Decizia civilă nr. 4550/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 4550/R/2012
Ședința din 1 noiembrie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: A. C.
J.ECĂTOR: A. A. C.
J.ECĂTOR: ANA I.
G.: C. B.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta K. E. împotriva sentinței civile nr. 147 din 23 mai 2012, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. (...), privind și pe intimații K. G., K. R., K. M. și S. P. A. S. B.-M., având ca obiect succesiune.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă reprezentantul pârâtei intimate K. G., avocat B. G., cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 31 august
2012, s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea pârâtei intimate
K. G., întâmpinare prin care invocă excepția nulității recursului.
Reprezentantul pârâtei intimatei solicită admiterea excepției nulității recursului deoarece nici una din criticele abordate de recurentă în considerentele recursului nu se circumscriu vreunui motiv de casare sau modificare prevăzut de art. 304 C. civ.., cu cheltuieli de judecată.
Curtea, reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 1548 din data de (...), pronunțată de Judecătoria Baia Mare s-a respins acțiunea formulată de reclamanta K. E., în contradictoriu cu pârâții K. G. și K. R., în reprezentarea descendentului minor K. V. A., S-a admis cererea reconvențională formulată de pârâta K. G. în contradictoriu cu reclamanta K. E. și în consecință s-a constatat că masa succesorală rămasă după defunctul K. Ș. se compune din cota de ½ din imobilul apartament situat în B. M., str. O. nr.
3/48, înscris în CF nr. 10720/48 B. M. sub nr. top 2737/529, un garaj și mai multe bunuri mobile. S-a constatat că reclamanta K. E. și pârâții K. R. și K. M. în reprezentarea descendentului minor K. V. A. sunt străini de succesiunea defunctului K. Ș., prin neacceptarea acestuia în termenul legal de opțiunesuccesorală. S-a constatat că pârâta reclamantă reconvențional K. G. este unica moștenitoare a defunctului K. Ș., acceptând tacit succesiunea în cotă de 1/1 dinmasa succesorală. S-a dispus întabularea dreptului de proprietate în carteafunciară.
În considerentele sentinței se arată că, reclamanta a solicitat repunerea în termenul de opțiune succesorală pentru masa succesorală rămasă după K. Ș. senior (tatăl reclamantei) decedat la data de (...). În motivarea cererii sale reclamanta a arătat că a fost plecată la muncă în I. timp de trei ani și nu a fost anunțată de decesul tatălui său. Din susținerile reclamantei s-a mai reținut faptul că timp de trei ani nu a mai revenit în țară, dar a încercat să țină legăturacu tatăl său, fiind însă împiedicată de soția acestuia. Din probele administrate în cauză, reclamanta nu a făcut însă dovada acestor susțineri. În înlăturarea susținerilor reclamantei vine argumentul dovedit de pârâta K. G., respectiv anunțul de mică publicitate din ziarul Glasul M.ului din data de (...) (la două zile de la deces) prin care aceasta a adus la cunoștința publică acest eveniment, inclusiv data și locul înhumării.
Mai mult, reclamanta avea o legătură permanentă cu familia pârâtei K. M.
(cumnata sa) de la care avea posibilitatea să se informeze cu privire la starea de sănătate a tatălui său.
Totodată instanța a constatat că nu există o dovadă a reclamantei din care să rezulte bunele sale intenții față de tatăl său (scrisori, expedieri de pachete) așa cum se obișnuiește între rudenii care să justifice dreptul său de a fi repusă în termen.
De asemenea, tot sub aspectul repunerii în termen s-au reținut următoarele: cursul prescripției dreptului de opțiune succesorală de 6 luni se suspendă de drept cât timp succesibilul - este împiedicat printr-un caz de forță majoră să-și exercite dreptul de opțiune succesorală (art. 13 lit. a din Decretul
167/1958 care creează o împiedicare absolută de a acționa - face parte din forțele armate ale României, iar aceste sun puse pe picior de război (art. 13 lit. b din
Decretul 167/1958; este lipsit de capacitate de exercițiu și nu are reprezentat legal); în speță nu sunt dovedite existența acestor cauze. Or, repunerea în termenul de prescripție poate fi admisă dacă se constată că fiind temeinic justificate cauzele pentru care termenul de prescripție a fost depășit și cu condiția să fie avut repunerea în termen în decurs de o lună de la încetarea cauzelor care justifică depășirea termenului de prescripție (art. 19 D. 167/1958).
Prin cauze „temeinic justificate"; trebuie să se înțeleagă împrejurări care nu pot fi imputate unei culpe a titularului dreptului de opțiune dare care nu întrunesc nici caracterele forței majore. Astfel că este vorba de cazuri fortuite excepția fiind ascunderea cu rea credință a morții lui de cuius de către comoștenitori.
