Decizia civilă nr. 4523/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 4523/R/2012
Ședința publică din data de 31 octombrie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE:
T. D. - președintele Secției I-a civilă
JUDECĂTORI:
M.-C. V.
A.-T. N.
GREFIER:
M.-L. T.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanții H. I. și H. G., prin mandatar B. K.-Z., împotriva sentinței civile nr. 454 din 31 mai 2012, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), privindu-i și pe pârâții M. C.- N. PRIN P., J. ANA și K. R., având ca obiect plângere în baza Legii nr.
10/2001.
La apelul nominal, la prima strigare a cauzei se constată lipsa părților.
C. este lăsată la a doua strigare, pentru a li se da posibilitatea părților și reprezentanților acestora de a se prezenta la instanță.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 8 octombrie 2012, pârâta-intimată J. Ana a depus la dosar prin fax, o cerere prin care solicită acordarea unui termen în vederea angajării unui apărător.
La data de 30 octombrie 2012, pârâta-intimată J. Ana a depus la dosar prin registratura instanței, întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului ca nefondat cu consecința menținerii în întregime a sentinței recurate, și judecarea cauzei și în lipsa sa de la dezbateri.
Curtea după deliberare, în baza art. 156 alin. (1) C. pr. civ., respinge cererea de amânare formulată de pârâta-intimată, întrucât a fost formulată la al doilea termen de judecată, și având în vedere că s-a solicitat judecarea recursului în lipsă, constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare, în baza actelor existente la dosar.
C U R T E A,
Prin sentința civilă nr. 454 din 31 mai 2012 a T.ui C., s-a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților H. I. și H. G.
S-a respins acțiunea civilă intentată de reclamanții H. I. și H. G. prin mandatar B. K. Z. împotriva pârâtului M. C.-N. prin P., ca fiind promovată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
S-a respins ca neîntemeiată acțiunea civilă intentată de reclamanții H. I. și H. G. prin mandatar B. K. Z. în contradictoriu cu pârâții J. Ana și K. R.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că reclamanții au calitate procesuală activă în cauză, întrucât dispoziția contestată îi vizează pe aceștia.
În ceea ce privește calitatea procesuală pasivă, prima instanță a reținut că M. C.-N. nu are calitate procesuală pasivă în cauză, aceasta revenindu-i P. în calitatea lui de reprezentant al unității administrativ- teritoriale.
Pe fondul cauzei, tribunalul a constatat că reclamanții contestând dispoziția nr. 3889 din (...) emisă de P. municipiului C.-N., i-au chemat în judecată pe pârâții M. C.-N., J. Ana și K. R., omițând să îl atragă în litigiu pe emitentul actului, P. municipiului C.-N.
Limitele judecății sunt fixate de reclamant, iar instanța este ținută să se pronunțe asupra a ceea ce solicită reclamantul în cadrul procesual fixat de acesta, raportat la dispozițiile art. 129 alin. (6) C. pr. civ., întrucât instanța nu poate introduce din oficiu alte persoane în proces.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții H. I. și H. G. prin mandatar B. K. Z., solicitând modificarea ei în sensul anulării dispoziției și admiterea plângerii.
În motivarea recursului, reclamanții au susținut că în mod greșit prima instanță a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului
M. C.-N. prin primar, față de dispozițiile art. 21 alin. (4) din Legea nr.
10/2001, care îi conferă calitatea de entitate obligată la restituire, unității administrativ-teritoriale, M. C.-N.
Prima instanță a apreciat greșit că din moment ce dispoziția privind oferta de acordare a măsurilor reparatorii prin echivalent a fost emisă de primar, acesta trebuie chemat în instanță pentru anularea dispoziției, când legiuitorul a stabilit prin dispozițiile art. 22 din Legea nr. 10/2001 că părțile litigiului sunt persoana îndreptățită și persoana juridică deținătoare a imobilului.
