Decizia civilă nr. 4363/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...) Cod operator 8428
DECIZIA CIVILĂ NR. 4363/R/2012
Ședința publică din 19 octombrie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE : C.-M. CONȚ JUDECĂTORI : I.-D. C.
A.-A. P.
GREFIER : A.-A. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul P. M. C.-N., împotriva sentinței civile nr. 500 din (...) a T.ui C., pronunțată în dosar nr. (...), privind și pe reclamantul intimat S. P. C., prin mandatar T. G., având ca obiect L. nr. 1..
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul declarat de pârâtul P. M. C.-N. a fost formulat și motivat în termen legal, a fost comunicat părții adverse și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, în temeiul art. 50 din L. nr. 1..
S-a făcut referatul cauzei după care Curtea constată că prin memoriul de recurs (f. 3 din dosar), pârâtul recurent a solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit art. 242 alin. 2 C.pr.civ.
De asemenea, Curtea constată că la data de (...), a fost înregistrată la dosar o întâmpinare, într-un singur exemplar, care a fost formulată și expediată prin fax de reclamantul intimat, prin intermediul S. C. și C. N., prin care se solicită respingerea recursului ca neîntemeiat și nefondat, iar pe cale de consecință, menținerea ca temeinică și legală a sentinței recurate, fără cheltuieli de judecată, precum și judecarea cauzei în lipsă, întâmpinare la care a fost anexată o copie de pe împuternicirea avocațială, care atestă împrejurarea că reclamantul intimat S. P. C. i-a împuternicit pe avocații N. C. și C. - O. pentru redactarea întâmpinării în dosarul nr. (...) al Curții de A. C.
În baza actelor de la dosar, Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Cerere a de che mare î n judec ată .
Prin cererea introductivă de instanță, întemeiată pe dispozițiile L. nr. 1., reclamantul S. P. C., prin mandatar K. T. G., în contradictoriu cu pârâtul P.municipiului C.-N., a solciitat instanței anularea D. nr. 977/(...), emisă de pârât, cu consecința menținerii D. nr. 898/(...), ca fiind legală și temeinică.
Soluț ia pr ime i ins tan țe.
Pr in sen tinț a c iv il ă nr. 500/(...), pronunț ată de T ribun alul Cl u j în dos ar nr.(...), s-a admis plângerea formulata de petiționarul S. P. C., prin mandatar K. T. G., împotriva D. nr. 977/(...), emisă de P. municipiului C.-N.
A fost anulată D. nr. 977/(...), emisă de P. municipiului C.-N.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut înconsiderentele sentinței următoarele:
„Prin D. nr. 898 emisă la data de (...) de P. municipiului C.-N., a fost respinsă cererea de restituire in natură a imobilului situat in mun. C.-N. str. Cuza Vodă nr.8, înscris in CF 4670 cu nr. topo 4895, formulată de reclamantul S. P., și s-a propus în favoarea reclamantului acordarea despăgubirilor in condițiile legii speciale - Titlul VII din L. nr. 247/2005 pentru imobilul revendicat, situat in C.-N., str. Cuza Vodă nr.8.
Prin D. nr. 977 din 26 martie 2012 emisă de asemenea de P. municipiului
C.-N., prin art. I s-a dispus revocare D. nr. 898 din 24. februarie 2006, ca fiind lipsită de obiect, întrucât notificatorul nu a revendicat imobilul construcții situat in municipiul C.-N. str. Cuza Vodă nr. 8 iar prin art. II s-a modificat art. 2 al D. nr. 898/2006 in sensul că s-a propus reclamantului acordarea despăgubirilor in condițiile legii speciale numai pentru terenul in suprafață de 148 m.p. prev. cu nr. top 4. înscris in CF 4670 C.
Această din urmă dispoziție a fost atacată de reclamant prin plângerea de față.
Verificând legalitatea dispoziției prin prisma actelor aflate la dosar, tribunalul constată că aceasta este nelegală, întrucât, deși in cuprinsul notificări transmise unității deținătoare, aflată la fila 12 doar, reclamantul a arătat indicat numărul topografic al imobilului revendicat ca fiind 4. înscris in CF 4670 C., s-a indicat totodată adresa administrativă a imobilului ca fiind in C.-N., str. Cuza
Vodă nr. 8, adresă la care este situat nu numai teren, ci și construcții și s-a indicat valoarea estimativă a imobilului revendicat drept 300.000 dolari.
Or, această valoarea de 300.000 dolari in mod evident nu putea să se refere doar la terenul de 148 m.p., ci viza întregul imobil situat la adresa administrativă indicată in notificare, teren și construcții, in ciuda confuziei in care s-a aflat solicitantul cu privire la numărul topografic al imobilului revendicare, care intr-adevăr are ca obiect numai teren in suprafață de 148 m.p.
În ciuda confuziei in care s-a aflat solicitantul, in notificarea și corespondența ulterioară purtată de acesta sau de mandatarul său cu unitatea deținătoare, erau suficiente elemente din care să se concluzioneze că obiectul notificării îl formează întregul imobil.
Numai printr-o interpretare de rea credință a voinței reclamantului exprimată in notificare, se poate ajunge la concluzia restrictivă pe care s-a bazat dispoziția atacată.
Prin prisma considerentelor arătate, apreciem nelegală dispoziția atacată, considerent pentru care, in temeiul art. 22 și 26 din L. 1. urmează să fie admisă plângerea, dispunând in consecință anularea dispoziției atacate";.
Ses iz are a ins tanțe i d e recurs.
Împ o tr iv a aces te i s en tințe a decl ar at r ecurs, în ter men le g al, p âr âtul P.municipiului C.-N., solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii recurate, în sensul respingerii cererii de chemare în judecata ca nefondata, cu consecința menținerii Dispoziție nr. 977/(...), emisă de P. municipiului C.-N., ca temeinică silegală.
