Decizia civilă nr. 4440/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR.4440/R/2012
Ședința 25 octombrie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: A. C.
J.ECĂTOR: A. A. C.
J.ECĂTOR: ANA I.
G.: C. B.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanții G. I., G. I. S., G. V. V. împotriva deciziei civile nr. 95 din 30 martie 2012, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. (...), privind și pe intimații G. D. N. , I. I. și G. D., având ca obiect succesiune- stabilirea masei succesorale, partaj și întăbulare.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă reprezentantul reclamanților recurenți, avocat Ș. T., cu împuternicire avocațială la dosar, reprezentanta pârâților intimați, avocat A. Ana V., în substituirea avocatului A. T., care depune împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că, la data de 19 octombrie 2012, s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea pârâților intimați, întâmpinare prin care solicită respingerea recursului.
Reprezentantul reclamanților recurenți depune la dosar chitanța privind achitarea taxei judiciare de timbru în sumă de 4 lei și 0,15 lei timbru judiciar, precum și chitanța privind achitarea onorariului avocațial.
Reprezentantul reclamanților recurenți depune la dosar o declarație din (...), prin care I. I. susține că este de acord cu tranzacția întocmită și prin care se arată că renunță la serviciul d-nului avocat A. T.
Solicită a se pune în vedere reprezentantei pârâților intimați să depună la dosar contractul de asistență juridică, pentru a face dovada că este împuternicit să o reprezinte pe numita I. I.
Reprezentanta pârâților intimați arată că nu se poate pronunța asupra acestui aspect, având în vedere că se află în substituirea avocatului titular.
Curtea, în urma deliberării, având în vedere împuternicirea avocațială anexată întâmpinării este semnată de pârâta I. I. (f.22), apreciază că aceasta face dovada calității de reprezentant, respingând, în temeiul art. 161 Cod proc.civ., excepția invocată ca neîntemeiată.
Reprezentanții părților arată că nu au cereri de formulat în probațiune.
Nemaifiind alte excepții sau cereri, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul reclamanților recurenți solicită admiterea recursului în temeiul art. 312 alin. 1, 2 și 3 Cod proc. civ, modificarea hotărârii, în sensul respingerii apelului formulat de apelantul G. D. N. și menținerea sentinței civile nr. 1., pronunțată în dosarul nr. (...) al J.ecătoriei D..
Totodată, solicită admiterea apelului declarat de recurenți, schimbarea în parte a hotărârii și, în consecință admiterea cererii privind obligarea pârâtului G. D. N. la suportarea cheltuielilor de judecată la instanța de fond în sumă de 4.650 lei reprezentând cota de 2. parte din onorariile pentru experți și contravaloarea taxelor de timbru.
Solicită obligarea intimatului G. D. N. la plata cheltuielilor de judecată în apel în sumă de 6.814 lei reprezentând onorarii de avocat, costul expertizei și cheltuielile pentru deplasarea la tribunal și cheltuieli de judecată în recurs.
La întrebarea instanței, reprezentantul reclamanților recurenți arată că în apel s-a judecat fondul apelului, iar, în ce privește excepția dobândirii dreptului de uzucapiune, aceasta nu poate fi luată în considerare, întrucât nu se poate dobândi dreptul de proprietate prin uzucapiune.
Reprezentanta pârâților intimați solicită respingerea recursului ca nefondat, pentru motivele invocate prin întâmpinarea depusă la dosar, cu cheltuieli de judecată reprezentând onorar de avocat în sumă de 3000 lei.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 135/(...) a J.ecătoriei D. , a fost admisă în parte cererea având ca obiect stabilirea masei succesorale și partaj formulată de reclamanții G. I. și G. I. S., precum și G. V. S., în contradictoriu cu pârâții G. D. N. și I. I. A constatat deschise succesiunile și stabilește că masa succesorală rămasă după defuncții G. V., decedat la data de (...) și G. M., decedată la data de (...), cu ultimul domiciliu în comuna I., nr.624, județul M., se compune din imobilul compus din „casă și livadă în suprafață de 0,10 ha"; și anexe (colejnă și coteț), situat în comuna I., nr.624, identificat în C.F.nr.1844 I.. A constatat că moștenitorii cu vocație succesorală utilă sunt:
1)I. I., în calitate de descendent gradul I, cu cota de 1. 2)G. I., G. V. V. și G. I.