P. nu emite dispoziția în nume propriu, ci în calitate de reprezentant al persoanei juridice deținătoare, în speță al M.ui C.-N.
Și din dispozițiile art. 26 alin. (3) C. pr. civ., rezultă că unitatea deținătoare are calitate procesuală pasivă în situația în care se atacă dispoziția primarului.
Legiuitorul a arătat în mod expres că în cazul în care dispoziția motivată de soluționare a cererii de restituire în natură este atacată în justiție de persoana îndreptățită, în funcție de probele de la dosar, entitatea care a emis dispoziția va adopta poziția procesuală raportată la aceasta și nu conducerea unităților deținătoare sau primarii unităților administrativ- teritoriale învestite cu soluționarea notificării.
Instanța supremă s-a pronunțat prin decizia civilă nr. 1059 din 18 martie 2003, în sensul că instanțele au apreciat în mod eronat având în vedere prevederile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, că primarul în nume propriu are calitate procesuală pasivă în litigiile având ca obiect anularea dispoziției emise de acesta.
Intimata J. Ana prin întâmpinare depusă la dosar f. 25-28, a solicitat respingerea recursului.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, curtea reține următoarele:
Prin dispoziția nr. 3889 din 20 iulie 2011, emisă de P. municipiului C.- N., s-a modificat art. 1 al dispoziției nr. 845 din 4 februarie 2008, care urma să aibă următorul conținut: „Se propune acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale … pentru terenul în suprafață de 3.000 mp înscris inițial în CF nr. 8751, nr. top 14077/3/2/2/1 situat în C.-N., teren arător la
P., în favoarea doamnei J. Ana"; și s-a respins notificarea formulată de K. R., H. I. și H. G. cu privire la același teren, cu motivarea că antecesorul acestora defunctul H. I., a renunțat la succesiunea după fosta proprietară a terenului revendicat, defuncta H. Borbala (Varvara).
În antetul acestei dispoziții, stă scris: „ROMÂNIA/JUDEȚUL C./M. C.- N./-P.-";.
La data de 30 august 2011, H. I. și H. G. prin mandatar B. K. Z., a formulat „Contestație împotriva dispoziției nr. 3889/(...) privind modificarea dispoziției nr. 845/(...) a P. municipiului C.-N., în contradictoriu cu pârâtul
M. C.-N., prin P..
Este adevărat că procesul civil este guvernat de principiul disponibilității, în baza căruia reclamantul este cel care stabilește cadrul procesual, respectiv limitele procesului între care înțelege să se judece, dar tot atât de adevărat este și faptul că art. 129-130 C. pr. civ. reglementează rolul activ al judecătorului, care în speță a fost exercitat doar formal prin invocarea dispozițiilor art. 129 C. pr. civ., nu și în realitate.
În situația în care reclamanții au arătat că obiectul contestației lor îl reprezintă dispoziția nr. 3889 din 20 iulie 2011, care are menționat în antetul ei și M. C.-N., prima instanță în exercitarea cu adevărat a rolului ei activ, văzând prevederile art. 129 alin. (2) teza I-a C. pr. civ. „judecătorul va pune în vedere părților drepturile și obligațiile ce le revin în calitatea lor din proces";, dacă avea nelămuriri privind pârâtul în contradictoriu cu care înțeleg reclamanții să se judece, trebuia să pună în discuția lor acest aspect.
Chiar dacă nu sunt obligatorii, deciziile de speță ale instanței supreme, se impun a fi respectate prin forța argumentelor acestora. Astfel, în decizia nr. 3146 din 20 aprilie 2005, s-a decis că „Dacă formulările reclamantului sunt neclare și confuze, fiind de natură să nu permită determinarea clară a obiectului și temeiului juridic al cererii deduse judecății, inclusiv calitatea și capacitatea procesuală a persoanei chemate în judecată, instanța are îndatorirea de a cere lămuriri și precizări, respectând regula dezbaterilor contradictorii";, judecătorul fondului neprocedând în acest fel în speță. Aceeași instanță supremă a mai reținut că „Î. Curte a constatat că în mod greșit s-a soluționat excepția lipsei calității procesuale pasive a comunei T. B. decizia nr. 7374 din 22 septembrie 2006; „litigiul se va judeca în primă instanță în contradictoriu cu intimatul M. C.-N. reprezentat prin primar, și nu cu primarul în nume propriu"; decizia nr.
