Decizia civilă nr. 3488/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR. (...)
D. CIVILĂ NR. 3488/R/2012
Ședința publică din data de 5 septembrie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE:
T. D. - președintele Secției I-a civilă
JUDECĂTORI:
A.-T. N.
M.-C. V.
GREFIER:
M.-L. T.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - D. C., împotriva sentinței civile nr. 346 din 12 aprilie 2012, pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosar nr. (...), privind și pe reclamantele M. E.-A. și F. C.-T. prin tutore M. E.-A., având ca obiect despăgubiri în baza Legii nr. 2..
P. de pe lângă C. de A. C. este reprezentat de procuror S. A.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că prin memoriul de recurs, pârâta-recurentă a solicitat judecarea cauzei în conformitate cu prevederile art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, C. declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C. pune concluzii în sensul respingerii recursului ca nefondat, și în consecință menținerea sentinței pronunțată de prima instanță, întrucât în mod corect a constatat caracterul politic al măsurii internării într-o colonie de muncă a antecesorului lor. Această măsură administrativă luată împotriva antecesorului reclamantelor nu este o măsură cu caracter politic de drept, ea se încadrează în categoria altor măsuri prevăzute de L. nr. 2., pentru care se impune administrarea unui probatoriu, astfel că nu se poate reține lipsa de interes a reclamantelor cu privire la acest petit.
C. reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 346 din 12 aprilie 2012, pronunțată de Tribunalul Cluj, a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de reclamantele M. E. A., F. C. T., asistată de tutore M. E., împotriva pârâtului S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice și, în consecință: s-a constatat caracterul politic al măsurii administrative a internării într-o colonie de muncă în perioada 15 Aprilie 1952
- 15 Aprilie 1954 a defunctului M. A., născut în 26 N. 1894, fiul lui T. și E.,conform Deciziei nr.585/1952, în localitatea C., C..
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut următoarele: Prin acțiunea promovată reclamantele urmăresc constatarea caracterului politic a unor condamnări și a unor măsuri administrative luate împotriva predecesorului lor, M. A., în perioada anilor 1946-1954, cu consecința acordării de despăgubiri în temeiul Legii nr.2..
În ceea ce privește stabilirea caracterului politic al măsurilor luate împotriva antecesorului lor, tribunalul a constatat că exceptând măsura administrativă a internării într-o colonie de muncă în perioada 15 aprilie
1952 - 15 Aprilie 1954 a defunctului M. A., născut în 26 noiembrie 1894, fiul lui T. și E., conform Deciziei nr.585/1952, în localitatea C., C., măsură care rezultă atât din matricola nr.15.589 eliberată de administrația C. depusă în copie de către reclamantă, cât și din actele depuse de către C. din dosarele fond penal și fond informativ, celelalte măsuri nu se încadrează în dispozițiile art.3 și art.4 alin.2 din L. nr.2..
Astfel, referitor la condamnarea acestuia la amendă pentru nefixarea și neafișarea prețurilor de către C. de A. a orașului S., tribunalul a apreciat că o asemenea condamnare în lipsa unor probe nu poate fi calificată drept măsură administrativă cu caracter politic, aceasta vizând sancționarea defunctului pentru încălcarea unor norme privind o activitate comercială.
Faptul că acesta a avut o condamnare politică și drept urmare s-a format un dosar informativ, nu este suficient pentru a încadra această condamnare în dispozițiile Legii nr.2..
De asemenea, condamnarea la un an închisoare de către C. de A. a orașului S. pentru port ilegal de armă, așa cum reiese din selecția de documente trimise de către C., nu poate fi încadrată în categoria condamnărilor politice deoarece rezultă că i s-a aplicat această sancțiune cu ocazia naționalizării hotelului proprietatea sa din Sighișoara la data de 06 N.
1948, când s-a descoperit în magazia de lângă locuința sa o grenadă germană, precum și materiale de propagandă fascistă, infracțiunea săvârșită fiind una de drept comun, în lipsa unor probe contrarii.
S-a invocat totodată și măsura preluării Hotelului și Restaurantului
Steaua din Sighișoara ca având un caracter politic însă, se constată că aceasta a fost luată ca urmare a naționalizării, așa cum reiese și din actele trimise de C., proces de naționalizare care s-a realizat indiferent de orientarea politică a proprietarilor.
Cât privește petitul de obligarea a pârâtului la acordarea unor daune morale, tribunalul constată că prin D. nr.1358/(...) a Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial nr.761 din (...) și intrată în vigoare la aceeași dată s-a admis excepția de neconstituționalitate ridicată de S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice - D. G. a F. P. C., într-o serie de dosare aflate pe rolul T. C. - Secția civilă și s-a constatat că prevederile art. 5 alin. 1 lit. a teza I din L. nr. 2. privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, cu modificările și completările ulterioare, sunt neconstituționale.
În atare situație, solicitarea de acordare a daunelor morale, în temeiul textului de lege declarat neconstituțional, nu poate fi primită, aceeași soartă având și cererea formulată pe temeiul dreptului comun, raportat la motivarea deciziei menționate.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul S. Român prin
Ministerul Finanțelor Publice, solicitând în baza prevederilor art. 304 pct. 8 și
9 Cod proc.civ., admiterea recursului, modificarea hotărârii instanței de fond, cu consecința respingerii acțiunii.
În motivarea recursului, pârâtul a arătat că instanța de fond a admis petitul privind constatarea caracterului politic al măsurii administrative suferit de antecesorul reclamantelor, deși reclamantele nu au nici un interes în promovarea acestui capăt de cerere.
