Sentința civilă nr. 15/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
SENTINȚA CIVILA NR.15/F/2012
Ședința Camerei de C. din 2 aprilie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: ANA I. GREFIER : C. B.
Pe rol fiind soluționarea conflictului de competență ivit între Tribunalul Specializat C. și Tribunalul Cluj privind soluționarea recursului declarat de recurenta SC P. I. SRL C.-N. împotriva ordonanței președințiale nr. 18667/(...) pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. (...) în contradictoriu cu intimații M. E., G. D. A. și SC A. 2 C. SA.
Prezenta se judecă în Camera de C., fără citarea părților.
C U R T E A
Prin decizia civilă nr. 5/R/(...) a T. Specializat C. s-a declinat competența de soluționare a recursului formulat de recurenta SC P. I. SRL C.-N. în contradictoriu cu intimații M. E., G. D. A. și SC A. 2 C. SA, împotriva ordonanței președințiale nr. 18667/(...) pronunțată de
Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. (...), în favoarea T. C..
Pentru a pronunța această decizie, Tribunalul Specializat C., a reținut că anterior intrării în vigoare a N. Cod civil, competența funcțională era stabilită de dispozițiile art. 2 pct. 1 lit. a , pct. 2, 3 și 4 Cod procedură civilă, art. 36 alin. 3 coroborat cu art. 37 alin. 3 din L. nr. 304/2004, precum și art. 3-4 , 7,9 și 56 Cod comercial.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 36 alin. 3 coroborat cu art. 37 alin. 3 din L. nr. 304/2004, forma anterioară intrării în vigoare a N. Cod civil, în cadrul tribunalelor funcționau, printre altele, secții sau, după caz, complete specializate în cauze comerciale, tribunalele specializate preluând cauzele de competența tribunalului în domeniile în care se înființează. Prin înființarea T. Comercial C. acesta a preluat spre soluționare cauzele de natură comercială de pe raza teritorială de competență a T. C., delimitarea competenței materiale efectuându-se potrivit normelor de drept material existente în cadrul Codului comercial, respectiv art. 3-4, 7,9 și 56 Cod comercial, norme care constituiau crierii de stabilire a naturii comerciale sau civile a unui litigiu.
La data de 1 octombrie 2011, dată la care a intrat în vigoare N. Cod civil, potrivit art. 230 alin. 1 lit. c) din L. nr. 7., s-au abrogat, printre altele, dispozițiile Codicelui de comerț din 1887 care constituiau criteriile de stabilire a naturii comerciale a unui litigiu, dispozițiile privitoare la obligațiile și contractele comerciale fiind preluate și reglementate de N. cod civil, acestea urmând a avea pentru viitor o natură civilă.
Mai mult, potrivit art. 6 alin. 1 din L. nr. 7., „în cuprinsul actelor normative aplicabile la data intrării în vigoare a Codului civil, referirile la comercianți se consideră a fi făcute la persoanele fizice sau, după caz, la persoanele juridice supuse înregistrării în registrul comerțului, potrivit prevederilor art. 1 din L. nr. 26/1990 privind registrul comerțului,republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezenta lege";, cu excepțiile prevăzute de alin. 2, iar potrivit art. 8 alin. 2 din același act normativ, expresiile "acte de comerț", respectiv "fapte de comerț" s-au înlocuit cu expresia "activități de producție, comerț sau prestări de servicii".
De asemenea, noțiunea de comercial a fost înclusă în noțiunea de profesionist alături de întreprinzători, operatori economici, precum și orice alte persoane autorizate să desfășoare activități economice sau profesionale, astfel cum aceste noțiuni sunt prevăzute de lege, la data intrării în vigoare a Codului civil, iar potrivit ar. 3 alin. 2-3 din N. Cod civil, sunt considerați profesioniști toți cei care exploatează o întreprindere, respectiv cei care exercită sistematic, singuri sau împreună cxu alte persoane, o activitate organizată ce constă în producerea, adinistrarea ori înstrăinarea de bunuri, sau în prestarea de servicii, indiferent daca au sau nu un scop lucrativ. Mai mult, potrivit dispozițiilor art. 3 din N. Cod civil, dispozițiile acestuia se aplică și raporturilor dintre profesioniști, precum și raporturilor dintre aceștia și orice ale subiecte de drept civil.