În motivarea recursului recurentul critică legalitatea sentinței recurate, având în vedere următoarele:
Hotărârea este nefondata, iar instanța, la pronunțarea acesteia nu a avut in vedere solicitarea recurentului, formulata în temeiul art. 156 C.pr.civ., soluționând, cu încălcarea dispozițiilor legale, litigiul la primul termen de judecata.
Recurentul învederează instanței ca imobilul a fost înscris inițial în C.F. nr.
4670, nr. top 4895, loc de casa in suprafața de 378 mp, pe care exista o construcție. În baza documentației de întabulare pe apartamente a imobilului s-a împărțit după cum urmează: parcela cu nr. top 4895/1, teren construit in suprafața de 230 mp, casa cu 10 apartamente, care se transcrie in C.F. colectiva nr. 1. si C.F. ind. nr. 1. si parcela cu nr. top 4., teren curte in suprafața de 148 mp, care se reînscrie in C.F. inițiala A + 2.
Imobilul a fost preluat in baza Sentinței civile nr. 7. din (...) a T.ui P.ular al orașului C., pe baza D. nr. 1. de la S. D. și soția, născuta Polak E., Polak Rudolf și soția, născută Klein I., cu precizarea că apartamentele au fost înstrăinate în baza L. nr. 112/1995 foștilor chiriași.
Analizând notificările nr. 1391/(...) și nr. 2132/(...), înregistrate prin BEJ S. M., situația imobilului, precum si documentele existente la dosarul de revendicare, C. de aplicare a prevederilor L. nr. 1. a propus respingerea cererii de restituire in natura, respectiv acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent, constând in despăgubiri acordate in condițiile legii speciale pentru imobilul revendicat, având in vedere împrejurarea ca revendicatorul este moștenitorul foștilor proprietari tabulari ai imobilului (in baza C.ui de calitate de moștenitor nr. 6/(...), eliberat de notar public M. R. din localitatea L.), iar preluarea imobilului este abuziva in condițiile art. 2 alin. 1 lit. e din L. nr. 1., republicata, apartamentele din imobil fiind înstrăinate in baza L. nr. 112/1995, propunere concretizata prin emiterea de către P. municipiului C.-N. a D. nr. 898/(...).
Așadar, prin D. nr. 898/(...), emisă de P. municipiului C.-N., a fost respinsa cererea de restituire în natura a imobilului situat în C.-N., str. Cuza Vodă nr.8, înscris inițial in C.F. nr. 4670, nr. top 4895, formulata de dl. P. C. S., deoarece apartamentele din imobil au fost înstrăinate in baza L. nr. 112/1995, foștilor chiriași, respectiv s-a propus acordarea de despăgubiri in condițiile legii speciale privind regimul de stabilire si plata a despăgubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv - Titlul VII din L. nr. 247/2005 pentru imobilul situat la adresa arătata.
Prin D. nr. 977 din (...), emisa de P. municipiului C.-N. (ce face obiectul prezentului dosar), a fost revocat art. 1 al D. nr. 898/(...), emisa de P. municipiului C.-N., ca fiind lipsită de obiect, întrucât notificatorul P. C. S. nu a revendicat imobilul - construcție situat in Municipiul C.-N., str. Cuza Vodă nr. 8.
De asemenea, la art. II din cadrul dispoziției menționate se arata ca se modifica art. 2 al D. nr. 898/(...), emisa de P. municipiului C.-N., care va avea următorul conținut:
„Se propune acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale pentru regimul de stabilire si plata a despăgubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv Titlul VII din L. nr. 247/2005, pentru imobilul-teren in suprafața de 148 mp, cu nr. top 4., înscris in C.F. nr. 4670, situat în municipiul C.-N., str. Cuza Vodă nr. 8, in favoarea dl. P. C. S..
Recurentul învederează faptul că la baza emiterii dispoziției contestate a stat Adresa nr. 12746/CC din (...) a Autorității Naționale pentru Restituirea
Proprietăților - Direcția de C. si pentru Coordonarea S.ui C. C. pentru Stabilirea
Despăgubirilor prin care aceasta i-a retransmis dosarul, motivat de faptul carevendicatorul a solicitat acordarea masurilor reparatorii numai pentru imobilul- teren curte in suprafață de 148 mp, cu nr. top 4..
De asemenea, la baza emiterii dispoziției contestate a stat si Nota C. tehnice de aplicare a prevederilor L. nr. 1. care precizează ca terenul curte in suprafața de 148 mp, aferent celor 10 apartamente înstrăinate în baza L. nr.
112/1995 nu poate fi restituit in natura datorita dimensiunilor reduse ale acestuia, respectiv, a geometriei lui, care nu permite parcelarea in vederea unei folosințe exclusive, lipsa accesului cu auto, terenul fiind necesar pentru buna utilizare a locuințelor conform H.G. nr. 923/2010.
Recurentul solicită ca la judecarea prezentului recurs sa se aibă in vedere faptul ca prin N. nr. 1., depusa prin B. S. M., revendicatorul, antecesorul reclamantului, a făcut referire strict la imobilul identificat cu nr. top 4. din C.F. nr. 4670, care, potrivit înscrierilor din cartea funciara mai sus amintita, este compus doar din teren în suprafață de 148 mp.
În conformitate cu dispozițiile art. 22 din L. nr. 1., republicată, "Persoana îndreptățită va notifica în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi persoana juridica deținătoare, solicitând restituirea în natura a imobilului. În cazul în care sunt solicitate mai multe imobile, se va face câte o notificare pentru fiecare imobil", iar "N. va cuprinde denumirea și adresa persoanei notificate, elementele de identificare a persoanei îndreptățite, elementele de identificare a bunului imobil solicitat, precum și valoarea estimată a acestuia", cu precizarea că acest termen a expirat la data de (...).
Mai mult, "N. va fi comunicata prin executorul judecătoresc de pe lângă judecătoria în a cărei circumscripție teritoriala se afla imobilul solicitat sau în a cărei circumscripție își are sediul persoana juridica deținătoare a imobilului.
