Sentința civilă nr. 34/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
| Comentarii |
|
ROMÂNIA CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr.(...)
SENTINȚA CIVILĂ NR. 34/DC/2012
Ședința camerei de consiliu din data de 22 iunie 2012
Instanța constituită din : Președinte: D.-L. B.- icepreședinte al Curții de A. C
Grefier : S.- D. G.
S-a luat în examinare conflictul negativ de competență ivit între Tribunalul Cluj și Judecătoria Huedin, privind soluționarea acțiunii civile exercitată de reclamantul C. N. împotriva pârâților P. L. și M. N., având ca obiect constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune.
Prezenta s-a soluționat în camera de consiliu fără citarea părților.
C U R T E A
Deliberând, reține că prin cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul C. N. în contradictoriu cu pârâții P. L. și M. N. s-a solicitat să se constate că numiții C. P. și sotia C. L., prin jonctiunea posesiei exercitată în nume propriu cu posesia exercitată anterior de catre antecesorii acestora, au dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra terenului fânaț în suprafață de cca 3 ha, situat pe raza localității M., la nr. adm. 179, teren ce va fi identificat în regim de carte funciară în conformitate cu raportul de expertiză ce se va efectua în cauză, să se dispună dezmembrarea parcelei cuprinzând terenul în litigiu, prin formarea de două parcele cu nr. top. noi, astfel: parcela 1, reprezentând diferența de suprafață, parcela 2, teren fâneață în suprafață de cca 1,5 ha, care cuprinde poziția de la nr. 182, parcela 3 teren fâneață în suprafață de cca 1,5 ha, care cuprinde poziția de la nr. 197, să se dispună reînscrierea parcelei 1 reprezentând diferența de suprafață, în CF vechi, în favoarea vechilor proprietari, să dispună transcrierea intr-o coala funciara noua a parcelei 2, si a parcelei 3 în suprafață totală de cca 3 ha, suprafața ce va fi stabilita cu exactitate prin măsurători, si intabularea dreptului de proprietate în favoarea numiților C. P. si soția C. L., cu titlu de drept de uzucapiune, să se constate ca asupra terenului in litigiu situat la nr. adm. 182 (parcela 2) numiții C. P. si soția C. L. au edificat următoarele construcții: Corp C1-casa cu pereți din lemn, pe fundație de piatra, acoperiș de eternit, compusa din 2 camere si 1 veranda; Corp C2-bucătărie de vara cu pereți din lemn, pe fundație din piatra, acoperiș de eternit; A. gospodaresti-grajd cu sura cu pereți din lemn, pe fundație din piatra, acoperiș de eternit, coteț de porci; să dispună notarea in cartea funciara asupra terenului situat la nr. adm. 182 (parcela 2) a construcțiilor edificate de către numiții C. P. si soția C. L., si intabularea dreptului de proprietate asupra acestora cu titlu de drept de construire, să se constate ca asupra terenului in litigiu (parcela 3) situat la nr. adm. 197 numitul M. I. a edificat următoarele construcții: casa cu pereți din lemn pefundație de piatra cu acoperiș de șindrila, compusa din 1 camera, 1 hol, si 1 cămara, să se dispună notarea in cartea funciara asupra terenului in litigiu
(parcela 3) a construcțiilor edificate de către numitul M. I., si intabularea dreptului de proprietate asupra acestora cu titlu de drept de construire, să se constate că în urma decesului numitului M. I. masa succesorală se compune din construcțiile edificate asupra terenului de la nr. adm. 197, să se dispună intabularea dreptului de proprietate asupra masei succesorale a numitului M. I. în favoarea numitei C. L., conform testamentului autentificat sub nr. 17720 din data de 27 iulie 1993, să se constate ca masa succesorala a numitei C. L. se compune din cota de ½ parte din terenul in litigiu de la nr. adm. 182, cota de ½ parte din construcțiile edificate asupra