Sentința civilă nr. 86/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ

DOSAR NR. (...) Cod operator 8428

SENTINȚA CIVILĂ NR. 86/F/2012

Ședința Camerei de C. din data de 01 octombrie 2012

Instanța constituită din :

PREȘEDINTE : A.-A. POP

GREFIER: A.-A. M.

Pe rol fiind soluționarea regulatorului de competență, vizând stabilirea instanței competente material să soluționeze acțiunea civilă formulată de reclamanții DAN M. F., DAN D. T., DAN DAN I., A. M., T. S., DAN ANA, DAN C. A., DAN O. C., DAN C. Ș., DAN A. V. prin reprezentant legal DAN ANA, P. A. I., P. M., P. P. G., L. M., L. A. I., M. ANA-M., M. L., M. T. L. și M. Ș. I., în contradictoriu cu pârâta A. R. A. S. și intervenientul R. I., având ca obiect pretenții.

Prezenta s-a dat în Camera de C., fără citarea părților.

C U R T E A :

Prin încheierea civilă nr. 1557/(...) a T. S. C., pronunțată în dosarul nr. (...), s-a declinat competența materială de soluționare a cererii formulată de către reclamanții DAN M. F., DAN D. T., DAN DAN I., A. M., T. S., DAN ANA, DAN C. A., DAN O. C., DAN C. Ș., DAN A. V. prin reprezentant legal DAN ANA, P. A. I., P. M., P. P. G., L. M., L. A. I., M. ANA-M., M. L., M. T. L. și M. Ș. I., în contradictoriu cu pârâta SC A. R. A. SA, S. C. și intervenientul forțat R. I., în favoarea T. C..

Pentru a pronunța această hotărâre, la termenul de judecată din (...), instanța a invocat excepția necompetenței materiale de soluționare a cauzei, având în vedere valoarea și natura obiectului litigiului.

Reprezentanții reclamanților și al intervenientului forțat s-au opus admiterii excepției, litigiul purtându-se între profesioniști.

Reprezentanta pârâtei a lăsat la aprecierea instanței modul de soluționare a excepției.

Analizând excepția invocată, instanța a admis-o conform art. 158, alin. 3

C.pr.civ. și a dispus trimiterea dosarului spre soluționare T. C., pe raza teritorială a căreia își are sediul pârâta, acțiunea fiind înregistrată în data de 23 ianuarie

2012, după intrarea în vigoare a N.ui Cod civil.

Așa cum prevede art. 2, pct. 1, lit. b C.pr.civ., tribunalele sunt competente să soluționeze cererile în materie civilă al căror obiect are o valoare de peste

500.000 lei. În speță, pretențiile formulate, cumulate fiind, au o valoare de peste trei milioane lei.

Faptul că litigiul se poartă între „. nu atrage competența materială de soluționare a acestuia de către T. S. C., neexistând vreo normă de procedură care să prevadă faptul că litigiile dintre „. trebuie să fie judecate de către această instanță specializată. Instanță specializată fiind, T. S. C. nu poate soluționa decât acele cauze ce îi sunt expres date de către legiuitor spre competentă soluționare

și pentru care a fost înființată, așa cum prevede și art. 227 din N. Cod civil, acest text de lege fiind o normă de procedură, de imediată aplicabilitate.

Asimilarea „profesioniștilor"; cu comercianții, pe lângă faptul că este forțată, nici nu se poate face, sfera de întindere a celor denumiți „. în N. Cod civil, fiind mult mai mare decât cea a comercianților, definițiile acestor termeni fiind cu totul diferite.

În prezent, nu mai există norme juridice distincte care să fie aplicate litigiilor ce se poartă între „neprofesioniști"; față de cele purtate între „., astfel că nu are de ce o instanță specializată să soluționeze prezenta cauză căreia îi sunt aplicabile prevederile N.ui Cod civil, cod ce este unic pentru toate raporturile comerciale născute sub imperiul său.

Prin sentința civilă nr.604/D/(...) a Tribunalul Cluj - Secția civilă, pronunțată în dosarul nr.(...), s-a admis excepția necompetenței materiale a T. C. și în consecință, s-a declinat competența de soluționare a cererii de chemare înjudecată formulată de reclamantii Dan M. F., Dan D. T., Dan Dan I., A. M., T. S.,

Dan Ana, Dan C. A., Dan O. C., Dan C. Ș., Dan A. V. prin reprezentat legal Dan

Ana, P. A. I., P. M., P. P. G., L. M., L. A. I., M. Ana-M., M. L., M. T. L., M. Ș. I., în contradictoriu cu pârâta A. R. A. S. si intervenientul R. I., în favoarea T. S. C..