10038 din 7 decembrie 2006, sau „ În cazul primăriilor, restituirea în natură sau prin echivalent către persoana îndreptățită, se face prin dispoziția motivată a primarilor, respectiv a P. G. al municipiului B. (art. 20 alin. (3) din Legea nr. 10/2001. Prin Legea nr. 247/2005, art. 21 alin. (4) , a fost înlocuită noțiunea de primării, cu unitățile administrativ -teritoriale. În aceste condiții, unitatea administrativ-teritorială, respectiv M. C.-N. are calitate procesuală pasivă și poate sta ca parte în prezentul litigiu, fiindreprezentată de primar. În virtutea rolului activ, instanța de fond avea obligația din oficiu, să pună în discuția părților că numai M. C.-N. are calitatea de parte în procesul civil";.
Față de această practică judiciară a instanței supreme, privită din perspectiva dispozițiilor art. 126 alin. (1) din Constituție, conform cărora
„Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege"; și fiindcă legiuitorul cu ocazia adoptării diverselor acte normative nu a fost consecvent în folosirea acelorași termeni pentru desemnarea persoanelor juridice de drept public ori cu privire la reprezentanții legali ai acestora, instanței judecătorești în baza rolului ei activ îi revine obligația de a reține denumirea acestor persoane juridice pe care o apreciază a fi cea mai indicată în raport de litigiul dedus judecății, și cea folosită de actele normative apreciate a fi incidente raportului juridic respectiv.
Câtă vreme Legea nr. 10/2001 nu prevede expres că acțiunea
(plângerea, contestația) împotriva deciziei sau dispoziției se soluționează în contradictoriu cu emitentul ei, art. 26 alin. (3) prevăzând că „decizia sau, după caz, dispoziția motivată de respingere a notificării sau a cererii de restituire în natură poate fi atacată de persoana care se pretinde îndreptățită la secția civilă a tribunalului în a cărei circumscripție se află sediul unității deținătoare sau, după caz, al entității învestite cu soluționarea notificării, în termen de 30 de zile de la comunicare";, iar conform art. 21 alin. (4) „în cazul imobilelor deținute de unitățile administrativ-teritoriale restituirea în natură sau prin echivalent către persoana îndreptățită se face prin dispoziția motivată a primarilor, respectiv a primarului general al municipiului B., ori, după caz, a președintelui consiliului județean";, iar unitatea deținătoare a terenului în suprafață de 3.000 mp este M. C.-N., prima instanță în mod nelegal a reținut că M. C.-N. prin primar nu are calitatea procesuală pasivă și a soluționat cauza în baza acestei excepții de procedură, iar nu pe fond.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 304 pct. 9 și art. 312 alin. (1), (3) și (5) C. pr. civ., se va admite recursul declarat de reclamanți împotriva sentinței tribunalului, care va fi casată cu trimitere spre rejudecare pe fond, la același tribunal, secția civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Admite recursul declarat de reclamanții H. I. și H. G. împotriva sentinței civile nr. 454 din (...) a T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare pe fond aceleiași instanțe, Tribunalul Cluj.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 31 octombrie 2012.
Președinte Judecători
T. D. M.-C. V. A.-T. N.
Grefier
M.-L. T.
Red.TD:(...) Dact.CC:(...)-3 ex. Jud.fond:S. M. O.
| ← Decizia civilă nr. 2933/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Decizia civilă nr. 1403/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
|---|