Executorul judecătoresc va înregistra notificarea și o va comunica persoanei notificate în termen de 7 zile de la data înregistrării.
(4) N. înregistrată face dovada deplina în fața oricăror autorități, persoane fizice sau juridice, a respectării termenului prevăzut la alin. (1), chiar daca a fost adresata altei unități decât cea care deține imobilul.
(5) Nerespectarea termenului de 6 luni") prevăzut pentru trimiterea notificării atrage pierderea dreptului de a solicita in justiție măsuri reparatorii în natura sau prin echivalent.
Termenul de 6 luni a fost prelungit succesiv prin O. de urgență a G. nr. 1.
și prin O. de urgență a G. nr. 1.".
Așadar, revendicatorul avea timp suficient (până la data de (...)) sa depună la dosarul de revendicare un înscris din care sa reiasă, in mod clar, ca înțelege sa revendice atât imobilul construcție, cât si teren.
Or, din actele depuse la dosarul de revendicare rezulta, fără putința de tăgadă, ca acesta a revendicat imobilul cu nr. top 4., ce reprezintă, conform înscrierilor din CF nr. 4670 „curte-teren str. C. Vodă nr. 8 … ";.
Raportat la considerentele arătate, recurentul solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii recurate, în sensul respingerii cererii de chemare in judecata ca nefondata, cu consecința menținerii D. nr. 977/(...), emisa de P. municipiului C.-N., ca temeinica si legala.
Poz iț ia procesu al ă a in timatu lu i recl aman t.
Pr in în tâmp in are a f or mul ată, recl aman tul S. P. C.a solicitat respingerearecursului formulat de P. M. C.-N., ca neîntemeiat și nefondat, cu consecința menținerii ca temeinică și legală a sentinței recurate.
Deși în motivele de recurs se menționează că s-ar aduce critici referitoare la legalitatea sentinței pronunțată de Tribunalul Cluj, totuși în memoriul de recurs nu se regăsesc astfel de critici, prezentându-se istoricul demersului administrativ.
Așa cum corect a apreciat prima instanță, erau suficiente elemente din care să se concluzioneze că notificarea reclamantului a vizat întregul imobil, casă și teren. Astfel cei 148 mp pe care este amplasată construcția, coroborat cu amploarea edificatului și cu concluziile dispoziției atacate, unde se prevede că terenul în suprafață de 748 mp aferent celor 10 apartamente înstrăinate în baza L. nr. 112/1995 nu poate fi restituit in natură datorită dimensiunilor reduse ale acestuia, geometriei lui care nu permite parcelarea în vederea unei folosințe exclusive, lipsa accesului auto", nu-i puteau da o astfel de determinare, care să-l conducă pe reclamant la a solicita terenul, fără construcție.
În condițiile date, ceea ce susține recurentul, nu poate fi interpretat a fi decât o rea-credință din partea recurentului, pentru că la preluarea abuzivă făcută de S. Român comunist, antecesorii reclamantului au fost efectiv scoși afară, fără a avea posibilitatea de a-și lua bunurile personale, actele sau altele, iar acum S. Român, prin autoritățile sale, cu un cinism ieșit din comun, încearcă să speculeze o confuzie scuzabilă datorită lipsei pregătirii juridice a rudei reclamantului din țară, care s-a ocupat de depunerea notificării.
Dacă S. Român nu i-ar fi îngrădit pe antecesorii reclamantului să-și ia actele din casă, arată reclamantul, acesta nu era nevoit să caute date despre acest imobil pe baza unei fotografii făcute pe furiș după evacuare, pe vremea regimului comunist. O simplă fotografie a imobilului a fost cea care a putut duce la identificarea adresei imobilului, iar mai apoi a C.F.-ului unde era menționat numele antecesorilor săi. La preluarea abuzivă de către S. Român nu s-a făcut distincție între teren și casă, a fost preluat în întregime imobilul, doar acum, când reclamantul își cere drepturile, este greu de înțeles pentru unii, ceea ce solicită reclamantul.
În mod corect a observat prima instanță că încă din cuprinsul notificării intimatul a apreciat că valoarea imobilului solicitat este de 300.000 $, ori doar pentru 148 mp nu ar fi solicitat această sumă. Este lesne de înțeles că prin indicarea adresei unde este situat imobilul - casă și teren și indicarea valorii acestuia, nu s-a referit în mod singular la unul dintre ele, teren sau casă, ci la întregul imobil de la adresa respectivă. Și din conținutul corespondenței purtate cu P. M. C.-N., de-a lungul timpului, până la soluționarea dosarului reclamantului și emiterea primei decizii, adică decizia nr. 898 din (...), rezultă foarte clar că notificarea acestuia viza și casa, nu doar terenul. Astfel, s-a făcut referire la faptul că apartamentele au fost înstrăinate chiriașilor, potrivit L. nr.
112/1995, motiv pentru care reclamantul și-a exprimat poziția de a fi de acord cu despăgubirile bănești, tocmai datorită bunei sale credințe, gândindu-se că nu poate proceda în același mod, adică evacuarea celor care au cumpărat apartamentele în baza L. nr. 112/1995, fiind mulțumit cu reparația în echivalent bănesc, însă doar dacă o primește integral.
Raportat la actele depuse, intenția sa exprimată prin notificare este extrem de clară și corect sesizată de P. M. C.-N. la emiterea D. nr. 898 din (...).
Drept urmare, intimatul solicită instanței să mențină această Dispoziție, arătând că nu poate fi lipsit de dreptul conferit de L. nr. 1. de a solicita întregul imobil - casă și teren, situat în C.-N., str. Cuza Vodă, nr. 8.
L. nr. 1. la art. 24 alin. (1) statuează că "în absența unor probe contrare, existența și, după caz, întinderea dreptului de proprietate. se prezumă a fi cea recunoscută în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus măsura preluării abuzive sau s-a pus în executare măsura preluării abuzive".