S-a constatat ivit conflictul negativ de competență și s-a dispus trimiterea dosarului la Curtea de A. C., pentru regulator de competență.

Analizând excepția necompetenței materiale a T. C., s-au reținut următoarele:

Raporturile juridice dintre părți s-au născut înainte de intrarea în vigoare a

N.ui cod civil și derivă dintr-un contract de asigurare.

Așadar, litigiul are natură comercială, în conformitate cu prevederile art. 3 pct. 17 din Codul comercial sub imperiul căruia s-au născut și s-au derulat raporturile juridice dintre părți.

Potrivit dispozițiilor art. 36 alin. 3 din L. nr. 304/2004, în cadrul tribunalelor funcționează secții sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori si de familie, cauze de contencios administrativ și fiscal, cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale […].

Potrivit art. 37 din același act normativ, în domeniile prevăzute de art. 36 alin. (3) se pot înființa tribunale specializate [….]. Tribunalele specializate preiau cauzele de competența tribunalului în domeniile în care se înființează.

Prin înființarea T. Comercial C., acesta a preluat potrivit dispozițiilor art. 37 alin. 3 din L. nr. 304/2004 cauzele de competența tribunalului în domeniul în care s-a înființat, respectiv cauzele de natură comercială, în prezent și litigiile dintre sau cu profesioniști.

S-a reținut în acest sens faptul că, deși criteriul de delimitare a cauzelor prin raportare la dreptul material și-a pierdut funcționalitatea, niciuna dintre normele noului Cod civil ori ale Legii nr. 7. de punere în aplicare a acestuia nu interzice separarea litigiilor în care cel puțin una dintre părți are calitatea de profesionist în materia „activităților de producție, comerț sau prestări de servicii";

(expresie care, conform art. 8 din L. nr. 7., înlocuiește expresiile „acte de comerț";, respectiv „. de comerț";) de celelalte litigii care implică profesioniști în alte materii și conferirea competenței de soluționare a primei categorii tribunalelor specializate.

Dispozițiile art. 226 alin. 1 din L. nr. 7. au un caracter enunțiativ și nu limitativ, prevăzand posibilitatea înființării în cadrul secțiilor civile a unor complete specializate pentru soluționarea anumitor categorii de litigii, în considerarea obiectului sau naturii acestora, precum: cereri în materie de insolvență, concordat preventiv și mandat ad hoc; cereri în materia societățilorcomerciale și a altor societăți, cu sau fără personalitate, împiedicarea ori denaturarea concurenței; cererile privind titlurile de valoare și alte instrumente financiare.

Este real că prin art. 19 din L. nr.7. a fost abrogat art. 2 pct. 1 lit. a C.pr.civ. care stabilea în favoarea tribunalelor cererile în materie comercială al căror obiect este de peste 100.000 lei și astfel, aparent, soluționarea cauzei ar reveni tribunalul civil prin raportare la dispozițiile art. 2 pct. 1 lit. b C.pr.civ. și art. 5 al. 1 din OUG nr. 119/2007.

Cu toate acestea, soluția care rezultă din interpretarea art. 228 din L. nr.

7., normă specială față de art. 227 din același act normativ, conform topografiei textului, este cea contrară.

Conform art. 228 din L. nr. 7., până la data intrării în vigoare a Codului civil, tribunalele comerciale Argeș, C. și Mureș se reorganizează ca tribunale specializate sau, după caz, ca secții civile în cadrul tribunalelor Argeș, C. și Mureș, în condițiile art. 226.

Stabilirea întregii sfere de competență a tribunalelor specializate revine, conform art. 228 alin. 1 din L. nr. 7., C.lui Superior al Magistraturii, dispozițiile art. 227 din L. nr. 7. vizând doar o parte dintre cauzele de competența tribunalelor specializate, respectiv cele pentru care legile speciale prin raportare la noul Cod civil prevăd expres că anumite cauze sunt de competența tribunalelor comerciale ori, după caz, de competența secțiilor comerciale ale tribunalelor sau curților de apel.