În speță de față s-a constatat că reclamanta avea posibilitatea să afle despre decesul tatălui său de la rudeniile sale (cumnate, nepoți).
Față de aceste considerente instanța a apreciat că nu sunt îndeplinite condițiile pentru ca reclamanta să fie repusă în termenul de opțiune succesorală.
În ceea ce privește masa succesorală rămasă după defunctul K. Ș., s-a constatat că aceasta se compune din ½ parte din bunurile imobile și mobile dobândite de soții K. în timpul căsătoriei acestora. Din declarațiile martorilor audiați s-a reținut că pârâta K. G. și-a adus aportul la dobândirea bunurilor, ocupându-se exclusiv de treburile casnice, a obținut venituri permanente fiind pensionară din anul 1997 pentru limita de vârstă. Aceasta s-a ocupat exclusiv cu îngrijirea defunctului ei soț care era grav bolnav asigurându-i menajul zilnic.
Astfel că nu se justifică o cotă superioară a defunctului în dobândirea bunurilor comune.
Prin decizia civilă nr. 1. din (...) pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarnr. (...) s-a respins ca nefondat apelul declarat de apelanții K. R., K. M. înreprezentarea minorului K. V. A. și K. E. în contra sentinței civile nr. 1548 din (...) a
J.ecătoriei B. M., județul M..
Au fost obligați apelanții să plătească intimaților 1000 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut următoarele:
Defunctul K. Ș. a avut din prima căsătorie 2 copii: pe reclamanta K. E. și pe fiul predecedat K. Ș. junior. A divorțat de prima soție și s-a recăsătorit cupârâta K. G., care la rândul ei era la a doua căsătorie, din prima căsătorie având și ea doi copii.
La data de 11 februarie 2004 a decedat K. Ș. senior.
Din probele administrate în cauză și din interogatoriul luat părților se poate concluziona că la înmormântarea acestuia nu a participat reclamanta, care era plecată de câțiva ani în I., la lucru. Ea nu a fost anunțată nefiindu-i cunoscut numărul de telefon. A. ar fi aflat de decesul tatălui de abia prin septembrie 2008 când a revenit în țară.
În cauză s-a pus problema repunerii în termen a dreptului de opțiune succesorală.
Potrivit art. 700 cod civil dreptul de a accepta succesiunea se prescrie într- un termen de 6 luni, socotit de la deschiderea succesiunii.
După cum s-a stabilit în practica judiciară și literatura de specialitate, ceea ce interesează din punctul de vedere al începutului prescripției dreptului de opțiune succesorală este data decesului,indiferent de momentul înscrierii lui în registrele de stare civilă. Termenul de prescripție începe de la deschiderea moștenirii chiar dacă succesibilul a luat la cunoștință mai târziu de moartea celui care lasă moștenirea. Nu prezintă importanță nici faptul că succesibilul locuiește în altă localitate din țară sau chiar în străinătate. Termenul de opțiune este unic și începe să curgă de la data morții celui care lasă moștenirea pentru toți cei cu vocație succesorală. De la această regulă sunt unele excepții care sunt expres prevăzute de lege (art. 654 Cod civil, art. 19 din Decretul nr. 31/1954, etc.).
Art. 19 din Decretul nr. 167/1958 permite repunerea în termen. S-a admis în unanimitate în literatura de specialitate faptul că, succesibilul poate fi repus în termenul de prescripție de către instanță dacă se constată ca fiind temeinic justificate cauzele pentru care termenul de prescripție a fost depășit.
Prin noțiunea de „. temeinice"; se înțelege acele împrejurări care nu pot fi imputate unei culpe a titularului dreptului de opțiune, dar care nu întrunesc nici caracterele forței majore.
În cauză, s-a apreciat că este culpa reclamantei atunci când s-a ajuns la situația în care aceasta nu a putut fi anunțată de decesul tatălui, deoarece niciuna dintre rude nu avea numărul ei de telefon. Nu s-a dovedit , și nici reclamanta nu a susținut de altfel că ar fi lăsat vreun număr de telefon vreunei persoane care să o anunțe în situații de urgență. Reclamanta s-a prevalat doar de faptul că nu a fost anunțată și nu a știut de decesul tatălui decât în anul 2008 când s-a întors în țară. Chiar dacă relațiile ei cu pârâții nu erau cele mai bune, reclamanta știa că tatăl ei este bolnăvicios,și deci putea să se asigure că într-o situație de urgență va putea fi anunțată.
Reținându-se că în speță operează culpa reclamantei, s-a apreciat că în mod corect instanța de fond a respins cererea pentru repunerea în termenul de opțiune succesorală.
În ceea ce privește apelul declarat de K. R. și K. M. în reprezentarea minorului K. V. - A. acestea au fost respinse ca nefondate. A. apelanți au știut și au participat la înmormântare lui K. Ș. senior și cu toate acestea nu au făcut nici un act de acceptare tacită sau expresă a moștenirii.
Pe cale de consecință, în temeiul art. 296 Cod procedură civilă s-au respins apelurile declarate și s-a menținut în totalitate sentința apelată.
Văzând și dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă instanța a obligat pe apelanți să plătească intimaților 1000 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat justificat cu chitanța nr. 194/(...) depusă la fila 95 din dosarul cauzei.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta K. E. solicitând modificarea deciziei civile nr. 1. a T. M. în sensul admiterii acțiunii civile formulate și respingerii cererii reconvenționale a pârâtei K. G., cu cheltuieli de judecată.
În motivare s-a arătat că instanțele de fond au interpretat greșit prevederile art. 700 Cod civil.
În acest sens, s-a reluat starea de fapt reținută în cauză de către instanțele de fond și analizându-se probele administrate în cauză s-a concluzionat în sensul că reclamanta a acceptat succesiunea după tată, contrar celor reținute de către instanțele de fond.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 9 C. coroborat cu art. 312 alin. 3 C.
În apărare, intimata K. G. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția nulității recursului, criticile formulate neîncadrându-se în motivele de casare sau modificare prevăzute de art. 304 C.
S-a arătat că dezvoltarea motivelor de nelegalitate presupune încadrarea lor în unul din motivele limitativ prevăzute de lege, recursul nefiind o cale de atac devolutivă.
Pe fond s-a arătat că soluția este legală și temeinică.
Analizând recursul declarat de reclamanta K. E. împotriva deciziei civile nr.
147 din (...) a T. M., Curtea reține următoarele:
Conform prevederilor art. 3021alin. 1 lit. c C. cererea de recurs trebuie să cuprindă sub sancțiunea nulității motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, la alin. 3 al art. 306 C. stipulându-se că indicarea greșită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea acestuia dacă dezvoltarea lor face posibilă încadrarea într-unul din motivele prevăzute de art. 304 C. Alin. 1 al art. 304 C. prevede că modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motive de nelegalitate, în situațiile expres prevăzute de text. Din cuprinsul motivelor de recurs formulate de către reclamantă rezultă că deși aceasta invocă pct. 9 al art. 304 C., arătând că instanțele de fond au interpretat greșit dispozițiile art. 700 din Codul civil, nu se arată în ce a constat greșita interpretare a acestui text de lege aplicabil în cauză. În realitate ceea ce se dezvoltă este probațiunea administrată în cauză, probațiune care în accepțiunea reclamantei recurente conduce la concluzia că aceasta a acceptat în termenul prevăzut de lege succesiunea după tatăl său, contrar celor reținute de către instanța de apel. E. deci vorba despre critici referitoare la temeinicia hotărârii atacate, temeinicie care nu mai poate fi analizată de către instanța de recurs raportat la prevederile art. 304 alin. 1 C. menționate mai sus. Nici o critică din recurs nu poate fi încadrată în prevederile art. 304 C., în aceste condiții raportat la textele de lege menționate anterior recursul fiind nul. Prin urmare, în temeiul art. 3021alin. 1 lit. c raportat la art. 306 C. Curtea va constata nulitatea recursului declarat de reclamanta K. E. împotriva deciziei civile nr. 147 din (...) a T. M. pronunțată în dosar nr.(...). În temeiul art. 274 alin. 1 C. instanța va obliga recurenta să plătească intimatei K. G. suma de 1000 lei cheltuieli de judecată în recurs reprezentând onorariu avocațial. PENTRU ACE. MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Constată nul recursul declarat de reclamanta K. E. împotriva deciziei civile nr. 147 din (...) a T. M. pronunțată în dosar nr.(...), pe care o menține. Obligă pe numitul recurent să plătească intimatei K. G. suma de 1000 lei cheltuieli de judecată în recurs. Decizia este irevocabilă. Dată și pronunțată în ședința publică din 1 noiembrie 2012. PREȘEDINTE, J.ECĂTOR, J.ECĂTOR, A. C. A. A. C. ANA I. G., C. B. Red.A.C./dact.L.C.C. 2 ex./(...) J..apel: Ciucă V., P. G. J..fond: U.eanu V.
← Decizia civilă nr. 4135/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Decizia civilă nr. 4640/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
---|