terenului situat la nr. adm. 182 si cota de 1/1 parte din terenul si construcțiile edificate asupra terenului situat ia nr. adm. 197, iar moștenitori asupra masei succesorale sunt numitul C. P. senior, în calitate de soț supraviețuitor, asupra cotei de ¼ parte din masa succesorala și numitul C. P. junior in calitate de fiu asupra cotei de ¾ parte din masa succesorala; să se constate că masa succesorala după numitul C. P. senior se compune din cota de 5/8 parte din terenul in litigiu, cota de 5/8 parte din construcțiile edificate asupra terenului situat ta nr. adm. 182 si cota de 1/4 parte din terenul si construcțiile edificate asupra terenului situat ia nr. adm. 197, iar vocație la masa succesorala are numitul C. P. junior, cu titlu de drept de moștenire, să se dispună intabularea dreptului de proprietate asupra masei succesorale a numitului C. P. senior, in favoarea numitului C. P. junior, cu titlu de drept de moștenire, să se constate ca masa succesorala după numitul C. P. junior se compune din cota de 1/1 parte din terenul in litigiu, cota de 1/1 parte din construcțiile edificate asupra terenului situat la nr. adm. 182 si cota de 1/1 parte din construcțiile edificate asupra terenului situat la nr. adm. 197, iar vocație la masa succesorala am subsemnatul reclamant C. N., să se dispună intabularea dreptului de proprietate asupra masei succesorale a numitului C. P. junior, in favoarea subsemnatului reclamant C. N., cu titlu de drept de moștenire, să se dispună obligarea paratului P. L., să lase în deplina proprietate si folosința a reclamant terenul in suprafața de aproximativ 50 ari din terenul in litigiu, pe care le ocupa fara drept, să se dispună obligarea paratului M. N., sa lase in deplina proprietate si folosința a reclamantul terenul in suprafața de aproximativ 70 ari din terenul in litigiu, pe care le ocupa fara drept.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 650, 651, 669, 689, 700
C.civ, Decretul-lege nr. 115/1938, Legea nr. 7/1996, art. 1846, 1860
C.civ.,art. 112 C.pr.civ.
Pârâtul P. L. a formulat cerere reconvențională (f. 38-39), solicitândobligarea pârâtului reconvențional - în măsura stabilirii calității acestuia de moștenitor după C. P. junior - la plata către pârâtul P. a sumei de 2000 lei, reprezentând pasiv succesoral, cu dobânda legală de la data înregistrării prezentei până la plata efectivă și integrală, cu cheltuieli de judecată.
In drept, s-au invocat dispozițiile art.774 C.civ., art. 119-120 C.pr.civ.
Ulterior, s-a depus o completare a cererii reconvenționale, prin care s-asolicitat instanței să constate că în masa succesorală rămasă după defunctul C. P. senior se include și suma de 1.400 lei, cu titlu de pasiv succesoral; să constate că în masa succesorală rămasă după defunctul C. P. junior se include și suma de 600 lei, cu titlu de pasiv succesoral; să oblige pârâtul reconvențional C. N. la plata către subsemnatul a sumei de 2.000 lei, reprezentând pasiv succesoral după defunctul C. P. junior, cu dobândalegală de la data formulării cererii reconvenționale și până la plata efectivă și integrală.
Prin Sentința civilă nr. 37/(...), pronunțată în dosarul nr. (...) al
Judecătoriei H., s-a admis excepția necompetenței materiale invocată dinoficiu, și în consecință s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamant împotriva pârâților în favoarea T. C..
Instanța a apreciat că valoarea indicată de reclamant pentru obiectul dedus judecății este derizorie, motiv pentru care a dispus efectuarea unei expertize tehnice în specialitatea evaluarea proprietății imobiliare.
Potrivit raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit de expert Ș. M. R. terenul în suprafață de 3 ha situat în localitatea M. are o valoare totală de 759.942 lei (f. 91-104).