Tribunalele comerciale Argeș, C. și Mureș au fost reorganizate ca tribunale specializate prin H. CSM nr. 654 din 31 august 2011. Pentru a pronunța această hotărâre, Consiliul Superior al Magistraturii a avut în vedere volumul de activitate înregistrat la nivelul celor trei tribunale comerciale, prin comparație cu volumul de activitate în materie comercială de la alte tribunale situate în localități în care își au sedii curți de apel.

Deși Consiliul Superior al Magistraturii nu s-a pronunțat expres asupra competenței materiale a tribunalelor specializate, a avut în vedere volumul de activitate al acestor instanțe, volum care include toate cauzele a căror natură

„comercială"; era determinată prin aplicarea dispozițiilor art. 3, art. 4, art. 7, art. 9

și art. 56 din Codul comercial din 1887.

În consecință, nu se poate reține intenția legiuitorului de a transfera competența de soluționare a acestor cauze în favoarea secțiilor civile ale tribunalelor de drept comun, reorganizarea păstrând în favoarea tribunalelor specializate competența materială în limitele competenței fostelor tribunale comerciale.

Având în vedere considerentele și dispozițiile legale expuse, instanța a admis excepția invocată și a declinat competența în favoarea T. S. C..

Văzând și dispozițiile art. 20 alin. 2, art. 21 și art. 22 alin. 2 din

Codul procedură civilă, instanța a constatat existența conflictului negativ de competență între cele două tribunale de pe raza C. de A. C. și a înaintat dosarul acestei din urmă instanțe, în vederea pronunțării unui regulator de competență.

Curtea investită cu soluționarea conflictului negativ de competență dintre T.

S. C. și Tribunalul Cluj, în temeiul art.22 alin.2 C.pr.civ., reține următoarele:

Obiectul acțiunii introductive de instanță îl reprezintă cererea reclamanților

DAN M. F., DAN D. T., DAN DAN I., A. M., T. S., DAN ANA, DAN C. A., DAN O. C., DAN C. Ș., DAN A. V. prin reprezentant legal DAN ANA, P. A. I., P. M., P. P. G., L. M., L. A. I., M. ANA-M., M. L., M. T. L. și M. Ș. I., în contradictoriu cu pârâta A. R. A. S. și intervenientul R. I. de obligare a pârâtei la plata sumei de 2.050.000 euro, cu titlu de daune morale; la plata sumei de 12.585 lei și 5500 euro, cu titlu de dune materiale; la plata, în favoarea reclamantei DAN A. V., unei rente lunare încuantum de 700 euro până la vârsta majoratului, precum și a cheltuielilor de judecată.

În drept, cererea de chemare în judecată s-a întemeiat pe prevederile art.49

și urm. din legea nr.136/1995, precum și art.35 și urm. din Ordinul CSA nr.5/

(...).

În conformitate cu prevederile art. 36 alin. 1 din L. nr. 304/2004 republicată, „tribunalele sunt instanțe cu personalitate juridică, organizate la nivelul fiecărui județ si al municipiului B., si au, de regula, sediul in municipiul reședința de județ";, alin. 2 și 3 ale aceluiași articol arătând ce se cuprinde în circumscripția fiecărui tribunal, respectiv, ce secții sau complete specializate pot funcționa în cadrul fiecărui tribunal, astfel :

„(2) In circumscripția fiecărui tribunal sunt cuprinse toate judecătoriile din județ sau, după caz, din municipiul B.

(3) În cadrul tribunalelor funcționează secții sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze cu minori și de familie, cauze de contencios administrativ și fiscal, cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, societăți comerciale, registrul comerțului, insolvență, concurență neloială sau pentru alte materii, precum și, în raport cu natura și numărul cauzelor, secții maritime și fluviale";.

Art. 37 L. nr. 304/2004 republicată, prevede următoarele :

„(1) In domeniile prevăzute de art. 36 alin. (3) se pot înființa tribunale specializate.

(2)Tribunalele specializate sunt instanțe fără personalitate juridică, care pot funcționa la nivelul județelor si al municipiului B. si au, de regula, sediul in municipiul reședința de județ.

(3)Tribunalele specializate preiau cauzele de competenta tribunalului in domeniile in care se înființează";.

Prin înființarea T. Comercial C., acesta a preluat potrivit dispozițiilor art.37 alin.3 din L. nr.304/2004 cauzele de competența tribunalului în domeniul în care s-a înființat, respectiv cauzele de natură comercială, în prezent și litigiile dintre sau cu profesioniști.