Urmare a acestor modificări, prin art. 225 din L. nr. 7. s-a prevăzut că secțiile comerciale existente la data intrării în vigoare a Codului civil în cadrul tribunalelor și curților de apel se vor reorganiza ca secții civile ori, după caz, vor fi unificate cu secțiile civile existente, prin hotărâre a C. S. al M., la propunerea colegiului de conducere al instanței, iar potrivit art. 226 alin. 1, « prin hotărâre a C. S. al M., la propunerea colegiului de conducere al instanței, în raport cu numărul cauzelor, se pot înființa, în cadrul secțiilor civile, complete specializate pentru soluționarea anumitor categorii de litigii, în considerarea obiectului sau naturii acestora, precum: cererile în materie de insolvență, concordat preventiv și mandat ad hoc; cererile în materia societăților comerciale și a altor societăți, cu sau fără personalitate juridică, precum și în materia registrului comerțului; cererile care privesc restrângerea, împiedicarea ori denaturarea concurenței; cererile privind titlurile de valoare și alte instrumente financiare», iar potrivit art. 228 alin. 1, până la data intrării în vigoare a Codului civil, tribunalele comerciale Argeș, C. și Mureș se reorganizează ca tribunale specializate sau, după caz, ca secții civile în cadrul tribunalelor Argeș, C. și Mureș, în condițiile art. 226..
Tot prin L. nr. 7., s-a prevăzut în mod expres că dacă legea specială prevede că anumite cauze sunt de competența tribunalelor comerciale ori, după caz, de competența secțiilor comerciale ale tribunalelor sau curților de apel, după intrarea în vigoare a Codului civil, competența de judecată revine tribunalelor specializate sau, după caz, secțiilor civile ale tribunalelor, reorganizate potrivit art. 228, respectiv secțiilor civile reorganizate conform art. 225.
În ceea ce privește competența materială a tribunalelor specializate, L. nr. 7. prevede că la stabilirea cauzelor de competența tribunalelor specializate sau, după caz, a secțiilor civile reorganizate (…) se va ține seama de numărul și natura cauzelor, de specializarea judecătorilor, de necesitatea valorificării experienței profesionale a acestora, precum și de volumul de activitate al instanței (art. 228 alin. 2), iar prin dispozițiile art. 219 alin. 1 pct. 1 s-au abrogat în mod expres dispozițiile art. 2 pct. 1 lit. a) Cod procedură civilă.
Astfel, după data de 1 octombrie 2011 se pune problema delimitării competențelor funcționale între Tribunalul Cluj și Tribunalul Specializat C., aspect ce ține de soluționarea excepției ce face obiectul prezentei hotărâri. În soluționarea acestei probleme, legiuitorul a prevăzut că la stabilirea cauzelorde competența tribunalelor specializate se va ține seama de numărul și natura cauzelor, de specializarea judecătorilor, de necesitatea valorificării experienței profesionale a acestora, precum și de volumul de activitate al instanței. Raportat la dispozițiile art. 228 alin. 2 din L. nr. 7., criteriile de stabilire a competenței materiale a tribunalului specializat sunt: numărul cauzelor, natura cauzelor, specializarea judecătorilor și volumul de activitate al instanței, condiții care trebuie îndeplinite cumulativ.
Dacă la reorganizarea tribunalului specializat Consiliul Superior al
Magistraturii a ținut cont exclusiv doar de volumul de activitate al instanței
(pagina 7 a Hotărârii CSM nr. 654/(...)) în ceea ce privește competența funcțională nu se poate reține doar acest criteriu de atribuire de competență, acesta trebuind să fie coroborat și cu criteriul naturii cauzelor, căci în caz contrar s-ar ajunge la o suprapunere de competențe între tribunalul specializat și tribunalul de drept civil, la fel cum nu se poate ține cont doar de criteriul specializării judecătorilor.
Astfel, raportat la dispozițiile art. 2 pct. 1 lit. b) Cod procedură civilă, coroborat cu dispozițiile art. 219 din L. nr. 7., cu modificările ulterioare, litigiile comerciale s-au transformat în litigii între profesioniști, având o natură civilă, raporturile obligaționale fiind reglementate de dispozițiile N. Cod civil, fiind astfel de competența tribunalului de drept comun. A. voință a legiuitorului reiese fără urmă de dubii atât din abrogarea Codicelui de comerț, din eliminarea noțiunilor de act de comerț și fapt de comerț, precum și din includerea noțiunii de comerciant în noțiunea mult mai largă de profesionist.