Odată cu intrarea în vigoare a Decretului - lege nr. 118/1990 act normativ prin care a fost recunoscut implicit caracterul abuziv al măsurilor luate de autoritățile comuniste față de opozanții regimului, antecesorul reclamanților avea posibilitatea să solicite acordarea de daune morale, pentru măsura administrativă cu caracter politic suferită. Recurenta apreciază că reclamantele nu justifică un interes în constatarea măsurii cu caracter politic suferită de antecesorul lor, deoarece recunoașterea putea fi făcută în baza Decretului - lege nr. 118/1990.
În al doilea rând, pârâtul recurent a apreciat că este lipsit de interes constatarea caracterului politic al măsurii administrative luată împotriva antecesorului reclamantelor, în condițiile în care prin decizia civilă nr. 1. Curtea Constituțională a constatat că în materia despăgubirilor pentru daune morale suferite de foștii deținuți politici în perioada comunistă, nu ar exista vreo obligație a statului de a le acorda.
Analizând decizia pronunțată prin prisma motivelor de recurs invocate,curtea constată că recursul este nefondat, urmând a fi respins pentruurmătoarele considerente:
Excepția lipsei de interes a reclamantelor în promovarea acțiunii invocată în memoriul de recurs de către pârât este nefondată.
Reclamantele în calitate de moștenitoare ale defunctului M. A. au solicitat să se constate caracterul politic al măsurii administrative a internării într-o colonie de muncă a antecesorului lor, M. A..
Legiuitorul a stabilit în L. nr. 221/1009 că măsurile administrative luate de organele fostei miliții sau securități având ca obiect dislocarea și stabilirea domiciliului obligatoriu, internarea în unități și colonii de muncă, stabilirea de loc de muncă obligatorie, au caracter politic dacă sunt luate în baza actelor normative menționate în art. 3 din L. nr. 2..
În art. 4 alin.2 din același act normativ s-a stipulat că persoanele care au făcut obiectul unor măsuri administrative, altele decât cele menționate la art. 3, pot solicita instanței de judecată să constate caracterul politic al acestor măsuri.
În prezenta cauză constatăm că măsura administrativă de strămutare a numitului M. A. nu este luată în baza actelor normative prevăzute la art. 3 din lege, astfel încât să se constate de drept caracterul politic al acesteia.
Întrucât M. A., antecesorul reclamantelor a fost internat într-o colonie de muncă în perioada (...)-(...) și această internare a avut loc în baza Deciziei nr. 585/1952, tribunalul trebuia să verifice dacă această măsură administrativă are sau nu caracter politic.
Prin probele administrate în prezenta cauză, s-a stabilit cu certitudine că M. A. a fost strămutat, întrucât avea origine socială burgheză și era membru al partidului Național Liberal, elemente care au condus la luarea măsurii administrative de strămutare.
Așadar, numai instanța de judecată putea să verifice dacă antecesorul reclamantelor a făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic și este evident interesul reclamantelor de a promova prezenta acțiune.
L. nr.2. în art. 5 lit. a prevedea și acordarea despăgubirilor pentru prejudiciul moral suferit prin condamnare sau ca urmare a măsurilor administrative, însă prin D. nr. 1. pronunțată de Curtea Constituțională, art. 5 lit.a a fost declarat neconstituțional și în prezent nu se mai pot acorda despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit.
Prejudiciul moral poate fi reparat parțial prin recunoașterea abuzurilor la care a fost supus antecesorul reclamantelor de către regimul comunist prin însăși hotărârea prin care se constată caracterul politic al măsurii administrative luate împotriva antecesorului reclamantelor.
Decretul - lege nr. 118/1990 este un act normativ care repară unele prejudicii cauzate de regimul totalitar unor cetățeni care au fost condamnați sau supuși unor măsuri administrative abuzive, însă existența acestui act normativ nu face ca L. nr. 2. să fie inoperantă. Din contră, sistemul legislativ a considerat necesar să complinească măsurile reparatorii tocmai prin adoptarea acestui act normativ, ulterior adoptării Decretului - lege nr.
118/1990.
Așadar, excepția lipsei de interes invocată de către recurent este neavenită, actul normativ a fost adoptat de S. Român pentru a compensa măcar parțial prejudiciul moral suferit de către persoanele care au fost supuse unor măsuri administrative abuzive.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 3041raportat la art. 312 Cod proc.civ., curtea va respinge ca nefondat recursul pârâtului. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E : Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice împotriva sentinței civile nr. 346 din 12 aprilie 2012 a T. C. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține. D. este irevocabilă. Dată și pronunțată în ședința publică din 5 septembrie. PREȘEDINTE JUDECĂTORI T. D. A.-T. N. M. C. V. Red. T.A.N. dact. GC 2 ex/(...) Jud.primă instanță: O.C.T. GREFIER M.-L. T.
| ← Decizia civilă nr. 60/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Decizia civilă nr. 4521/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
|---|