Se reține în acest sens faptul că, deși criteriul de delimitare a cauzelor prin raportare la dreptul material și-a pierdut funcționalitatea, niciuna dintre normele noului Cod civil ori ale Legii nr.7. de punere în aplicare a acestuia, nu interzice separarea litigiilor în care cel puțin una dintre părți are calitatea de profesionist în materia „activităților de producție, comerț sau prestări de servicii"; (expresie care, conform art. 8 din L. nr. 7., înlocuiește expresiile „acte de comerț";, respectiv „. de comerț";) de celelalte litigii care implică profesioniști în alte materii și conferirea competenței de soluționare a primei categorii tribunalelor specializate, astfel cum a procedat, implicit, Consiliul Superior al Magistraturii prin H. nr. 6. august 2011.

Este adevărat că prin art. 219 din L. nr. 7., actualizată, pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, intrată în vigoare la data de 24 iulie 2010, s-a prevăzut că, „Codul de procedură civilă, republicat în Monitorul Oficial nr. 45 din 24 februarie 1948, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: 1. La articolul 2 punctul 1, litera a) se abrogă";, dar nu este mai puțin adevărat că abrogarea criteriului valoric de determinare a competenței materiale a instanței specializate în judecarea litigiilor comerciale, criteriu care opera între Judecătorie și Tribunalul Comercial Cluj, nu între Tribunalul Comercial Cluj și Tribunalul Cluj - Secția Civilă, - art. 2 pct. 1 lit. a C.pr.civ. - , nu atrage automat și necondiționat o transpunere a competenței T. S. C., la Tribunalul Cluj - Secția civilă, și aceasta pentru că, într-o atare situație absolut ipotetică, nu și-ar mai găsi justificare și raționare existența și funcționarea instanței specializate.

Art. 226 din aceeași lege, prevede următoarele:

„(1) Prin hotărâre a C.lui Superior al Magistraturii, la propunerea colegiului de conducere al instanței, în raport cu numărul cauzelor, se pot înființa, în cadrul secțiilor civile, complete specializate pentru soluționarea anumitor categorii de litigii, în considerarea obiectului sau naturii acestora, precum: a) cererile în materie de insolvență, concordat preventiv și mandat ad hoc; b) cererile în materia societăților comerciale și a altor societăți, cu sau fără personalitate juridică, precum și în materia registrului comerțului; c) cererile care privesc restrângerea, împiedicarea ori denaturarea concurenței; d) cererile privind titlurile de valoare și alte instrumente financiare.

(2) La înființarea completelor specializate potrivit alin. (1) se va ține seama de următoarele criterii: a) asigurarea unui volum de activitate echilibrat între judecătorii secției; b) specializarea judecătorilor și necesitatea valorificării experienței profesionale a acestora; c) respectarea principiului repartizării aleatorii.

(3) H. C.lui Superior al Magistraturii prevăzută la alin. (1) își va produce efectele de la data intrării în vigoare a Codului civil";.

Pe de altă parte, dispozițiile art. 226 alin. 1 din L. nr. 7., actualizată, au un caracter enunțiativ, exemplificativ și nu limitativ prevăzând posibilitatea înființării în cadrul secțiilor civile, a unor complete specializate pentru soluționarea anumitor categorii de litigii, în considerarea obiectului sau naturii acestora, ipoteză care reiese din folosirea conjuncției precum pentru a exprima un raport comparativ echivalent cu "de exemplu", "de pildă".

În același timp, potrivit art. 227 din aceeași lege, „dacă legea specială prevede că anumite cauze sunt de competența tribunalelor comerciale ori, după caz, de competența secțiilor comerciale ale tribunalelor sau curților de apel, după intrarea în vigoare a Codului civil, competența de judecată revine tribunalelor specializate sau, după caz, secțiilor civile ale tribunalelor, reorganizate potrivit art. 228, respectiv secțiilor civile reorganizate conform art. 225";.

În conformitate cu prevederile art. 228 alin. 1 din aceeași lege, „până la data intrării în vigoare a Codului civil, tribunalele comerciale Argeș, C. și Mureș se reorganizează ca tribunale specializate sau, după caz, ca secții civile în cadrul tribunalelor Argeș, C. și Mureș, în condițiile art. 226";, alin. 2 al aceluiași articol prevăzând că „la stabilirea cauzelor de competența tribunalelor specializate sau, după caz, a secțiilor civile reorganizate potrivit alin. (1) se va ține seama de numărul și natura cauzelor, de specializarea judecătorilor, de necesitatea valorificării experienței profesionale a acestora, precum și de volumul de activitate al instanței";.