În ceea ce privește reținerea în prezent a competenței materiale a tribunalului specializat de soluționare a litigiilor care au avut o natură comercială (litigii între comercianți sau între comercianți și necomerciați) sub titulatura de litigii între profesioniști, nu poate fi reținută, raportat la actualele reglementări de drept procedural și de drept material, pentru următoarele motive:
1. daca am accepta ideea că tribunalul specializat este competent să soluționeze litigiile între profesioniști, având în vedere accepțiunea acestui termen prin raportare la dispozițiile art. 3 din N. cod civil și art. 8 alin. 1 din L. nr. 7., cu modificările ulterioare, s-ar extinde sfera de competență existentă anterior intrării în vigoare a N. Cod civil, acesta preluând și litigii care anterior erau de competența exclusivă a secției civile a tribunalului.
2. de asemenea, raportat la abrogarea dispozițiilor art. 56 Cod
Comercial, litigiile dintre profesioniști și neprofesioniști, nemaifiind supuse regulilor speciale din materia profesioniștilor (din interpretarea per a contrario a noilor dispoziții ale art. 7201alin. 1 Cod procedură civilă), limitându-se astfel competența tribunalului specializat, prin raportare la competența existentă anterior în materie comercială. 3. nu se poate aplica prin analogie, raportat la dispozițiile art. 2 pct. 1 lit. b) Cod procedură civilă coroborat cu art. 37 alin. 3 din L. nr. 304/2004, republicată, cu modificările aduse prin L. nr. 7., a categoriei de profesioniști în domeniul comerțului, raportându-ne la dispozițiile art. 6 și 8 din L. nr.7., căci criteriul de delimitare oferit este vag, trimiterea la "activități de producție, comerț sau prestări de servicii" nefiind clară, iar o eventuală recurgere la C. nu oferă elemente clare de delimitare, iar pe cale de interpretare nu se poate adăuga la lege. 4. criteriul avut în vedere de Consiliul Superior al Magistraturii la momentul reorganizării tribunalelor comerciale în tribunale specializate nu poate fi reținută drept „normă de interpretare"; a voinței legiuitorului,raportat la atribuțiile acestei instituții, aceasta neavând competența de a edicta norme interpretative cu privire la aceste aspecte. 5. urmare a absorbirii Codului comercial în N. Cod civil, sfera dreptului comercial s-a restrâns la materiile strict comerciale (dreptul societar, insolvență, concordat, titlurile de valoare și valorile mobiliare, registrul comerțului), fapt care reiese și din interpretarea coroborată a dispozițiilor art. 223, 227 și art. 225 alin. 3 din L. nr. 7.. Chiar dacă dispozițiile art. 226 alin. 1 din L. nr. 7. cuprind doar o enumerare cu titlul de exemplu, aceasta nu constituie un element de delimitare a competențelor între tribunalul specializat și tribunalul de drept comun, căci această enumerare se referă la posibilitatea de constituire, în cadrul tribunalului de drept comun, a unor complete specializate, în cadrul aceleiași instanțe repartizarea competențelor între secții putând fi efectuată în temeiul hotărârii colegiului de conducere, situație care însă nu este aplicabilă în situația delimitării competenței între două instanțe. Prin decizia civilă nr. 229/R/(...) Tribunalul Cluj Secția Civilă și-a declinat competența de soluționare a recursului declarat de reclamanta S. "P. I." S. împotriva ordonanței președințiale nr.18.667/(...), pronunțată în dosarul civil nr.30.(...) al J. C.-N., în favoarea T. Specializat C. și a constatat conflict negativ de competență și a trimis cauza la Curtea de A. C. pentru soluționare. Pentru a pronunța această decizie, Tribunalul Cluj - Secția civilă a reținut următoarele: Potrivit dispozițiilor art.36 alin.3 din L. nr.304/2004 în cadrul tribunalelor funcționează secții sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori si de familie, cauze de contencios administrativ și fiscal, cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, precum și, în raport cu natura și numărul cauzelor, secții maritime și fluviale sau pentru alte materii. Potrivit art.37 din același act normativ, în domeniile prevăzute de art. 36 alin. (3) se pot înființa tribunale specializate. Tribunalele specializate sunt instanțe fără personalitate juridică, care