Este adevărat, atât în cererea de chemare în judecată, cât și în cuprinsul raportului de expertiză terenul în suprafață de 3 ha figurează ca aparținând nr. administrative 179 și 182 ale localității, însă acest aspect nu prezintă relevanță asupra faptului că se solicită constatarea dobândirii dreptului de proprietate privind o singură parcelă, în suprafață totală de 3 ha. Cu alte cuvinte deși reclamantul solicită în petitul 2 al cererii sale dezmembrarea parcelei uzucapate, acesta constituie un capăt de cerere tehnic ce ține de identificarea și parcelarea prin raportul de expertiză topografică, ce nu influențează petitul principal cu care instanța a fost investită. De altfel, raportat la acest unic petit principal vizând dreptul de proprietate asupra unui teren sunt aplicabile și dispozițiile legale care vizează taxa de timbru și timbrul judiciar, precum și eventualele probe administrate în cauză.
În ceea ce privește competența de primă instanță în materie civilă judecătoriile sunt instanțe de drept comun, acestea soluționând cererile în materie civilă al căror obiect are o valoare de până la 500.000 lei.
În consecință instanța, pentru considerentele de mai sus, văzând și prevederile art. 158 și 159 pct. 3 C.Pr.Civ. admite excepția invocată și declina competența soluționării cererii T. C..
În urma declinării, dosarul a fost înregistrat la rolul T. C. sub nr. (...).
Prin încheierea civilă nr.395/11 mai 2012, pronunțată în dosarul nr. (...)
, Tribunalul Cluj admite excepția necompetenței materiale șideclină competența soluționării cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul C. N. în contradictoriu cu pârâții P. L. și M. N., în favoarea
Judecătoriei H..
Constată ivit conflictul negativ de competență și dispune înaintarea dosarului la Curtea de A. C., Secția I-a civilă, în vederea pronunțării unui regulator de competență.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că prin scriptul depus de către reclamant la data de 03 mai 2012 (f. 9-10 dosar tribunal), s-a invocat excepția necompetenței materiale în soluționarea prezentei pricini.
În cuprinsul acestui înscris, reclamantul a arătat că judecătoria este competentă material să judece cauza, raportat la valoarea obiectului dedus judecății și la modul de reglementare prin lege a modalității de stabilire a acestei valori în vederea taxării și implicit a verificării competenței.
Astfel, prin prevederile art. 3¹ alin. 1-3 din Legea nr. 146/1997, taxarea cererilor introduse la instanțele judecătorești, prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc de act autentic de înstrăinare a unor bunuri imobile se face la valoarea imobilului declarat depărți. În speță, reclamantul a indicat valorile de 10.000 lei pentru teren și câte 4.000 lei, respectiv 3000 lei pentru cele două construcții. Instanța a apreciat valorile ca fiind mici și, fără să urmeze prevederile art. 3¹ alin. 2, teza 2 din Legea nr. 146/1997, care impun că în cazul în care valoarea declarată de părți este inferioară valorii orientative stabilite prin expertiza întocmită de camerele notarilor publici, taxarea cererilor să se facă la această din urmă valoare, a dispus, pe cheltuiala reclamantului, efectuarea unei expertize de evaluare imobiliară în vederea stabilirii taxei de timbru.
Valoarea indicată cu ocazia înregistrării acțiunii a fost raportată la faptul că terenul are categoria de folosință pășune alpină, cu excepția curților pe care sunt edificate construcțiile, iar aceste construcții sunt în stare de degradare avansată, una dintre ele fiind total neutilizabilă, neavând nici uși și geamuri. De asemenea, a fost avut în vedere starea pieței imobiliare actuale, cererea de terenuri pentru această zonă fiind inexistentă, astfel că terenul nu poate fi evaluat corect după metoda pieței, fiind lipsit de valoare comercială, singura sa valoare fiind dată de utilizarea agricolă.