Din cuprinsul C.F. nr. 4670 nr. top 4895, rezultă foarte clar că a fost preluat abuziv întregul imobil casă și teren, fiind corectă soluția primei instanțe, care a dat eficiență acestor prevederi legale.
Soluț ia ins tanțe i de r ecurs.
Recursul este nefondat.
C ircu ms tanțele de f ap t ale c auze i .
Prin N. înregistrată la B. executorului judecătoresc S. M. sub nr. 1391/(...), petentul P. C. S., prin mandatar K. T. G., în calitate de succesor al proprietarului tabular al imobilului situat în C.-N., str. Cuza Vodă nr. 8, înscris în CF nr. 4670
C.-N., nr. top 4., a solicitat restituirea în natură a acestui imobil, imobil pe care petentul l-a evaluat la suma de 300.000 USD (f. 12 dosar fond).
Prin D. nr. 898/(...), emisă de P. municipiului C.-N., prin art. 1, a fost respinsă cererea de restituire în natură formulată de reclamant, motivat pe faptul că apartamentele din imobil au fost înstrăinate în baza L. nr. 112/1995 foștilor chiriași (f. 11 dosar fond).
Prin art. 2 din aceeași Dispoziție s-a propus acordarea de despăgubiri în condițiile L. speciale, privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv - Titlul VII din L. nr. 247/2005, pentru imobilul revendicat, situat în C.-N., str. Cuza Vodă nr. 8, în favoarea reclamantului.
În considerentele acestei dispoziții s-a reținut faptul că notificatorul P. C. S. are calitatea de persoana îndreptățită, conform art. 3 alin. 1 lit. a, coroborat cu art. 4 alin. 2 din L. nr. 1., republicată, fiind moștenitorul foștilor proprietari tabulari ai imobilului revendicat, în baza C.ui de calitate de moștenitor nr. 6/(...), eliberat de B. M. R. din L..
S-a mai reținut împrejurarea că imobilul revendicat a trecut în proprietatea
S.ui Român în baza sentinței civile nr. 7734/(...) a T.ui P.ular al orașului C., pe baza D. nr. 1., de la S. D. și soția, născută Polak E., Polak Rudolf și soția, născută Klein I., iar apartamentele din imobil au fost înstrăinate foștilor chiriași în baza L. nr. 112/1995.
S-a reținut, totodată, caracterul abuziv al preluării imobilului, în condițiile art. 2 alin. 1 lit. e din L. nr. 10/20001, republicată.
Prin D. nr. 977/(...), emisă de P. municipiului C.-N., prin art. I al acestei dispoziții, s-a revocat art. 1 al D. nr. 898/(...), emisă de P. municipiului C.-N., ca fiind lipsit de obiect, întrucât notificatorul nu a revendicat imobilul construcție, situat în C.-N., str. Cuza Vodă nr. 8 (f. 9 dosar fond).
Prin art. II al aceleiași Dispoziții a fost modificat art. 2 din D. nr. 898/(...), după cum urmează: „Se propune acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale - Titlul VII din L. nr. 247/2005, pentru imobilul teren în suprafață de
148 mp, cu nr. top 4., înscris în CF nr. 4670, situat în C.-N., str. Cuza Vodă nr.
8, în favoarea lui P. C. S..
În considerentele D. nr. 977/(...), a fost avută în vedere Nota C. Tehnice de
A. a L. nr. 1., potrivit căreia terenul curte în suprafață de 148 mp, aferent celor
10 apartamente înstrăinate în baza L. nr. 112/1995, nu poate fi restituit în natură, datorită dimensiunilor reduse ale acestuia și geometriei sale, care nu permite parcelarea în vederea unei folosințe exclusive, lipsa accesului cu auto, terenul fiind necesar pentru buna utilizare a locuințelor conform H.G. nr.
923/2010.
Potrivit Cărții funciare nr. 4670 C., asupra imobilului cu nr. ser. A + 1, cu nr. top 4895, constând din loc de casă în str. Clemenceau nr. 5/c, în suprafață de 105 stj.p., au fost inițial proprietari tabulari, în părți egale, sub B 1, 2, 3, 4, dr. S. D. și soția, născută Polak E., și Polak Rudolf și soția, născută Klein I. (f. 5-
7 dosar fond).
La data de (...), sub B 8, în aceeași carte funciară, a fost întabulat dreptul de proprietate în favoarea S.ui Român, cu titlu de drept lege, în baza D. nr. 1. și a sentinței civile nr. 7734/(...) a T.ui P.ular al orașului C.
La data de (...), prin Î. de CF nr. 1., imobilul de sub A + 1 a fost dezlipit din această carte funciară și partajat, după cum urmează: imobilul cu nr. top nou
4895/1, s-a transcris în CF nr. 1. - S, în favoarea S.ui Român, iar imobilul cu nr. top 4., s-a reînscris sub A + 2 în CF nr. 4670, în favoarea proprietarului de până acum, S. Român.
Ansamblul corespondenței purtate între reclamant și pârât în perioada ulterioară formulării notificării, relevă împrejurarea că a fost avut în vedere întregul imobil situat în C.-N., str. Cuza Vodă nr. 8, atât construcția, împărțită pe apartamente și vândută foștilor chiriași în baza L. nr. 112/1995, cât și terenul aferent acesteia (f. 13-54 dosar fond).
D ispoz iț iile leg ale apl ic ab ile în c auz ă.
L. nr. 1., republicată, instituie, prin dispozițiile art. 1 alin. 1, art. 7 alin. 1 și art. 9, regula restituirii în natură a imobilelor preluate în mod abuziv, și care se circumscriu dispozițiilor acestei legi, în favoarea persoanelor îndreptățite.