S., cu cota de 1/3 în indiviziune, prin retransmiterea moștenirii după fiul defuncților, G. V., decedat la data de (...); 3)G. D. N., prin retransmiterea moștenirii după fiica defuncților G. I., decedată la data de (...), în cota de
1/3. A dispus ieșirea din indiviziune și atribuie către reclamanți imobilul situat în comuna I., nr.624, județul M., în valoare de 32.240 lei, cu obligarea acestora la achitarea către pârâta I. I., a sumei de 10.746,66 lei și către pârâtul G. D. N. a sumei de 10.746,66 lei. A dispus întabularea imobilului situat în comuna I., nr.624, județul M. în C.F.nr.1488 I., în favoarea reclamanților, cu titlu de drept moștenire. A constatat în favoarea reclamantului G. V. V. un drept de creanță având ca obiect suma de 93.668 lei, reprezentând contravaloarea îmbunătățirilor efectuate la imobilul atribuit conform prezentei hotărâri, respingând în rest cererea având acest obiect, ca neîntemeiată. A respins cererea cu privire la partajul terenurilor ca neîntemeiată. Au fost compensate cheltuielile de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că, prin cererea depusă la data de (...), astfel cum a fost întregită la prima zi de înfățișare și majorată prin cererea completatoare, reclamanții au solicitat:
- a se stabili masa succesorală după defuncții G. V., decedat în anul
1954 și G. M., decedată în anul 1959, indicându-se ca bunuri succesorale terenurile enumerate la pct.1-26 și 28-65 din acțiune și imobilul „casă și livadă"; situat în comuna I., nr.624, indicat la pct.27 din enumerarea bunurilor succesorale.
- a se stabili calitatea de moștenitori a părților: pârâta I. I., fiică a defuncților, pârâtul G. D. N., nepot al fiicei defuncților, G. I., decedată în anul 1999, reclamanții G. V. V. și G. I. S., nepoți de fiu al defuncților, fiind copii lui G. V., decedat în anul 2006, precum și G. I., soția supraviețuitoare a acestuia din urmă și mama primilor reclamanți.
- a se dispune ieșirea din indiviziune și a se atribui pentru fiecare pârât cota parte de câte 1/3 din masa succesorală, iar pentru reclamanți, în indiviziune, cota de 1/3 parte.
- a se dispune înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară în favoarea reclamanților, cu privire la bunurile ce le vor fi atribuite.
- a se stabili în favoarea reclamantului un drept de creanță având ca obiect suma de 184.500 lei, reprezentând contravaloarea îmbunătățirilor aduse pe cheltuiala sa la imobilul supus partajului.
S-au solicitat cheltuieli de judecată.
J. a admis în parte această cerere, anume numai în ce privește bunul enumerat la poz. 27 din acțiunea introductivă, identificat „casă și livadă"; situat în comuna I., nr.624, la care se vor adăuga anexele gospodărești, colejnă, coteț, în valoare de 32.240 lei, conform cap.III din RET, cererea fiind respinsă cu privire la celelalte terenuri, reținându-se că nu s-a depus titlul de proprietate, reclamanții arătând că „a început procedura de reconstituire";, sens în care au depus procesele-verbale de punere în posesie și cererea de reconstituire nr.95/(...).
S-a stabilit succesiv masa succesorală după G. V. și M., întrucât s-a avut în vedere împrejurarea de fapt, necontestată de părți, chiar susținută de acestea, conform cărora imobilul supus partajului a aparținut ambilor defuncți, fără a se preciza cotele de proprietate ce reveneau fiecărui defunct în timpul vieții, astfel încât s-a prezumat a fi bun dobândit în timpul căsătoriei părinților părților, în cote egale de ½.
De asemenea, s-a constatat că, în cauză, nu operează reprezentarea succesorală, părțile venind la moștenire prin retransmitere, astfel explicându-se și vocația succesorală a reclamantei G. I. la moștenirea socrilor săi.
Nu a putut fi primită susținerea pârâtului G. D. N. potrivit căreia imobilul supus partajului a fost dobândit prin uzucapiune, în cauză neputând fi invocată prescripția achizitivă ca mod de dobândire a proprietății asupra acestui imobil nici în patrimoniului mamei acestuia, o astfel de cerere fiind inadmisibilă pe cale de acțiune, raportat la împrejurarea că, la data cererii, mama pârâtului este decedată (1999), prin urmare, este inadmisibilă și pe cale de excepțiune, precum nu va putea fi invocată nici în persoana pârâtului, întrucât acesta nu poate dobândi pe calea devoluțiunii succesorale legale un drept ce nu exista în patrimoniul defunctei la data deschiderii succesiunii (anul 1999), conform principiului nemo ad alium transferre potet quam inpse habet.