Asupra excepției necompetenței materiale,Tribunalul reține că, în conformitate cu prevederile art.3¹ alin. 2 din Legea nr. 146/1997, cu modificările și completările ulterioare, taxarea cererilor prevăzute la alin. 1 se face la valoarea imobilului declarat de părți. În cazul în care valoarea declarată de părți este inferioară valorii orientative stabilite prin expertiza întocmită de camerele notarilor publici, taxarea cererilor se va face la această din urmă valoare. Potrivit alin. 4 al art. 3¹ din actul normativ arătat, instanțele de judecată vor solicita la începutul fiecărui an camerelor notarilor publici expertizele privind stabilirea valorilor orientative ale bunurilor imobile din circumscripția teritorială a instanței. Taxarea cererilor de chemare în judecată se realizează în modalitatea arătată și în cazul celorlalte categorii dacă legea nu dispune altfel.
Prevederile legale citate au caracter imperativ iar nu dispozitiv, instanța de judecată fiind obligată să determine valoarea potrivit expertizei arătate. În același timp, față de dispozițiile art. 3¹ alin. 4 care obligă instanța să solicite anual expertiza de la camera notarilor publici, nu i se poate imputa reclamantului, care nu are acces la respectiva bază de date, nedepunerea tabelelor cu valorile minimale la dosarul cauzei.
În speță, valoarea obiectului litigiului urmează să fie determinat în funcție de expertiza notarilor publici din anul 2010, conform tabelului existent la dosar și rezultă următoarele valori: pentru construcția de la nr.
179 - 1.,94 lei; pentru construcția de la nr. 182 - 55.516,74 lei, fără a se avea în vedere gradul de uzură; teren în suprafață de 28.000 mp. - 174.000 lei și teren în suprafață de 2.000 mp. 83.200 lei. Valoarea totală a imobilelor este în sumă de 301.300,65 lei. Valorile anterior menționate au fost determinate ținând cont de datele ce rezultă din dosarul cauzei. În acest sens, este de menționat faptul că valoarea construcțiilor a fost determinată potrivit valorilor ce rezultă din expertiza C. N. P. C., fără a se ține cont de vechimea construcțiilor, având o valoare orientativă. În același timp, nu rezultă clar din probele administrate categoriile de folosință ale parcelelor.
Chiar și în aceste condiții valoarea rezultată este sub 500.000 lei, de unde rezultă că judecătoriei îi revine competența de a soluționa cauza în primă instanță.
Pentru considerentele arătate și în temeiul dispozițiilor art. 158 alin. 1 și art. 159 pct. 2 raportat la art. 2 pct. 1 C.pr.civ., excepția invocată este admisă și se declină competența soluționării cererii de chemare în judecatăformulată de reclamantul C. N. în contradictoriu cu pârâții P. L. și M. N., în favoarea Judecătoriei H..
Potrivit art. 20 pct. 1 C.pr.civ., se constată ivit conflictul negativ de competență, iar în baza art. 21 din același cod se dispune înaintarea dosarului la Curtea de A. C., Secția I-a civilă, în vederea pronunțării unui regulator de competență.
Curtea constată că a fost legal învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență intervenit între Judecătoria Huedin și Tribunalul Cluj,cu privire la care reține următoarele:
Reclamantul C. N. a învestit prima instanță, Judecătoria Huedin, cu soluționarea unei acțiuni patrimoniale, o acțiune tipică în revendicare imobiliară, rezolvarea cererii principale fiind precedată de o prealabilă constatare a dobândirii dreptului de proprietate de către reclamant, atât asupra terenului revendicat, cât și asupra unei construcții, prin uzucapiune și apoi prin succesiune.