Art. 1 alin. 2 prevede că în cazurile în care restituirea în natură nu este posibilă se vor stabili măsuri reparatorii prin echivalent, care pot să constea fie în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de către entitatea învestită potrivit prezentei legi cu soluționarea notificării, cu acordul persoanei îndreptățite, fie în despăgubiri acordate în condițiile prevederilor speciale privind regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, în timp ce alin. 4 al aceluiași articol prevede că măsurile reparatorii prin echivalent pot fi combinate.
Potrivit art. 3 alin. 1 lit. a din L. nr. 1., republicată, sunt îndreptățite la măsuri reparatorii în înțelesul prezentei legi, constând în restituire în natură sau, după caz, prin echivalent, persoanele fizice proprietari ai imobilelor la data preluării în mod abuziv a acestora, precum și, în conformitate cu art. 4 alin. 2, moștenitorii legali sau testamentari ai persoanelor fizice îndreptățite.
A.. 3 al aceluiași art. 4 prevede că succesibilii care, după data de 6 martie
1945, nu au acceptat moștenirea, sunt repuși de drept în termenul de acceptare a succesiunii pentru bunurile care fac obiectul prezentei legi, cererea de restituire având valoarea de acceptare a succesiunii pentru bunurile a căror restituire se solicită în temeiul prezentei legi.
Art. 4 alin. 4 prevede că de cotele moștenitorilor legali sau testamentari care nu au urmat procedura prevăzută la capitolul III profită ceilalți moștenitori ai persoanei îndreptățite care au depus în termen cererea de restituire.
Prin prisma dispozițiilor art. 3 și 4 din L. nr. 1., republicată, mai sus citate, reclamantul este persoană îndreptățită la măsuri reparatorii în baza L. nr. 1. pentru imobilul litigios, în calitatea sa de moștenitor al foștilor proprietari tabulari, calitate atestată de C. de calitate de moștenitor nr. 6/(...), eliberat de B. M. R. din L., calitate, de altfel, necontestată de către pârâtul recurent.
Art. 10 din L. nr. 1., republicată, prevede în ce condiții pot fi restituite în natură imobilele preluate în mod abuziv, după distincțiile făcute în aliniatele acestui articol, și anume:
„(1) In situatia imobilelor preluate in mod abuziv si ale caror constructii edificate pe acestea au fost demolate total sau partial, restituirea in natura se dispune pentru terenul liber si pentru constructiile ramase nedemolate, iar pentru constructiile demolate si terenurile ocupate masurile reparatorii se stabilesc prin echivalent.
(2) In cazul in care pe terenurile pe care s-au aflat constructii preluate in mod abuziv s-au edificat noi constructii, autorizate, persoana indreptatita va obtine restituirea in natura a partii de teren ramase libera, iar pentru suprafata ocupata de constructii noi, cea afectata servitutilor legale si altor amenajari deutilitate publica ale localitatilor urbane si rurale, masurile reparatorii se stabilesc in echivalent.
(3) Se restituie in natura terenurile pe care s-au ridicat constructii neautorizate in conditiile legii dupa data de 1 ianuarie 1990, precum si constructii usoare sau demontabile.
(4) Se restituie in natura inclusiv terenurile fara constructii afectate de lucrari de investitii de interes public aprobate, daca nu a inceput constructia acestora, ori lucrarile aprobate au fost abandonate.
(5) Se restituie in natura si terenurile pe care, ulterior preluarii abuzive, s- au edificat constructii autorizate care nu mai sunt necesare unitatii detinatoare, daca persoana indreptatita achita acesteia o despagubire reprezentand valoarea de piata a constructiei respective, stabilita potrivit standardelor internationale de evaluare.
(6) In cazul imobilelor preluate in mod abuziv si ale caror constructii edificate pe acestea au fost distruse ca urmare a unor calamitati naturale, persoana indreptatita beneficiaza de restituirea in natura pentru terenul liber. Daca terenul nu este liber, masurile reparatorii pentru acesta se stabilesc in echivalent.
(7) Dispozitiile alin. (6) se aplica in mod corespunzator si imobilelor rechizitionate in baza L. nr. 139/1940 si ale caror constructii edificate pe acestea au fost distruse in timpul razboiului, daca proprietarii nu au primit despagubiri.
(8) Valoarea corespunzatoare a constructiilor preluate in mod abuziv si demolate se stabileste potrivit valorii de piata de la data solutionarii notificarii, stabilita potrivit standardelor internationale de evaluare in functie de volumul de informatii puse la dispozitia evaluatorului.
(9) Valoarea terenurilor, precum si a constructiilor nedemolate preluate in mod abuziv, care nu se pot restitui in natura, se stabileste potrivit valorii de piata de la data solutionarii notificarii, stabilita potrivit standardelor internationale de evaluare.
(10) In situatiile prevazute la alin. (1), (2) si (6), masurile reparatorii prin echivalent vor consta in compensare cu alte bunuri sau servicii oferite in echivalent de catre entitatea investita potrivit prezentei legi cu solutionarea notificarii, cu acordul persoanei indreptatite sau despagubiri acordate in conditiile legii speciale privind regimul de stabilire si plata a despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv.
(11) Este interzisa instrainarea sau schimbarea destinatiei imobilului a carui restituire in natura nu este posibila datorita afectarii acestuia unei amenajari de utilitate publica. Interdictia subzista pe o perioada de 5 ani, calculata cu incepere de la data emiterii deciziei/dispozitiei de acordare de masuri reparatorii in echivalent motivata pe afectarea acestuia";.
Potrivit art. 22 alin. 1 din L. nr. 1., republicată, fost art. 21 al legii în forma inițială a acesteia, „persoana indreptatita va notifica in termen de 6 luni*) de la data intrarii in vigoare a prezentei legi persoana juridica detinatoare, solicitand restituirea in natura a imobilului. In cazul in care sunt solicitate mai multe imobile, se va face cate o notificare pentru fiecare imobil";, alin. 2, 3, 4 și 5 prevăzând condițiile de fond și de formă pe care trebuia să le îndeplinească notificarea formulată în temeiul acestei legi, după cum urmează:
„(2) N. va cuprinde denumirea si adresa persoanei notificate, elementele de identificare a persoanei indreptatite, elementele de identificare a bunului imobil solicitat, precum si valoarea estimata a acestuia.
