract de locațiune, sau dacă instanța ar stabili, fără nici un suport probator, anumite obligații în sarcina uneia dintre părți, deși la încheierea contractului nu au fost avute în vedere. În speță, nu este vorba despre un act juridic, iar susținerea recurenților că s-a dat o „interpretare greșită noțiunii de a construi";, atunci când instanța reține că bucătăria de vară a fost construită de C. A. V. cu ajutorul socrului său, se referă la greșita interpretare a probelor, care nu se încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 8 Cod proc.civ și nu la interpretarea vreunui act juridic. Critica privind modalitatea de partaj: Conform prev. art. 6739Cod proc.civ. „la formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama de, după caz și de acordul părților, mărimea cotei ce se cuvine fiecăruia ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unul dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea";. În spiritul acestor prevederi instanța a ținut seama de cotele de proprietate ale reclamanților de 5/8-a parte din masa succesorală față de 3/8-a parte a intervenientului C. A., de faptul că construcțiile au fost ridicate pe terenul proprietatea reclamantei C. M. și a defunctului ei soț, C. T., că reclamanta C. M. a fost de acord cu varianta I de partaj, tocmai cu scopul ca intervenineții să beneficieze de un front egal cu al lor la stradă, că imobilul construcție și teren pe care a fost edificată bucătăria de vară a fost cumpărat de reclamanta C. M. și soțul ei, C. T., că prin modalitatea de partaj cerută de intervenienți ar însemna ca toate imobilele să le fie atribuite lor, cerere care apare ca fiind inechitabilă având vedere criteriile de la art. 6739Cod proc.civ. Celelalte motive de recurs privind schimbarea modalității de partaj și atribuirea în întregime în favoarea intervenienților a imobilului de la nr. 161, cu motivarea că reclamanții au în proprietate spații mult mai mari, că casa și bucătăria din lotul lor nu le sunt necesare, că pot să achite sulta ce li se cuvine reclamanților în raport de cotele lor de proprietate, că ei au doi copăii în întreținere, iar spațiul atribuit nu le este suficient, constituie criterii de netemeinice, care nu pot fi analizate de instanța de recurs, neîncadrându-se în dispozițiile art. 304 Cod proc.civ. Urmare respingerii recursului, în baza art. 274 Cod proc.civ., fiind în culpă procesuală, recurenții C. A. și C. R. vor fi obligați să plătească intimaților C. M. și C. A. V. suma de 500 lei, cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocat, conform chitanței de la f. 31. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de intervenienții C. A. și C. R. împotriva deciziei civile nr. 29 din 4 mai 2012 a T.ui S. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține. Obligă recurenții să plătească intimaților C. M. și C. A. V. suma de 500 lei, cheltuieli de judecată în recurs. D. este irevocabilă. Dată și pronunțată în ședința publică din 6 noiembrie 2012. PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER A. C. A. A. C. ANA I. C. B. Red. IA dact. GC 2 ex/(...) Jud. apel: Drăgan Gavril, Kende M.
| ← Decizia civilă nr. 336/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Decizia civilă nr. 441/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
|---|