pot funcționa la nivelul județelor si al municipiului B. și au, de regulă, sediul în municipiul reședință de județ. Tribunalele specializate preiau cauzele de competența tribunalului în domeniile în care se înființează. Prin înființarea T. Comercial C., acesta a preluat potrivit dispozițiilor art.37 alin.3 din L. nr.304/2004 cauzele de competența tribunalului în domeniul în care s-a înființat, respectiv cauzele de natură comercială, în prezent și litigiile dintre sau cu profesioniști. Se reține în acest sens faptul că, deși criteriul de delimitare a cauzelor prin raportare la dreptul material și-a pierdut funcționalitatea, niciuna dintre normele noului Cod civil ori ale Legii nr.7. de punere în aplicare a acestuia, nu interzice separarea litigiilor în care cel puțin una dintre părți are calitatea de profesionist în materia „activităților de producție, comerț sau prestări de servicii"; (expresie care, conform art. 8 din L. nr. 7., înlocuiește expresiile „acte de comerț";, respectiv „. de comerț";) de celelalte litigii care implică profesioniști în alte materii și conferirea competenței de soluționare a primei categorii tribunalelor specializate, astfel cum a procedat, implicit, Consiliul Superior al Magistraturii prin H. nr. 6. august 2011. Pe de altă parte , dispozițiile art. 226 alin. 1 din L. nr. 7. au un caracter enunțiativ și nu limitativ prevăzând posibilitatea înființării în cadrul secțiilor civile, a unor complete specializate pentru soluționarea anumitor categorii de litigii, în considerarea obiectului sau naturii acestora,precum: cereri în materie de insolvență, concordat preventiv și mandat ad hoc; cereri în materia societăților comerciale și a altor societăți, cu sau fără personalitate împiedicarea ori denaturarea concurenței; cererile privind titlurile de valoare și alte instrumente financiare. Conform art. 228 din L. nr. 7., normă specială față de art. 227 din același act normativ, până la data intrării în vigoare a Codului civil, tribunalele comerciale Argeș, C. și Mureș se reorganizează ca tribunale specializate sau, după caz, ca secții civile în cadrul tribunalelor Argeș, C. și Mureș, în condițiile art. 226. Stabilirea întregii sfere de competență a tribunalelor specializate revine, conform art. 226 alin. 1 din L. nr. 7., C. S. al M., dispozițiile art. 227 din L. nr. 7. vizând doar o parte dintre cauzele de competența tribunalelor specializate, respectiv cele pentru care legile speciale prin raportare la noul Cod civil prevăd expres că anumite cauze sunt de competența tribunalelor comerciale ori, după caz, de competența secțiilor comerciale ale tribunalelor sau curților de apel. Tribunalele comerciale Argeș, C. și Mureș au fost reorganizate ca tribunale specializate, prin H. CSM nr. 6. august 2011. Pentru a pronunța această hotărâre, Consiliul Superior al Magistraturii a avut în vedere volumul de activitate înregistrat la nivelul celor trei tribunale comerciale prin comparație cu volumul de activitate în materie comercială de la alte tribunale situate în localități în care își au sedii curți de apel, similar cu situația în care se află cele trei tribunale specializate și care au o schemă relativ apropiată cu cea rezultată din comasarea schemei tribunalului specializat cu cea a tribunalului de drept comun. Deși Consiliul Superior al Magistraturii nu s-a pronunțat expres asupra competenței materiale a tribunalelor specializate, a avut în vedere, în mod neechivoc, volumul de activitate al acestor instanțe, volum care include toate cauzele a căror natură „comercială"; era determinată prin aplicarea dispozițiilor art. 3, art. 4, art. 7, art. 9 și art. 56 din Codicele de comerț din 1887. În consecință, nu se poate reține intenția legiuitorului de a transfera competența de soluționare a acestor cauze în favoarea secțiilor civile ale tribunalelor de drept comun, reorganizarea păstrând în favoarea tribunalelor specializate competența materială în limitele competenței fostelor tribunale comerciale. În soluționarea conflictului de competență intervenit între cele două instanțe, în baza art. 22 alin. 2 Cod proc.civ., curtea apreciază că, competența de soluționare a recursului declarat de SC P. I. SRL împotriva ordonanței