Astfel fiind, deși s-a formulat inițial o cerere pentru constatarea dreptului de proprietate dobândit de pârât prin uzucapiune de lungă durată, ulterior s-a arătat că nu s-a voit a se solicita astfel, împrejurarea de fapt învederată constituind numai o apărare de fond, apărare ce nu va fi primită de instanță, cu motivarea anterior expusă.
S-a mai arătat de către prima instanță că cererea de ieșire din indiviziune și atribuire a cotelor stabilite din imobilul supus partajului a fost admisă în măsura deja arătată, iar, în temeiul art. 728, s-a dispus ieșirea din indiviziune, iar atribuirea imobilului s-a făcut cu luarea în considerare a criteriilor prevăzute de art. 6739-67310C. pr. civilă, precum și a dreptului de creanță ce s-a constatat (în parte) în favoarea reclamantului G. V. V., având ca obiect suma de 93.668 lei, și nu de 184.500 lei, cât s-a stabilit prin primul raport de expertiză, cu privire la care s-a constatat nulitatea absolută, la cererea părților, pentru motivul că pârâtul G. D. N. nu a fost citat la domiciliul ales, reprezentând contravaloarea îmbunătățirilor și reparațiilor efectuate la imobil. S-a reținut de către prima instanță că aceste lucrări s-au efectuat cu acordul coproprietarilor, precum și că au fost efectuate până la data de (...), data introducerii cererii de ordonanță președințială, prin care pârâții din prezenta acțiune au solicitat instanței a dispune, față de reclamantul din prezenta acțiune, G. V. V., să sisteze lucrările de construcție și amenajare la casa situată în I., nr.624. Reținându-se că valoarea imobilului în litigiu, fără îmbunătățirile și reparațiile efectuate de reclamantul G. V. V., este de 31.000 lei, conform raportului de expertiză depus în cauză, la care se adaugă valoarea anexelor, de 1240 lei, potrivit aceluiași raport, s-a făcut atribuirea ținându-se seama de următoarele criterii: - întinderea cotei-părți ce se cuvine fiecăruia, reținându-se că moștenitorii cu vocație succesorală după defuncți vin la moștenire în cote egale, aceștia fiind: pârâta I. I., cu cota de 1/3, ce are în prezent folosința parțială a imobilului conform susținerilor ambelor părți, reclamanții G. I., G. V. V. și G. I. S., soție si nepoți de fiu ai defuncților, chemați la moștenire prin retransmitere, după soțul și tatăl acestora, G. V., decedat în anul 2006, cu cota de 1/3 din imobil, în indiviziune, de asemenea având folosința imobilului, precum și pârâtul G. D. N., nepot de fiică a defuncților, cu cota de 1/3 din același imobil, chemat la succesiune prin retransmitere după mama sa, G. I., decedată în anul 1999, fiică a defuncților, cu privire la care se reține că are domiciliul în I.,nr.642, deci nu are folosinta bunului la acest moment. - împrejurarea că unul dintre coproprietari, reclamantul G. V. V., înainte de a se cere împărțeala, a făcut îmbunătățiri, cu acordul coproprietarilor, astfel cum anterior s-a argumentat; - natura bunului supus partajului, aceea de a fi o casă de locuit, în care anterior a locuit tatăl și, respectiv soțul reclamanților, G. V., decedat în anul 2006, fiind fără relevanță această folosire pentru îndepărtarea de la moștenire a pârâtei I. I. și a pârâtului G. D. N., dar această împrejurare susține prezumția de bună-credință ce operează în favoarea reclamantului ce a efectuat lucrările constatate de expert, prezumție ce nu a fost răsturnată de pârâți, natura bunului impunand a fi atribuit reclamanților pentru evitarea fărâmițării sale excesive și a modificării păgubitoare a destinației bunului. Astfel fiind, în temeiul art.67314C.pr.civilă și art.728 C.civil, art.741 (2) C.pr.civilă, întrucât reclamanții au solicitat a li se stabili și atribui în indiviziune cota cuvenită, prima instanță a atribuit în natură imobilul „casă și livadă";, împreună cu anexele (colejnă și coteț), în valoare totală de 32.240 lei, către reclamanți, aceștia urmând a fi obligați la plata către pârâta I. I.- suma de 10.746,66 lei și către pârâtul G. D. N.