(3) N. va fi comunicata prin executorul judecatoresc de pe langa judecatoria in a carei circumscriptie teritoriala se afla imobilul solicitat sau in a carei circumscriptie isi are sediul persoana juridica detinatoare a imobilului.
Executorul judecatoresc va inregistra notificarea si o va comunica persoanei notificate in termen de 7 zile de la data inregistrarii.
(4) N. inregistrata face dovada deplina in fata oricaror autoritati, persoane fizice sau juridice, a respectarii termenului prevazut la alin. (1), chiar daca a fost adresata altei unitati decat cea care detine imobilul.
(5) Nerespectarea termenului de 6 luni*) prevazut pentru trimiterea notificarii atrage pierderea dreptului de a solicita in justitie masuri reparatorii in natura sau prin echivalent";.
Termenul de 6 luni prevăzut de art. 21 din L. nr. 1., în redactarea sa inițială, devenit art. 22 după republicarea legii, a fost prelungit succesiv, cu câte
6 luni, prin nr. 1. și prin nr. 1..
În conformitate cu prevederile art. 24 alin. 1 din aceeași lege, în absenta unor probe contrare, existenta si, dupa caz, intinderea dreptului de proprietate, se prezuma a fi cea recunoscuta in actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus masura preluarii abuzive sau s-a pus in executare masura preluarii abuzive, alin. 2 al aceluiași articol precizând că, în aplicarea prevederilor alin. (1) si in absenta unor probe contrare, persoana individualizata in actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus sau, dupa caz, s-a pus in executare masura preluarii abuzive este presupusa ca detine imobilul sub nume de proprietar.
Art. 10.3 din H.G. nr. 250/2007 stipulează următoarele: „în toate cazurile entitatea învestită cu soluționarea notificării are obligația, înainte de a dispune orice măsură, de a identifica cu exactitate terenul și vecinătățile și totodată de a verifica destinația actuală a terenului solicitat și a subfeței acestuia, pentru a nu afecta căile de acces (existența pe terenul respectiv a unor străzi, trotuare, parcări amenajate și altele asemenea), existența și utilizarea unor amenajări subterane: conducte de alimentare cu apă, gaze, petrol, electricitate de mare calibru, adăposturi militare și altele asemenea. În cazul în care se constată astfel de situații, restituirea în natură se va limita numai la acele suprafețe de teren libere sau, după caz, numai la acele suprafețe de teren care nu afectează accesul și utilizarea normală a amenajărilor subterane. Sintagma amenajări de utilitate publică ale localităților urbane și rurale are în vedere acele suprafețe de teren afectate unei utilități publice, respectiv suprafețele de teren supuse unor amenajări destinate a deservi nevoile comunității, și anume căi de comunicație
(străzi, alei, trotuare etc.), dotări tehnico-edilitare subterane, amenajări de spații verzi din jurul blocurilor de locuit, parcuri și grădini publice, piețe pietonale și altele. Individualizarea acestor suprafețe, în cadrul procedurilor administrative de soluționare a notificărilor, este atributul entității învestite cu soluționarea notificărilor, urmând a fi avute în vedere, de la caz la caz, atât servituțile legale, cât și documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism. P. alin. (11) al art. 10 din lege interzic înstrăinarea sau schimbarea destinației imobilului a cărui restituire în natură nu este posibilă datorită afectării acestuia unei amenajări de utilitate publică. Interdicția instituită de acest text legal subzistă pe o perioadă de
5 ani, calculată cu începere de la data emiterii deciziei/dispoziției de acordare de măsuri reparatorii în echivalent, motivată pe afectarea acestuia unei amenajări de utilitate publică";.
P. leg ale ref erito are l a n atur a jur id ic ă a D. e mise în b az a L. nr. 1. ș i l a
cond iț iile de exerc itar e a con trolulu i de leg al itate a aces te i Disp oz iț ii.
Art. 25.6 din H.G. nr. 250/2007 prevede că „D. de aprobare a restituirii în natură este un act administrativ de putere care atestă restituirea proprietății și care, odată îndeplinite formalitățile de publicitate imobiliară, se consolidează ca titlu de proprietate supus regulilor prevăzute de dreptul comun (devine act de proprietate în sensul prevederilor Codului civil)";.
În același timp, în conformitate cu art. 25.7 din H.G. nr. 250/2007, „după efectuarea formalităților de publicitate imobiliară de către noul proprietar, dispoziția de aprobare a restituirii în natură nu mai poate fi revocată de entitatea care a dispus-o";.
Art. 115 alin. 2 din L. nr. 215/2001 prevede că „dispozițiile primarului se comunică în mod obligatoriu prefectului județului, în cel mult 5 zile lucrătoare de la semnarea lor";.
A.. 7 al aceluiași articol 115 din L. nr. 215/2001 stipulează faptul că
„dispozițiile primarului, hotărârile consiliului local și hotărârile consiliului județean sunt supuse controlului de legalitate al prefectului în condițiile legii care îi reglementează activitatea";.
L. care reglementează exercitarea controlului de legalitate de către prefect, asupra dispozițiilor emise de către primar este evident L. nr. 5., aceasta reglementând în art. 3 așa numita „. administrativă";.
În conformitate cu art. 3 alin. 1 din L. nr. 5., republicată, „Prefectul poate ataca direct în fața instanței de contencios administrativ actele emise de autoritățile administrației publice locale, dacă le consideră nelegale; acțiunea se formulează în termenul prevăzut la art. 11 alin. (1), care începe să curgă de la momentul comunicării actului către prefect și în condițiile prevăzute de prezenta lege. Acțiunea introdusă de prefect este scutită de taxa de timbru";.