Întrucât reclamantul nu a indicat prin cererea de chemare în judecată valoarea obiectului material al cererii, după prețuirea sa, în conformitate cu art. 112 pct. 3 C.pr.civ., iar indicarea acestei valori era absolut necesară deoarece în funcție de valoare se stabilește taxa judiciară de timbru, competența instanței și calea de atac împotriva sentinței primei instanțe, în ședința publică din (...), Judecătoria Huedin i-a solicitat reclamantului să indice valoarea reală de circulație a terenurilor și a construcțiilor.
Prin notele de ședință depuse ulterior, reclamantul însuși a indicat valoarea obiectului concret al cererii, după cum urmează: teren 10.000 lei; construcția de la număr administrativ 149 - 4.000 lei și construcția de la număr administrativ 182 - 3.000 lei. Taxa judiciară de timbru a fost achitată de reclamant în raport cu aceste valori (pag. 70 dosar).
Întrucât s-a procedat la expertizarea bunurilor care fac obiectul bunului litigios, prima instanță a luat în considerare pentru a-și verifica propria competență valoarea stabilită de expert, respectiv 759.942 lei, pentru terenul în suprafață de 3 ha situat în localitatea M. (pag. 91-104 dosar).
Așa cum, în mod corect a arătat și Tribunalul Cluj, conform prevederilor art. 31alin. 2 din Legea nr. 146/1997, taxarea cererilor evaluabile în bani se va face la valoarea imobilului declarat de părți. În cazul în care valoarea declarată de părți este inferioară valorii orientative stabilite prin expertiza întocmită de C. N. P., taxarea cererilor se va face la aceasta din urmă valoare. Prin urmare, prioritară rămâne valoarea pe care părțile o declară pentru imobilul care face obiectul dreptului litigios și numai în subsidiar, în ipoteza în care instanța constată că această valoare este inferioară celei stabilite prin expertizele C. N. P., pentru anul în curs, se va lua în considerare această din urmă valoare. Textul de lege mai sus evocat are caracter imperativ, inclusiv sub aspectul ordinii de prioritate pe care o stabilește. În cauză, expertiza C. N. P. pentru anul 2010 relevă o valoare totală a imobilului în litigiu de 301.300,65 lei, astfel cum aceasta a fost evidențiată și în considerentele încheierii T. C.. Prin urmare, valoarea imobilelor declarate de reclamant fiind inferioară valorii orientative stabilite prin expertiza C. N. P. din anul 2010, aceasta din urmă trebuia luată în considerare pentru stabilirea competenței și a taxei judiciare de timbru. Or, în raport cu această valoare, competența materială de primă instanță aparține judecătoriei, iar nu tribunalului, fiindsituată sub valoarea minimă de 500.000 lei, stabilită prin art. 2 alin. 1 lit. b C.pr.civ. Apare eronată valoarea la care Judecătoria Huedin s-a raportat, aceea determinată prin raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat în cauză, întrucât au fost ignorate reperele stabilite prin textul imperativ al legii și, mai mult decât atât, expertul stabilește valoarea de circulație a terenului la momentul întocmirii raportului de expertiză, august 2011, iar valoarea trebuia stabilită pentru momentul sesizării instanței de judecată, 15 decembrie 2010. Așa fiind, în baza dispozițiilor art. 20 pct. 2 coroborat cu art. 22 alin. 5 C.pr.civ., Curtea va soluționa prezentul conflict de competență stabilind că aparține judecătoriei H. competența de a judeca pricina în primă instanță. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII H O T Ă R Ă Ș T E Stabilește competența de soluționare a acțiunii civile exercitată de reclamantul C. N. împotriva pârâților P. L. și M. N., având ca obiect constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune, în favoarea Judecătoriei H.. Definitivă. Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Dată în camera de consiliu și pronunțată în ședința publică din 22 iunie 2012. PREȘEDINTE GREFIER D.-L. B. S.-D. G. Red.DB/dact.MS 2 ex./(...)
| ← Decizia civilă nr. 459/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Decizia civilă nr. 406/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
|---|