- suma de 10.746,66 lei, reprezentând cotele succesorale de câte 1/3 parte stabilite pentru aceștia din imobilul partajat. Prin decizia civilă n r. 95/(...) pronunțat ă de Tribu nalul M aramureș , au fost admise apelurile civile declarate de apelanții G. D. N. și G. I., G. I. S. și G. V. V. împotriva sentinței civile nr.135/(...), pronunțată de Judecătoria Dragomirești, care a fost anulată și a fost trimisă cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut că, prin întâmpinarea depusă la prima instanță la data de (...), pârâții I. I. și G. D. au invocat, pe cale de excepție, prescripția achizitivă în condițiile art. 729 Cod civil, în vigoare la acea dată, raportat la dispozițiile art. (...) cod civil și D-L 1.. Chestiunea sus menționată a fost invocată și susținută ca o excepție de către pârâți, însă în mod greșit prima instanță a calificat-o ca fiind o simplă apărare de fond. D. a calificat prescripția achizitivă invocată de pârâți ca o apărare de fond, prima instanță nu o tratează ca atare în considerente, nu o analizează pe fond, ci o consideră inadmisibilă raportat la data decesului defunctei G. I. (1999). Fiind o veritabilă excepție și nu o simplă apărare de fond, excepția prescripției achizitive invocată de pârâți trebuia analizată sub toate aspectele. În mod greșit s-a considerat de către prima instanță inadmisibilitatea unei astfel de cereri. E. adevărat că, la data decesului defunctei G. I., în patrimoniul acesteia nu exista dreptul de proprietate, însă aceasta a transmis valabil și efectiv moștenitorului ei (G. D. N.) aptitudinea, îndreptățirea de a cere constatarea prescripției achizitive. Instanța de apel a reținut o necercetare a fondului pe această chestiune esențială pentru dezlegarea pricinii, deoarece de dezlegarea acesteiexcepții depinde dezlegarea acțiunii în sine. În consecință, în conformitate cu dispozițiile art. 297 Cod procedură civilă, sentința atacată a fost anulată și cauza a fost trimisă în rejudecare aceleiași instanțe conform dispozitivului. Î mpotriva cestei decizii, au declarat în te rmen legal recurs re clamanții G. I., G. I. S., G. V. V., solicitând modificarea ei, în sensul respingerii apelului declarat de pârâtul G. D. N. și admiterii apelului reclamanților, referitor la cheltuielile de judecată, cu cheltuieli de judecată și în recurs. În motivarea recursului lor, reclamanții învederează că instanța de apel a pronunțat o hotărâre cu încălcarea sau greșita aplicare a legii, motiv de recurs ce se încadrează în prevederile art. 304 pct. 9 Cod proc. civ., reținând greșit că prima instanță a soluționat procesul fără a intra în judecat fondului și anulând greșit hotărârea acesteia, întrucât prima instanță s-a pronunțat cu privire la excepția prescripției achizitive invocate de pârât, cu trimitere la dispozițiile art. 729 C. civil, analizând și fondul pretenției referitoare la uzucapiune. Pe fond, nu sunt întrunite condițiile uzucapiunii, pentru că, în realitate, casa a fost proprietatea numiților G. V. și M., care au cedat-o fiului lor, G. V., antecesorul reclamanților, iar acesta i-a permis surorii sale, reclamanta G. I., să locuiască în imobil. Antecesorul lor a executat lucrări de întreținere la casă, acesta fiind obiect al partajului, așa cum rezultă și din tranzacția încheiată la (...), reclamantul G. V. V. folosind casa și executând lucrările menționate în completarea de acțiune. În mod greșit a ignorat instanța de apel această tranzacție, semnată de părți și însușită de ele, prin care casa și livada au fost incluse în lotul lui G. V. I. V. Pârâta intimată I. I. a confirmat că antecesoarea intimatului G. D. N. nu a folosit niciodată imobilul din comuna I. nr. 624, recunoscând că acesta a fost lăsat de părinți antecesorului reclamanților, numitului G. V. a lui V. În ceea ce apelul reclamanților, acesta este fondat, prima instanță compensând în mod greșit cheltuielile de judecată, pârâtul G. D. N. fiind cel căzut în prezenții, în sensul art. 274 alin. 1 Cod proc. civ., prin admiterea în parte a acțiunii, cheltuielile de judecată fiind efectuate în legătură cu imobilul cu privire la care acțiunea a fost admisă. Pârâții intimați I. I. și G. D. N., prin întâmpinare, au solicitat respingerea recursului ca nefondat, pe motiv că instanța de apel în mod corect a anulat hotărârea primei instanțe, care nu s-a pronunțat pe fondul pretențiilor referitoare la dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune. Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, curteaapreciază că acesta este fondat, din considerentele ce urmează a fi expuse. Astfel, tribunalul a reținut că prima instanță nu s-ar fi pronunțat cu privire la „. excepției prescripției achizitive, invocată de pârâți prin întâmpinarea de la f. 91-93 din dosarul judecătoriei, aplicând greșit dispozițiile de drept procesual cuprinse în art. 297 alin. 1 teza I și II Cod proc. civ., motiv de recurs de casare ce se încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 5 Cod proc. civ. Aceasta, deoarece nepronunțarea asupra fondului, motiv de anulare a hotărârii și trimitere a cauzei spre rejudecare primei instanțe la cererea oricăreia dintre părți se referă la situația în care prima instanță a soluționat acțiunea sau un capăt de cerere pe excepție și nu pe fond, și nicidecum la situația în care prima instanță a soluționat o excepție sau o apărare de fond pe excepție. Instanța de apel face o confuzie între excepții și apărări de fond. I. prescripției extinctive fără formularea unui capăt de cerere este o apărare de fond și nu o excepție procesuală, pentru că se fundamentează pe dispozițiile dreptului material, excepțiile procesuale având ca obiect încălcări ale normelor dreptului procesual civil și, după cum se referă la încălcarea condițiilor de exercitare ale acțiunii civile sau ale altor norme, se clasifică în excepții de fond și excepții de procedură, prescripția achizitivă neîncadrându-se în vreuna dintre acestea, în condițiile în care este reglementată de normele dreptului substanțial civil. E. adevărat că, în tratatele monografiile, manualele de drept substanțial civil se folosește uzual expresia potrivit căreia uzucapiunea poate fi invocată pe cale de acțiune sau de excepție, însă termenul de excepție are, în acest context, sensul larg de apărare formulată de una din părțile din proces, apărare care, fiind fundamentată pe normele dreptului substanțial civil, este o apărare de fond și nu o excepție din perspectiva dreptului procesual civil, așa cum corect a reținut prima instanță. Instanța de apel a asimilat apărarea de fond unui capăt de cerere, apreciind că respingerea ei ca inadmisibilă este motiv de nulitate a sentinței și trimitere a cauzei spre rejudecare, făcând o greșită aplicare a dispozițiilor art. 297 alin. 1 C. pr. civ. În realitate, atunci când se invocă o apărare de fond (sau o excepție), prin aceasta nu se urmărește realizarea vreunui drept față de reclamant, ci respingerea acțiunii. Tocmai de aceea, soluționarea unei apărări de fond (sau a unei excepții) la rândul ei pe excepție (inadmisibilitate, tardivitate etc.) nu este motiv de nulitate a hotărârii și trimitere a cauzei spre rejudecare, ea trebuind analizată de instanța de control judiciar, în măsura în care s-a invocat în fața primei instanțe și aceasta a omis să se pronunțe asupra ei sau a respins-o greșit (pe fond sau pe excepție, ca în cazul dat). Pentru că instanța de apel a omis să analizeze această apărare pe fond (dacă a apreciat că greșit a fost respinsă ca inadmisibilă), necercetând, astfel, celelalte motive din apelul pârâților, ca și apelul reclamanților referitor la cheltuielile de judecată, sunt întrunite condițiile prev. de art. 312 alin. 5 de casare a deciziei și trimiterea apelului spre rejudecare pe fond aceleiași instanțe. PENTRU ACE. MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE: Admite recursul declarat de reclamanții G. I., G. I. S., G. V. V. împotriva deciziei civile nr. 95 din (...) a T.ui M., pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o casează și trimite cauza T.ui M. pentru rejudecarea apelurilor. Decizia este irevocabilă. Dată și pronunțată în ședința publică din (...). PREȘEDINTE J.ECĂTORI G. A. C. A. A. C. ANA I. C. B. Red. CAA dact. GC 2 ex/(...) J.. apel: D. Țiplea, D. Waltner
| ← Decizia civilă nr. 104/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Decizia civilă nr. 10/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
|---|