În același timp, potrivit art. 7 alin. 5 din L. nr. 5., „în cazul acțiunilor introduse de prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public, A. N. a F. P. sau al celor care privesc cererile persoanelor vătămate prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe, precum și în cazurile prevăzute la art. 2 alin. (2) și la art. 4 nu este obligatorie plângerea prealabilă";.
Art. 16 alin. 4 din Titlul VII din L. nr. 247/2005 face, de asemenea, trimitere la controlul de legalitate al dispozițiilor/deciziilor emise în baza L. nr. 1., prevăzând că „pe baza situației juridice a imobilului pentru care s-a propus acordarea de despăgubiri, S. C. C. procedează la analizarea dosarelor prevăzute la alin. (1) și (2) în privința verificării legalității respingerii cererii de restituire în natura";.
Art. 25 alin. 4 din L. nr. 1., republicată, prevede că decizia sau, după caz, dispoziția de aprobare a restituirii în natură a imobilului face dovada proprietății persoanei îndreptățite asupra acestuia, au forța probantă a unui înscris autentic și constituit titlu executoriu pentru punerea în posesie, după îndeplinirea formalităților de publicitate imobiliară.
Scurte cons ider aț ii c u pr iv ire l a n atur a jur id ic ă a d ispoz iț ie i (de aprob are a
res titu ir ii în n atur ă), e mis ă de P. în te me iul L. nr. 1..
D. emisă de P. în temeiul L. nr. 1. este, de principiu, un act juridic civil, așa cum acest caracter este stabilit prin art. 25 alin. 4 din L. nr. 1., republicată, și produce efecte pe planul dreptului de proprietate, născând drepturi cu caracter patrimonial, în favoarea persoanei îndreptățite când este admisă, astfel că are un caracter irevocabil și, deci, nu poate fi retractată de către organul emitent după ce a fost comunicată persoanei îndreptățite.
De principiu, litigiile întemeiate pe dispozițiile L. nr. 1., care au ca obiect recunoașterea calității de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii în temeiul L. nr. 1., au caracter civil, indiferent de calitatea unității deținătoare ori a entității învestite cu soluționarea notificărilor, fie ea autoritate publică sau societate comercială, și aceasta pentru că, în cadrul acestor proceduri, autoritățile publice au calitatea de unitate deținătoare a bunului a cărui restituire este solicitată și ele nu acționează în regim de putere publică potrivit art. 2 alin. 1 lit. a din L. nr.
5., raporturile juridice cu persoana îndreptățită sau cu terții având caracter civil.
Este știut faptul că prin „. administrativ"; se înțelege manifestarea unilaterală și expresă de voință a unei autorități publice realizată în scopul de a produce efecte juridice în temeiul puterii publice, prin „. publică"; înțelegându-se dreptul derivat dintr-o lege pe care îl are o anumită entitate (persoană juridică sau persoană fizică) de a-și impune cu forța obligatorie deciziile altor subiecte de drept.
Actul administrativ concretizează voința autorității publice, ca subiect de drept special, învestit cu putere publică și, în consecință, produce efecte juridice care vor fi guvernate de regimul juridic de drept public, el fiind obligatoriu pentru toate subiectele de drept care intră sub incidența sa.
De principiu, actul administrativ este executoriu din oficiu, el putând fi executat imediat după aducerea sa la cunoștința persoanelor interesate, respectiv, prin publicarea sa, fără a mai fi nevoie de intervenția unui alt act în acest sens.
Decizia/dispoziția emisă în baza L. nr. 1. și necontestată de titularul notificării, conform art. 26 alin. 3 din L. nr. 1., sau de către prefect, în cadrul controlului de legalitate, conform L. nr. 5., devine definitivă (și irevocabilă), și conferă notificatorului „o speranță legitimă";, respectiv, „un bun";, în sensul art. 1 din Protocolul 1 la C., respectiv, fie un drept de proprietate asupra bunului notificat, fie un drept de creanță cu privire la imobilul imposibil de restituit în natură în procedura L. nr. 247/2005 urmând a se determina numai cuantumul despăgubirilor și modalitatea de plată.
După emiterea dispoziției P.ui, de restituire în natură a imobilului notificat/cu propunere de acordare de despăgubiri, se realizează, sau ar trebui să se realizeze, controlul de legalitate al prefectului, conform L. nr. 5., iar dacă prefectul apreciază că dispoziția emisă este ilegală, prefectul este cel care trebuie să atace în contencios administrativ această dispoziție.
P. emitent al dispoziției, după comunicarea acesteia către notificator, nu mai are posibilitatea să o revoce, legea prevăzând în mod expres modalitatea în care se cenzurează legalitatea acestei dispoziții, și anume, pe calea acțiunii în contencios administrativ, cu respectarea procedurii L. nr. 5..
Din coroborarea acestor argumente mai sus expuse rezultă faptul că recurentul P. municipiului C.-N. nu mai avea posibilitatea legală de a reveni asupra D. nr. 898/(...), și de a emite o altă Dispoziție cu nr. 977/(...), deoarece, prin emiterea D. nr. 898/(...), reclamantul P. C. S. dobândise un bun, în sensul dispozițiilor art. 1 din Protocolul 1 la C. E. a D. O. și a jurisprudenței C.E.D.O., jurisprudență care a lărgit accepțiunea noțiunii de „. și a stabilit că aceasta cuprinde nu numai drepturile de proprietate și alte drepturi reale, ci și drepturile de creanță, chiar interesele economice și speranțele legitime cu anumite limitări.
Conform aceleiași jurisprudențe C.E.D.O., unele dintre elementele fundamentale ale supremației dreptului este principiul securității raporturilor juridice, principiu care, în cauza pendinte, a fost nesocotit prin emiterea D. nr.
977/(...), în condițiile în care D. nr. 898/(...) nu a fost supusă controlului de legalitate de către prefect pe calea acțiunii în contencios administrativ, în condițiile și cu respectarea procedurii L. nr. 5..
La momentul sesizării instanței T.ui C. cu plângerea împotriva D. nr.
977/(...), reclamantul S. P. C. avea deja un bun, pentru că în favoarea sa exista deja o dispoziție emisă în procedura administrativă prevăzută de L. nr. 1., prin care i se recunoștea, prin art. 2 un drept de creanță, constând în despăgubiri în condițiile Titlului VII al L. nr. 247/2005, pentru imobilul menționat în această dispoziție, respectiv, pentru terenul din C.-N., str. Cuza Vodă nr.8 și pentru apartamentele din imobilul construcție de pe acest teren, înstrăinate foștilor chiriași în baza L. nr. 112/1995.
Din coroborarea art. 25.6 și a art. 25.7 din H.G. nr. 250/2007 se desprinde cu evidență concluzia că dispoziția emisă în baza L. nr. 1., fiind vorba, prin ipoteză, doar despre dispoziția de aprobare a restituirii în natură, este un act administrativ de putere, în principiu revocabil, revocarea putând să intervină doar până la momentul la care noul proprietar efectuează formalitățile de publicitate imobiliară.
După efectuarea acestor formalități de publicitate imobiliară de către noul proprietar, dispoziția de aprobare a restituirii în natură nu mai poate fi revocată.
Până la momentul efectuării formalităților de publicitate imobiliară o astfel de dispoziție poate fi revocată doar în condițiile exercitării de către prefect a controlului de legalitate în condițiile și cu respectarea procedurii prevăzută de L. nr. 5..
Concluzionând, Curtea apreciază că D. emisă de P. în soluționarea notificărilor întemeiate pe dispozițiile L. nr. 1., chiar dacă P. acționează ca reprezentant al autorității publice locale, este un act juridic civil care produce efecte în planul dreptului de proprietate, astfel că pentru respectarea principiului stabilității raporturilor juridice, el poate fi contestat, până la momentul îndeplinirii formalităților de publicitate imobiliară, doar în condițiile expres prevăzute de lege, adică în temeiul art. 26 alin. 3 din L. nr. 1., republicată, de către persoana îndreptățită, respectiv, în temeiul L. nr. 5., de către prefect, cu ocazia exercitării de către acesta a controlului de legalitate.
În ceea ce îi privește pe terții care pretind anumite drepturi cu privire la imobilul notificat, aceștia au la îndemână calea unei acțiuni în anulare de drept comun, în condițiile prevăzute de dreptul comun.
Cu privire la caracterul nefondat al recursului pârâtului.
Prin prisma considerentelor de fapt și de drept anterior expuse, Curtea constată că susținerea recurentului, potrivit căreia, reclamantul intimat ar fi solicitat prin notificare doar terenul din str. Cuza Vodă nr. 8, iar nu și construcția împărțită pe apartamente, este nefondată, impunându-se a fi respinsă ca atare, având în vedere faptul că prin N. formulată în termen în temeiul L. nr. 1., reclamantul a solicitat restituirea în natură a întregului imobil situat în C.-N., str. Cuza Vodă nr. 8, înscris în CF nr. 4670 C., imobil pe care notificatorul l-a apreciat ca având valoarea de 300.000 USD, valoare care, în mod evident, acoperea atât valoarea terenului, cât și a construcției, fiind greu de conceput ca o astfel de sumă să reflecte doar valoarea unui teren de 148 mp.
Atâta vreme cât prin N. s-a indicat numărul cărții funciare în care este înscris imobilul, respectiv, adresa administrativă a acestuia, este de natura evidenței că ceea ce s-a notificat este tot imobilul din respectiva carte funciară, și de la respectiva adresă administrativă, iar nu doar o parte din acesta.
În plus, dat fiind caracterul irevocabil al D., conform argumentelor anterior expuse, Curtea constată că D. nr. 898/(...) nu putea fi revocată de maniera în care recurentul a procedat la revocarea acesteia, printr-o simplă emitere a unei Dispoziții ulterioare, câtă vreme nu s-a exercitat controlul de legalitate al dispoziției inițiale, în conformitate cu prevederile L. nr. 5..
Toate celelalte trimiteri din motivele de recurs, atât la condițiile în care trebuia formulată N. în baza L. nr. 1., cât și la termenul în care aceasta trebuia înregistrată, nu prezintă relevanță din perspectiva solicitării recurentului, de respingere a cererii de chemare în judecată ca nefondată, în condițiile în care reclamantul intimat a respectat întrutotul, la momentul formulării notificării sale, toate condițiile de fond și de formă pretinse de legiuitor pentru notificare, precum și termenul în care aceasta trebuia formulată, în deplin acord cu dispozițiile art. 21 din L. nr. 1., în redactarea ei inițială, devenit art. 22 după republicarea legii.
Împrejurarea că dispoziția contestată a fost emisă în baza unei Adrese cu nr. 12746/CC/(...) a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, de asemenea, nu constituie un temei legal suficient pentru emiterea dispoziției contestate, câtă vreme prima Dispoziție nu a fost cenzurată pe calea L. nr. 5. ca urmare a exercitării, împotriva acestei Dispoziții, a controlului de legalitate, în condițiile L. speciale.
Așa fiind, în temeiul tuturor considerentelor anterior expuse și a prevederilor art. 3041, art. 304 pct. 9 și art. 312 alin. 1 C.pr.civ., Curtea urmează să respingă ca nefondat recursul pârâtului.
Reclamantul intimat nu a solicitat cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L.
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul P. M. C.-N., împotriva sentinței civile nr. 500 din (...) a T.ui C., pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
C.-M. CONȚ I.-D. C. A.-A. P.
GREFIER A.-A. M.
Red.CMC/dact.MS
2 ex./(...) Jud.fond: C.V.B.
| ← Decizia civilă nr. 1706/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Decizia civilă nr. 39/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
|---|
