Decizia civilă nr. 3536/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
| Comentarii |
|
ROMÂNIA CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 3536/R/2012
Ședința publică din data de 7 septembrie 2012
Instanța constituită din:
Președinte : D.-L. B. vicepreședinte al Curții de A. C
Judecători : A. C.
V. M.- președintele Curții de A. C.
Grefier : S. - D. G.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâții C. T. și C. F. împotriva deciziei civile nr. 193 din 29 martie 2012, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr.(...), privind reclamantul M. M. S. și pe pârâții C. Ș. D. și A. A.- M., având ca obiect anulare act.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamantul intimat
M. M. S., asistat de avocat C. A.-C. cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind pârâții recurenți și pârâții intimați.
Procedura de citare este îndeplinită.
Recursul este legal timbrat .
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că la data de 28 august
2012, reclamantul intimat M. M.-S. a depus la dosar, prin serviciul de registratură al instanței întâmpinare prin care invocă excepția nulității cererii de recurs cu privire la acele motive care nu vizează legalitatea hotărârii atacate, ci netemeinicia acesteia, totodată solicită respingerea ca nefondat a recursului apreciind decizia pronunțată de Tribunalul Cluj ca fiind temeinică și legală.
Prin înscrisul depus la dosar prin serviciul de registratură al instanței ( fila
20), pârâții recurenți au făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 1910 lei și a timbrului judiciar de 5 lei, conform mențiunii din citativ, recursul fiind astfel legal timbrat, solicitând totodată judecarea recursului în lipsă.
Nefiind formulate cereri prealabile ori excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată, declară închise dezbaterile și acordă cuvântul reprezentantei reclamantului intimat M. M. S. cu privire la recursul formulat.
Reprezentanta reclamantului intimat M. M. S. susține motivele invocate prin întâmpinare, solicitând respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată în cuantum de 3000 lei conform chitanței pe care o depune la dosar ( fila 22 ).
C U R T E A
Prin actiunea civila inregistrata pe rolul instantei sub nr. de mai sus reclamantul M. M. S. a chemat in judecata pe paratii C. T. si C. F., solicitand sa se constate nulitatea absoluta a titlului paratilor asupra apartamentului nr. 17 situat in C.-N., str. G. A., nr. 13, jud. C. si respectiv sa de dispuna rectificarea CF nr.
32320 C., in sensul radierii dreptului de proprietate al paratilor asupraapartamentului sus-mentionat.
La data de (...) reclamantul si-a extins actiunea fata de paratii C. S. D. si A. A.-M., solicitand instantei sa dispuna, in contradictoriu si cu acesti parati,desfiintarea tuturor actelor de executare care privesc apartamentul situat in C.-N., str. Gr. A., nr. 13, ap. 17, jud. C., intocmite in dosarul executional nr. 168/2006 al BEJ S. Romeo M..
Prin sentința civilă nr. 11154/(...), Judecătoria Cluj-Napoca a admis actiunea civila formulata si extinsa de reclamantul M. M. S. in contradictoriu cu paratii C. T. și V., C. S. D. și A. A.-M., a constatat nulitatea absoluta a actului de adjudecare emis de executorul judecatoresc S. Romeo M. in dosarul executional nr. 168/2006 cu privire la apartamentul nr. 17 situat in C.-N., str. G. A., nr. 13, jud. C., a dispus rectificarea CF nr. 32320 C., in sensul radierii dreptului de proprietate inscris asupra apartamentului sus-mentionat in favoarea paratilor C. T. si V., a anulat ca netimbrate cererea reconventională si cererea de chemare in garantie formulate de paratii C. T. si V. in contradictoriu cu reclamantul M. M. S. si cu paratii A. A. M. si C. S. D..
Pentru a pronunța această hotărare instanța de fond a retinut urmatoarele:
Din considerentele sentintei civile nr. 1. pronuntata de J. C.-N. in dosarul nr. (...) (ramasa definitiva prin respingerea apelului si irevocabila prin nerecurare, f. 13-16, 82), rezultă că prin contractele de imprumut cu garantie imobiliară autentificate de BNP D. M.-C. sub nr. 1903/(...) și respectiv de BNP A.-G. P. sub nr. 18/(...) si nr. 555/(...) reclamantul din prezentul dosar a imprumutat de la numitul D. D.-O. sumele de 1.070 USD, 5.330 USD si 4.250 USD, pe termen de cate 1 luna, restituirea imprumutului fiind garantata de fiecare data cu instituirea unui drept de ipoteca in favoarea creditorului, asupra imobilului situat in C.-N., str. Gr. A., nr. 13, ap. 17, jud. C., inscris in CF nr. 32320 C.-N., sub A+1, nr. top. 23151/S/XVII, aflat in proprietatea reclamantului.
Ulterior, la data de (...), reclamantul a instrainat imobilul sus-mentionat catre numitii H. V. si H. A. A. din urma a decedat la data de (...), iar cota de ½ parte din apartamentul in litigiu, aflata in patrimoniul sau la momentul decesului, a revenit fiicei sale, numita D. Ana-V.
La data de (...) numitele H. V. si D. Ana-V. au vandut imobilul in litigiu paratului A. A. M., prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr.
696/(...), pentru pretul de 30.000 euro care, conform mentiunii inserate in contract, a fost achitat la data semnarii conventiei.
La data de (...) paratul A. A. M. a imprumutat de la paratul C. S. D. suma de 10.214 euro, garantand restituirea imprumutului cu apartamentul in litigiu.
Prin sentinta civila nr. 1. a J. C.-N. s-a constatat nulitatea absoluta a tuturor contractelor sus-mentionate, dispunandu-se totodata rectificarea CF nr.
32320 C.-N. in sensul restabilirii situatiei anterioare vanzarilor sus-mentionate, prin reinscrierea dreptului de proprietate al reclamantului.
Anterior pronuntarii sentintei civile nr. 1. a J. C.-N., respectiv la data de
(...), imobilul in litigiu a facut obiectul unei vanzari la licitatie, in cadrul dosarului executional nr. 168/2006 al BEJ S. Romeo M., constituit la solicitarea creditorului ipotecar - paratul C. S. D., vanzare in urma careia imobilul a fost adjudecat de paratii C. T. si sotia F., pentru suma de 33.750 euro (f. 40 din dosarul executional).
Analizand valabilitatea acestui act de adjudecare, contestata in speta de reclamant, instanta a retinut ca, din moment ce titlul paratului instrainator A. A. M. a fost anulat prin hotarare judecatoreasca irevocabila, in speta este incident principiul resoluto iure datis, resolvitur ius accipientis, conform caruia nevalabilitatea titlului de proprietate al vanzatorului atrage si nulitatea titlului subachizitorului.
Este adevarat ca de la acest principiu exista si exceptii, in situatia in care tertul achizitor cu titlu oneros a fost de buna credinta, situatie in care acesta pastreaza bunul, insa in speta, contrar sustinerilor paratilor C., nu suntem in prezenta unei astfel de situatii, deoarece paratii au cunoscut sau, cu minimediligente, puteau sa cunoasca, nevalabilitatea titlului de proprietate al instrainatorului A. A. M..
Astfel, este adevarat ca la momentul in care paratii C. au adjudecat imobilul in litigiu, situatia de carte funciara il indica drept proprietar pe paratul A. A. M., de la care s-a adjudecat, nefiind notata nicio actiune din care sa rezulte ca exista dubii cu privire la valabilitatea dobandirii dreptului de proprietate de catre acesta, insa, pe de alta parte, probele administrate in cauza au dovedit faptul ca paratii C. cunosteau situatia litigioasa a imobilului adjudecat si, prin urmare, au cumparat pe riscul lor.
Astfel, prin actiunea introductiva de instanta si prin raspunsurile date la interogatoriul ce i-a fost luat, reclamantul a afirmat ca la data vanzarii la licitatie a fost prezent si a comunicat paratei C. faptul ca se judeca pentru imobilul in discutie, urmarind recuperarea acestuia, iar sustinerile reclamantului au fost confirmate prin mentiunea „. M. M. S. existenta pe procesul verbal de licitatie din data de (...) (f. 31 din dosarul executional) si respectiv de recunoasterea paratei C. care, prin interogatoriul ce i-a fost luat, a aratat ca reclamantul a fost prezent la licitatie, pentru cca 1 minut si a spus ca „. proces cu A.";.
Mai retine instanta ca parata C. a aratat ca nu a incercat sa vada apartamentul in discutie inainte de cumpararea acestuia (f. 93), in vreme ce paratul C. a aratat, pe de o parte, ca nu cunoaste detalii legate de achizitionarea imobilului, deoarece de acest aspect s-a ocupat sotia sa, insa pe de alta parte, a sustinut ca a incercat sa vada apartamentul inainte de a-l cumpara, in prezenta administratorului blocului, dar apartamentul era inchis si nu mai stie daca administratorul i-a spus sau nu daca locuieste cineva in apartament (f. 92).
Sustinerile paratului au fost contrazise insa de martorul M. V. (administratorul blocului unde locuieste reclamantul), din a carui declaratie a rezultat ca paratul a venit la el dupa ce a cumparat apartamentul in discutie, dar nu s-a aratat interesat sa vada apartamentul si nu a pus vreo intrebare legata de situatia acestuia, solicitand doar o adeverinta din care sa rezulte ce datorii are reclamantul la cheltuielile de intretinere.
Prin decizia civilă nr. 1. din (...) pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...)s-a respins excepția lipsei calității procesuale active.
S-a respins ca nefondat apelul declarat de pârâții C. T. și C. F. împotriva sentinței civile nr. 11154/(...) pronunțată în dos. (...) al J. C.-N., pe care a păstrat-o în întregime.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut următoarele:
În ce privește excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, tribunalul a apreciat că aceasta nu este întemeiată și a fost respinsă pentru motivele care urmează.
Astfel, în susținerea excepției, s-a invocat pe de o parte, faptul că debitorul urmărit este un terț și nu reclamantul , iar pe de altă parte, că acesta din urmă nu are nici un drept asupra imobilului în litigiu .
Primul argument nu poate fi reținut întrucat reclamantul nu a promovat contestație la executare , ci a înțeles să formuleze prezenta acțiune, în constatarea nulității absolute, în condițiile art.401 al.3 C.
Calitatea procesuală activă presupune existența identității între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului afirmat.
În speță, reclamantul a invocat dreptul său de proprietate asupra imobilului în litigiu, drept recunoscut pe calea unei hotărâri judecătorești, respectiv S. civilă nr.1. a J. C.-N., care chiar dacă este anterioară promovării prezentului litigiu, are forța probantă a unui înscris autentic. Pe de altă parte, această hotărâre în care se afirmă dreptul de proprietate al reclamantului, arămas definitivă și irevocabilă anterior pronunțării Sentinței civile nr. 11154/(...) a J. C.-N., atacată prin prezentul apel .
În aceste condiții, instanța a apreciat că reclamantul , opunand paraților apelanți dreptul său de proprietate recunoscut pe calea hotărarilor judecătorești menționate, justifică pe deplin legitimare procesuală activă în prezenta cauză.
Nu poate fi reținută critica apelanților referitoare la nemotivarea în drept a cererii de chemare în judecată deoarece instanța, în virtutea rolului său activ, este ținută să dea acțiunii calificarea juridică exactă, desigur, în raport de aspectele invocate de către reclamant.
Apoi, dispozițiile art.84 C. stabilesc obligația instanței de a da o calificare corectă cererii, independent de formularea folosită de reclamant, dar în concordanță cu împrejurările de fapt pe care el își întemeiază pretenția, după natura dreptului și scopului urmărite prin exercitarea acțiunii.
Nu este întemeiată nici critica în legătură cu faptul că prima instanță ar fi depășit limitele învestirii sale, în condițiile în care aceasta s-a pronunțat, conform art.129 al.final C., strict asupra capetelor de cerere cu care a fost sesizată prin acțiunea introductivă, iar în considerentele hotărarii se regăsesc temeiurile de fapt și de drept care au condus la soluția pronunțată.
În ceea ce privește motivele de apel referitoare la temeinicia acțiunii, T. a apreciat că acestea sunt nefondate, prima instanță, în urma administrării și analizării probatoriului în cauză, pronunțând o soluție legală și temeinică.
Cu toate că apelanții susțin că au fost de bună-credință și nu au cunoscut situația litigioasă a imobilului, nu au făcut dovada acestor afirmații. Ori, această sarcină le revenea în temeiul art.1169 C.civ, în condițiile în care reclamantul, răsturnand prezumția de bună credință instituită de art.1899 al.2 C., prin probatoriul administrat în fața instanței de fond , a probat reaua -credință a apelanților parați.
Prima instanță a apreciat corect probele administrate în cauză, și în mod judicios a expus motivele pentru care a reținut sau a înlăturat anumite probe.
Starea de fapt rezultată din răspunsul paratei apelante la interogatoriu, se coroborează cu conținutul actelor existente la dosar, respectiv cu procesul- verbal de licitație imobiliară din data de (...) întocmit de BEJ S. M. , și care sunt în sensul că reclamantul, prezent la licitație , a comunicat celor prezenți că este în litigiu cu debitorul A. .
În aceste condiții, este corectă reținerea instanței în sensul că parații aveau posibilitatea , cu minime demersuri, să cunoscă situația litigioasă a imobilului, anterior dobandirii acestuia prin actul de adjudecare contestat de în prezenta cauză.
Sub acest aspect este relevant și înscrisul aflat la fila 18 din dosarul execuțional în cuprinsul căruia se menționează, la data de (...), că reclamantul se află în litigiu cu debitorul A. A., și nu permite evaluatorului desemnat de executorul judecătoresc , să fotografieze imobilul.
Chiar și în cuprinsul raportului de evaluare, expertul a menționat această împrejurare, consemnandu-se în plus, că reclamantul pretinde un drept de proprietate asupra imobilului. Ori, toate aceste înscrisuri puteau fi cunoscute de către apelanți, prin cele mai mici eforturi și diligențe rezonabile.
Ca atare, apelanții parați fiind de rea-credință, corect s-a dat eficiență principiului resolutio jure dantis resolvitur jus accipientis și s-a constatat nulitatea absolută a actului de adjudecare emis de BEJ S. M. în dosarul execuțional nr.168/2006, cu consecința rectificării de CF și a radierii dreptului de proprietate al apelanților parați asupra imobilului în litigiu.
Așa fiind, avand în vedere considerentele mai sus arătate, T. în temeiul dispozițiilor art. 296 C., a respins ca nefondat apelul declarat de pârâții C. T. și C.
F. împotriva sentinței civile nr. 11154/(...) pronunțată în dos. (...) al J. C.-N., pe care a păstrat-o în întregime.
Raportat la soluția adoptată și la poziția exprimată de intimatul M. M. S. , în sensul că va solicita pe cale separată cheltuieli de judecată în apel, acestea nu au fost acordate.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții C. T. și C. F. solicitândcasarea deciziei civile nr. 1. a T. C., iar în urma rejudecării admiterea apelului și în consecință respingerea acțiunii.
În motivare s-a arătat că hotărârea instanței de apel este netemeinică și nelegală, în mod greșit reținându-se reaua credință a recurenților la achiziționarea imobilului în litigiu.
Din toate probele administrate în cauză rezultă cu certitudine faptul că la data vânzării la licitație a imobilului nu exista nici un impediment pentru efectuarea vânzării, recurenții fiind de bună credință.
Un alt motiv de nelegalitate constă în atitudinea duplicitară a reclamantului care nu a încunoștințat pe nimeni despre existența litigiului pe rol, acesta fiind de rea credință.
În consecință se apreciază că s-a făcut greșit aplicarea dispozițiilor art. 1169 și art. 1899 alin. 2 Cod civil.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 9 C.
În apărare, intimatul M. M. S. a formulat întâmpinare prin care a invocatexcepția nulității recursului cu privire la motivele care nu vizează legalitatea hotărârii atacate, solicitând respingerea ca nefondat a recursului, cu cheltuieli de judecată.
În motivare s-a arătat că instanța a întemeiat soluția dată fiecărui capăt de cerere pe prevederile aplicabile cărora le-a dat eficiență juridică.
Instanța de apel a făcut o corectă aplicare a prevederilor art. 1169 cod civil și art. 1899 alin. 2 Cod civil, explicând în mod detaliat raționamentul logic ca urmare a căruia și-a întemeiat convingerea. Reclamantul dovedind reaua credință a pârâților la momentul achiziționării imobilului prin licitație, sarcina dovedirii bunei credințe le revenea pârâților.
În aceste condiții nu sunt îndeplinite condițiile pentru invocarea prevederilor art. 304 pct. 9 C.
Instanța de recurs poate să aprecieze soluția dată în cauză sub aspectul legalității nu și al temeiniciei, ori reaprecierea relei sau bunei credințe a pârâților ar echivala cu o rejudecare în fond a pricinii, lucru inadmisibil în această etapă a procesului.
În realitate toate aspectele invocate de către recurenți prin cererea de recurs vizează netemeinicia deciziei atacate, ori dispozițiile art. 3021alin. 1 lit. c C. sunt exprese și stabilesc clar că în recurs nu pot fi invocate decât motive de nelegalitate a hotărârii atacate. În drept au fost invocate prevederile art. 308 C., art. 3021alin. 1 lit. c C. Analizând recursul declarat de pârâții C. T. și C. F. împotriva deciziei civile nr. 193 din (...) a T. C., Curtea reține următoarele: Excepția nulității recursului, invocată prin întâmpinarea formulată de intimatul M. M. S. nu este întemeiată. Conform art.3021alin.1 lit.c C. cererea de recurs trebuie să cuprindă sub sancțiunea nulității motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, alin.1 al art.304 C. stipulând că modificarea sau casarea unor hotărâri se poate face numai pentru motive de nelegalitate, motive limitativ prevăzute de acest text de lege. În cauză, cererea de recurs este întemeiată în drept pe prevederile art.304 pct.9 C., invocându-se greșita aplicare a art.1169 și a art.1899 alin.2 C.,dezvoltându-se și motivele de recurs în sensul precizării modului în care în accepțiunea pârâților recurenți s-a făcut greșita aplicare a normelor de drept material incidente în cauză. Nu se pune deci problema nulității recursului. Tranșând chestiunea nulității recursului, invocată prin întâmpinare, se pune într-adevăr problema, de asemenea invocată prin întâmpinare, dacă toate motivele de recurs invocate și dezvoltate în cererea de recurs se încadrează în motivele de nelegalitate prevăzute expres de art.304 C., respectiv pct.9 al art.304 indicat de către pârâții recurenți. Aceasta în condițiile în care după abrogarea pct.10 și 11 ale art.304 C. prin O. nr.138/2000 nu se mai pot pune în discuție în recurs aspecte privind ne/temeinicia deciziei pronunțate de instanța de apel. Din analiza recursului rezultă că pârâții apreciază că art.1169 și art.1899 alin.2 C. au fost aplicate în mod greșit de către instanța de apel, consecința fiind reținerea relei credințe a pârâților și anularea actului de adjudecare. Art.1169 C. prevede că"; cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească"; iar alin.2 al art.1899 C. prevede că „buna credință se presupune totdeauna și sarcina probei cade asupra celui ce aleagă rea credință";. În considerentele deciziei civile nr.193/(...) s-a reținut că pârâții nu au făcut dovada că au fost de bună credință, necunoscând situația litigioasă a imobilului, sarcina probei revenindu-le conform art.1169 C. în condițiile în care reclamantul a răsturnat prezumția de bună credință instituită de art.1899 alin.2 C. prin probatoriul administrat în fața instanței de fond. S-a mai menționat că prima instanță a apreciat corect probele administrate în cauză și a expus judicios motivele pentru care a reținut sau înlăturat anumite probe, stabilind corect starea de fapt. Procedând astfel instanța de apel nu a interpretat sau aplicat greșit cele două texte de lege. Reclamantul a reușit să probeze conform art.1169 C.civ reaua credință a pârâților, demers permis de art.1899 alin.2 C. care instituie prezumția de bună credință. În condițiile în care pârâții nu au înțeles să solicite administrarea altor probe, în sensul bunei lor credințe, instanțele de fond au stabilit conduita pârâților la momentul vânzării la licitație a imobilului în litigiu pe baza probelor administrate în cauză. Celelalte aspecte dezvoltate în recurs de către pârâți, prin care se critică modul în care s-a apreciat de către instanța de apel probațiunea administrată în cauză și concluzia la care s-a ajuns astfel, aceea a relei credințe a pârâților la momentul vânzării la licitație a imobilului se circumscriu unor motive de netemeinicie, fiind inadmisibil a fi analizate în calea de atac a recursului conform dispozițiilor art.304 C. în vigoare. Prin urmare, în temeiul art.304 alin.1 și art.312 alin.1 C., Curtea va respinge recursul declarat de pârâții C. T. și C. F. împotriva deciziei civile nr. 193 din (...) a T. C. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o va menține ca legală. În ceea ce privește cheltuielile de judecată, se constată că intimatul a făcut dovada achitării onorariului avocațial în cuantum de 3000 lei prin chitanța depusă la fila 22 din dosar, aceasta fiind suma solicitată cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs. Ținând cont de faptul că munca avocatului în recurs a constat în studierea dosarului de recurs, respectiv a cererii de recurs, acesta fiind singurul înscris din dosar, redactarea întâmpinării în dosar și susținerea acesteia în fața instanței, având în vedere și obiectul cauzei și complexitatea acesteia, Curtea apreciază oportun a face aplicarea art.274 alin.3 C., în sensul reducerii onorariului avocațial de la 3000 lei la 2000 lei, aceasta fiind suma la plata cărora vor fi obligați recurenții în favoarea intimatului M. M. S. în baza art.274 alin.1 C. Și practica Curții Europene a Drepturilor Omului este în sensul acordării cheltuielilor de judecată în măsura în care acestea sunt reale, necesare și au un caracter rezonabil (a se vedea în acest sens hotărârea pronunțată la data de (...) în cauza Costin împotriva României, hotărârea pronunțată la data de (...) în cauza Străin împotriva României), Curtea Constituțională pronunțându-se în același sens în momentul verificării constituționalității alin.3 al art.274 C.(decizia nr.401/2005). PENTRU ACESTE M.IVE, ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge excepția nulității recursului. Respinge recursul declarat de pârâții C. T. și C. F. împotriva deciziei civile nr. 193 din (...) a T. C. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține. Obligă recurenții să plătească intimatului M. M. S. suma de 2000 lei, cheltuieli de judecată parțiale în recurs. Decizia este irevocabilă. Dată și pronunțată în ședința publică din (...) Președinte Judecători D.-L. B. A. C. V. M. S.-D. G. Grefier Red.A.C./dact.L.C.C. 2 ex./(...) Jud.apel: M. Oncică S., D. I. Tașcă Jud.fond: M. Lazăr
| ← Decizia civilă nr. 89/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Decizia civilă nr. 3520/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
|---|