președințiale 18667/(...) pronunțată de Judecătoria Cluj- Napoca revine T. Specializat C., pentru următoarele considerente: La data de (...) a intrat în vigoare N. cod civil și L. nr. 7. pentru punerea în aplicare a acestuia, prin dispozițiile căreia din art. 230 alin. 1 lit. c, s-au abrogat dispozițiile Codicelui de comerț din 1887. Același act normativ, L. nr. 7. prevede la art. 223 în mod expres, faptul că doar procesele și cererile în materie civilă sau comercială în curs de soluționare la data intrării în vigoare a Codului civil se soluționează de către instanțele legal investite, în conformitate cu dispozițiile legale, materiale și procedurale în vigoare, la data când acestea au început. În speță, cererea de ordonanța președințială a fost înregistrată pe rolul J. C.-N. la data de (...), după intrarea în vigoare a N. cod civil, astfel că dispozițiile art. 223 din L. nr. 7. nu sunt aplicabile. Prin L. nr. 7. în art. 227 s-a prevăzut în mod expres că, dacă legea specială prevede că anumite cauze sunt de competența tribunalelorcomerciale, ori, după caz, de competența secțiilor civile ale tribunalelor și curților de apel, după intrarea în vigoare a codului civil, competența revine tribunalelor specializate sau, după caz, secțiilor civile ale tribunalelor, reorganizate potrivit art. 228, respectiv 225. În ce privește competența materială a tribunalelor specializate, L. nr. 71/2001 a prevăzut în art. 228 alin. 1 că, la stabilirea cauzelor de competență a tribunalelor specializate, sau, după caz, a secțiilor civile reorganizate, se va ține seama de numărul și natura cauzelor, de specializarea judecătorilor, de necesitatea valorificării experienței profesionale a acestora, precum și de volumul de activitate al instanței, că până la data intrării în vigoare a Codului civil, tribunalele comerciale Argeș, C. și Mureș, se reorganizează ca tribunale specializate, lucru care s-a și realizat prin H. C. S. al M. nr. 654 din (...). La luarea acestei hotărârii, Consiliul Superior al Magistraturii a ținut seama de volumul de activitate, volum care include toate cauzele a căror natură comercială era determinată de art. 34, 79 și 56 din Codicele de comerț din 1887. Prin urmare, rezultă că intenția legiuitorului nu a fost aceea de a transfera competența de soluționare a acestor cauze în favoarea secțiilor civile ale tribunalelor de drept comun, reorganizarea păstrând în favoarea tribunalelor specializate competența materială în limitele competenței fostelor tribunale comerciale. În sprijinul acestei idei vin și dispozițiile art. 36 alin. 3 din L. nr. 304/2004 și art. 226 alin. 1 din L. nr. 7., care prevăd posibilitatea înființării de secții, complete specializate, pentru cauze civile, penale ș.a., sau pentru alte materii, iar cea d-a doua normă, prevede posibilitatea înființării în cadrul secțiilor civile a unor complete specializate pentru soluționarea unor litigii, ca de exemplu, cereri în materie de insolvență, cereri în materia societăților comerciale, în materia Registrului Comerțului ș.a. Din coroborarea acestor dispoziții rezultă că niciuna dintre aceste norme nu interzice separarea litigiilor în care, cel puțin una dintre părți are calitatea de profesionist în materia „activităților de producție, comerț sau prestării de servicii";, de celelalte litigii care implică profesioniști în alte materii și atribuirea competenței de soluționare a primei categorii, tribunalelor specializate, așa cum a procedat implicit Consiliul Superior al Magistraturii prin H. nr. 654/(...). PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DISPUNE: Stabileste competența de soluționare a recursului declarat de recurenta SC P. I. SRL C.-N. împotriva ordonanței președințiale nr. 18667/(...) pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. (...) în contradictoriu cu intimații M. E., G. D. A. și SC A. 2 C. SA, în favoarea T. Specializat C.. Cu drept de recurs în 5 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din 2 aprilie 2012. PREȘEDINTE GREFIER ANA I. C. B. Red. IA dact. GC 3 ex/(...)
| ← Decizia civilă nr. 3689/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Decizia civilă nr. 59/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
|---|