Astfel, soluția care rezultă din interpretarea art. 228 din L. nr. 7., normă specială față de art. 227 din același act normativ, conform topografiei textului, este cea contrară.

Stabilirea întregii sfere de competență a tribunalelor specializate revine, conform art. 228 alin. 1 din L. nr. 7., C.lui Superior al Magistraturii, dispozițiile art. 227 din L. nr. 7. vizând doar o parte dintre cauzele de competența tribunalelor specializate, respectiv cele pentru care legile speciale prin raportare la noul Cod civil prevăd expres că anumite cauze sunt de competența tribunalelor comerciale ori, după caz, de competența secțiilor comerciale ale tribunalelor sau curților de apel.

Tribunalele comerciale Argeș, C. și Mureș au fost reorganizate ca tribunale specializate, prin H. CSM nr. 6. august 2011. Pentru a pronunța aceastăhotărâre, Consiliul Superior al Magistraturii a avut în vedere volumul de activitate înregistrat la nivelul celor trei tribunale comerciale prin comparație cu volumul de activitate în materie comercială de la alte tribunale situate în localități în care își au sedii curți de apel, similar cu situația în care se află cele trei tribunale specializate și care au o schemă relativ apropiată cu cea rezultată din comasarea schemei tribunalului specializat cu cea a tribunalului de drept comun.

Deși Consiliul Superior al Magistraturii nu s-a pronunțat expres asupra competenței materiale a tribunalelor specializate, a avut în vedere, în mod neechivoc, volumul de activitate al acestor instanțe, volum care include toate cauzele a căror natură „comercială"; era determinată prin aplicarea dispozițiilor art. 3, art. 4, art. 7, art. 9 și art. 56 din Codicele de comerț din 1887. În consecință, nu se poate reține intenția legiuitorului de a transfera competența de soluționare a acestor cauze în favoarea secțiilor civile ale tribunalelor de drept comun, reorganizarea păstrând în favoarea tribunalelor specializate competența materială în limitele competenței fostelor tribunale comerciale.

Rezultă, așadar, din întreaga economie a textelor legale mai sus citate, că intenția legiuitorului, exprimată în mod expres și neîndoielnic prin L. nr. 7., a fost aceea ca tribunalele specializate - cum este și T. S. C. - să-și mențină aceeași arie de competență materială ca și fostul Tribunal Comercial C., practic, T. S. C. păstrând aceeași competență materială pe care a avut-o și fostul Tribunal Comercial C., pentru aceste tribunal, operând doar o reorganizare a acestuia, sub aspectul denumirii, ca tribunale specializate.

Drept urmare, Curtea constată că prezenta cerere este de competența materială în primă instanță a T. S. C. având în vedere atât argumentele legale expuse, cât și valoarea obiectului prezentei cereri, valoare care se situează peste plafonul prevăzut de art. 2 pct. 1 lit. b. C.pr.civ.

Așa fiind, în temeiul tuturor considerentelor mai sus expuse și a prevederilor art. 22 alin. 5 C.pr.civ., Curtea stabilește competența materială de soluționare a acțiunii civile formulată de reclamanți împotriva pârâtei A. R. A. S.

și a intervenientului R. I., având ca obiect pretenții, în favoarea T. S. C..

PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:

Stabilește competența materială de soluționare a acțiunii civile formulată de reclamanții DAN M. F., DAN D. T., DAN DAN I., A. M., T. S., DAN ANA, DAN C. A., DAN O. C., DAN C. Ș., DAN A. V. prin reprezentant legal DAN ANA, P. A. I., P. M., P. P. G., L. M., L. A. I., M. ANA-M., M. L., M. T. L. și M. Ș. I., în contradictoriu cu pârâta A. R. A. S. și intervenientul R. I., având ca obiect pretenții, în favoarea T. S. C..

Definitivă.

Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 01 octombrie 2012.

PREȘEDINTE GREFIER A.-A. POP A.-A. M.

Red.A.A.P./ (...). Dact.H.C./3 ex.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Sentința civilă nr. 86/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă