Decizia civilă nr. 100/2013. Grănițuire
| Comentarii |
|
cod operator 4204
ROMÂNIA TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 100/A
Ședința publică din_ Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. S. -T.
J. ECĂTOR: Brîndușa G.
GREFIER: Roman M.
Pe rol este pronunțarea soluției asuptra apelului civil declarat de către pârâtul R. N., domiciliat în comuna R. nr. 629 jud. M. împotriva sentinței civile nr. 260 din_, pronunțată de J. ecătoria Vișeu de Sus, în dosarul nr._, având ca obiect grănițuire.
În data de_ apelantul a depus la dosar concluzii scrise.
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc la data de_, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, având nevoie de timp pentru a delibera, în baza art. 260 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea soluției pentru_ și apoi_, când a decis următoarele.
T.
Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 260/2012 din_, pronunțată de J. ecătoria Vișeu de Sus în dosarul nr._ s-a admis acțiunea civilă intentată de reclamanții P. Petru și P. M. împotriva pârâtului R. N., s-a stabilit că linia de mejdă dintre proprietățile părților situate în localitatea R. pe str. Bilei din intravilanul localității este pe linia dreaptă care unește punctele 4-7 de pe schița anexă a raportului de expertiză întocmit de ing. P. oviciu C. de la fila 38 din dosar. A fost obligat pârâtul să lase reclamanților în deplină proprietate și posesie suprafața de 2,8 mp delimitată de punctele 4-5-6-4 de pe
aceeași schiță. Au fost obligați pârâții să plătească reclamanților suma de 3.746 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că reclamanții P. Petru și P. M. au chemat in judecata pe pârâtul R. N. și au solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să stabilească mejda reala dintre proprietățile lor si sa-l oblige la restituirea suprafeței de teren pe care a ocupat-o din proprietatea lor. Reclamanții au susținut că pârâtul, care le este vecin a mutat mejda înspre terenul lor si a ocupat o porțiune din acest teren situata de-a lungul liniei despărțitoare.
Pârâtul a solicitat respingerea acțiunii reclamanților, susținând ca mejda este pe același loc pe care a fost dintotdeauna si ca nu a ocupat nici o porțiune din terenul reclamanților.
Din probele administrate în cauza, respectiv, raportul de expertiza întocmit de ing. P. oviciu C., instanța a reținut că terenurile deținute de părți in comuna R. sunt nemijlocit învecinate, așa cum se poate vedea in schița anexa a raportului de expertiza de la fila 38 din dosar. Casa reclamanților se află in imediata apropiere a mejdei, la numărul administrativ 629. Linia reala a mejdei este linia dreapta care unește punctele 4-7 care respectă picătura de apă a streșinii casei reclamanților.
Reclamanții sunt proprietari tabulari asupra terenului înscris in c.f. 3325/N nr. top. 2326/2/1 cu suprafața de 1547 m.p.,iar pârâtul este la rândul lui proprietar tabular in c.f. 50349 învecinată nemijlocit.
Prin nerespectarea liniei reale de mejda, pârâtul a ocupat din terenul reclamanților suprafața de 2,8 m.,p. delimitata de punctele 4-5-6-4 din schiță.
Fata de cele reținute, în temeiul art. 584 si 480 din codul civil, acțiunea reclamanților a fost admisă, iar în baza art. 274 c.pr.civ., pârâtul a fost obligat să plătească reclamanților cheltuieli de judecata constând in onorariu avocat, onorariu expert si taxa de timbru.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul R. N., solicitând a se dispune modificarea hotărârii, urmare a faptului că instanța de fond a interpretat greșit actul dedus judecății, schimbând înțelesul acestuia și pronunțând astfel o hotărâre dată cu aplicarea greșită a legii.
În motivarea recursului, s-a învederat T. ui că instanța de fond a respins solicitarea recurentului de a se efectua o nouă expertiză. A fost obligat la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 3.746 lei, deși nu s-a opus capătului de cerere privind stabilirea liniei de mejdă.
În acțiunea introductivă de instanță, reclamanții-intimați nu au precizat suprafața de teren revendicată și nici valoarea acesteia, în vederea achitării taxei judiciare de timbru. La dosar exista doar o taxă de timbru de 10 lei, or taxa de timbru pentru petitele acțiunii datorate de reclamanți este mult mai mare.
De asemenea, s-a arătat că recurentul nu a ocupat nicio porțiune din terenul proprietatea reclamanților, recurentul având terenul în posesie și
pașnică folosință de peste 40 de ani, edificând casa de locuit cu tot atâția ani în urmă, astfel că, în acea perioadă, reclamantul- intimat nici măcar nu locuia acolo.
Se poate observa că reclamantul intimat este cel care și-a construit casa pe mejdă, întocmind actele ce au stat la baza întabulării lui în mod fraudulos, efectuând măsurătorile terenului pe ascuns, până sub streșina casei sale.
Intimații P. M. și P. Petru au depus întâmpinare prin care s-au opus admiterii apelului, arătând că expertiza efectuată a relevat cu exactitate situația din teren. Comentariul apelantului cu privire la înscrierea dreptului lor de proprietate în CF nr. 3325/N nr. topo 2326/1 pentru imobilul în suprafață de 1547 mp excede cadrului procesual și nu poate fi luate în considerare de către instanța de apel. Valoarea celor 2,8 mp este de 100 lei și se obligă să achite taxa de timbru aferentă.
Ulterior apelantul R. N. a precizat calea de atac ca fiind apelul și nu recursul, solicitând a se dispune suplimentarea probațiunii.
La dosar au fost depuse în probațiune înscrisuri.
Au fost audiați sub prestare de jurământ martorii Bumbar G., P. G. și D. M., declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosar.
Analizând sentința apelată, prin prisma motivelor de apel invocate, T.
reține următoarele:
Cu chitanța depusă la fila 40 dosar intimații au făcut dovada timbrării la valoare a pretenției de revendicare a suprafeței de teren, valoare pe care au indicat-o la 100 lei.
Reclamanții intimați P. Petru și pop M. sunt proprietari tabulari asupra unui teren în suprafață de 1547 mp, situat în intravilanul localității R.
, la nr. administrativ 629, pe care sunt edificate trei case (nr.629, 629/A și 629/B). Întabularea dreptului de proprietate al acestora s-a făcut în baza schiței de dezmembrare nr. 3191/2005, în temeiul sentinței civile nr. 1060 din_, pronunțată de J. ecătoria Vișeu de Sus în dosarul nr. 1408/2005, cu titlu de uzucapiune, martorii audiați în acel dosar, atașat la prezentul, arătând că reclamanții P. folosesc terenul din 1974 fiind primit cu titlu de zestre de la părinții reclamantei.
Apelantul-pârât R. N. este proprietar tabular asupra imobilului situat în intravilanul localității R., la nr. administrativ 630, în suprafață de 915 mp., identificat cu parcela cadastrală 50349 din CF 50349 R., reflectarea dreptului de proprietate având ca temei uzucapiunea, în baza sentinței civile nr.212/2011, pronunțată de J. ecătoria Vișeu de Sus în dosarul nr. 2519/2010 și a documentației cadastrale nr. 5603/2011 vizată de OCPI M.
.
Prin expertiza efectuată, expertul tehnic judiciar P. oviciu C. G. a relevat că în schița de dezmembrare care a stat la baza întabulării terenului familiei P., mejda dintre proprietăți este o linie dreaptă în timp ce în documentația nr. 5603/2011, întocmită în vederea întabulării terenului
pârâtului, mejda este o linie frântă. Linia de hotar dreaptă - divergențele dintre părți vizând practic porțiunea de teren din dreptul casei familiei P. (nr. 629)- coincide cu picătura streașinei casei reclamanților P., ceea ce reprezintă un argument în plus în sprijinul faptului că acesta a fost hotarul real, ce trebuie reconstituit, iar nu creat prin soluționarea prezentei acțiuni.
Depoziția martorului Bumbar G., martor comun părților în procesele având ca finalitate constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune a relevat că atunci când a fost martor în procesul familiei P. era deja edificată bucătăria de vară, iar când s-a edificat această construcție R.
N. a fost de față și nu au existat neînțelegeri.
Martorul P. G., care a executat documentația cadastrală în vederea întabulării dreptului de proprietate recunoscut judiciar în favoarea apelantului
R. N. a relevat că a ținut seama în teren de mejdele care i-au fost indicate de dl. R., familia P. nefiind prezentă la măsurători. Pe cale de consecință, această documentație nu poate fi interpretată ca reflectând o linie de hotar stabilită convențional cu ocazia efectuării măsurătorilor pentru întocmirea ei. Martorul D. M., care a edificat casa familiei R. prin anii 1979-1980, a relevat că la acel moment mejda între proprietăți era o șină de cale ferată bătută înspre drum, care continua cu gard de lemn aferent curții, la capătul ogrăzii fiind bătută o altă șină de cale ferată, între cele două linia fiind dreaptă. Linia (șina) de cale ferată de la stradă are și azi aceeași poziționare ca în trecut.
Având în vedere probațiunea administrată, T. apreciază că în mod corect hotărârea primei instanțe a reconstituit vechiul hotar dintre proprietățile învecinate ale părților în proces. Împrejurarea că aparatura cu care s-au efectuat măsurătorile în vederea realizării documentației pentru întabularea dreptului de proprietate al apelantului ar avea o precizie mai mare decât cea folosită în 2005 este irelevantă, această documentație neconstituind un reper exclusiv pentru determinarea liniei de hotar.
Aplicarea prevederilor art. 584 din Codul civil de la 1864 presupune nu crearea, ci reconstituirea vechiului hotar. Or, trebuie reținută împrejurarea că părțile și-au dobândit dreptul de proprietate fiecare prin modul originar al uzucapiunii. Mai întâi familia P. a dobândit recunoașterea acestui drept, abia ulterior apelantul. Potrivit schiței de dezmembrare nr. 3191/2005, linia de hotar dintre terenurile părților era dreaptă (cu precizia măsurătorii de la acel moment), se afla la distanță de peretele casei acestora, după cum rezultă evident din planul depus la fila 35 dosar apel, în mod cert nu peretele casei familiei P. constituia linia de hotar, astfel încât declarația martorului D. V. va fi înlăturată. Aspectul anterior evocat rezultă de altfel și din planul de încadrare în zonă depus la fila 60 dosar.
Apoi, documentația de întabulare a intimaților respectă și distanța necesară pentru picătura streșinii, nefiind administrate dovezi care ar justifica o concluzie în sensul nerespectării acestei distanțe de către intimați ori al
caracterului sinuos (frânt) al liniei de hotar astfel determinate, în condițiile în care punctele 10 și 11 configurate în anexa grafică la raportul de expertiză efectuat de expert P. oviciu C. G., stâlpi metalici găsiți la fața locului (care au fost avuți în vedere și de martorul P. G. la întocmirea documentației din 2011 pentru apelantul R. ) nu sunt în aliniament cu punctul 5, amplasat la 7 cm de peretele casei reclamanților, depășind cu 28 cm linia picăturii streșinei casei reclamanților. Linia frântă apare doar în documentația nr. 5603/2011, întocmită pe baza unor măsurători efectuate potrivit indicațiilor apelantului, și doar într-un singur punct, care nu se află în aliniament cu semnele vechi de hotar, necontestate, stâlpii metalici. În consecință, și soluția pronunțată cu privire la revendicare este fundamentată legal, în aplicarea dispozițiilor art. 480 din Codul civil de la 1964.
În ce privește obligarea pârâtului la plata sumei de 3746 lei, cheltuielile de judecată către reclamanți, aceasta este justificată întrucât reclamanții au suportat onorariul expertului, de 2146 lei și onorar avocat de 1500 lei, neputându-se reține că pârâtul nu s-a opus admiterii acțiunii, pentru a fi exonerat de obligația de plată a acestora. Faptul că prin întâmpinare pârâtul R.
N. a arătat că nu se opune petitului privind grănițuirea, doar celui relativ la revendicare nu poate primi eficiența prescrisă prin dispozițiile art. 275 Cod procedură civilă, nefiind echivalentă cu recunoașterea pretențiilor, linia de hotar agreată de pârât fiind alta decât cea invocată de reclamanți. Chiar dacă în materia stabilirii liniei de hotar, cheltuielile grănițuirii se suportă de regulă pe jumătate, în speță se reține o cădere deplină în pretenții a pârâtului, care a ocupat din proprietatea reclamanților o porțiune de 2,4 mp.
Pe cale de consecință, în temeiul dispozițiilor art. 296 teza I Cod procedură civilă apelul va fi respins ca nefondat, iar în baza art. 274 și art. 298 Cod procedură civilă apelantul va fi obligat să achite intimaților suma de 1000 lei, cheltuieli de judecată potrivit chitanței depuse la fila 13 dosar, cu titlu de onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge apelul declarat de apelantul R. N., domiciliat în localitatea R. nr.630, județul M., în contradictoriu cu intimații P. Petru și P. M., domiciliați în R. nr. 629, județul M., împotriva sentinței civile nr. 260/2012 din_, pronunțată de J. ecătoria Vișeu de Sus în dosarul nr._ .
Obligă pe apelant să achite intimaților suma de 1000 lei, cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședință publică azi, 24 aprilie 2013.
PREȘEDINTE | J. ECĂTOR | GREFIER | ||
S. | -T. A. Ana | G. | Brîndușa Roman M. |
concediu odihnă, semnează grefier sef secție
Red./S.T.A.A./_
Tehnred./R.M./_ /5ex. Red./judecător la fond:T. H.
| ← Decizia civilă nr. 24/2013. Grănițuire | Decizia civilă nr. 29/2013. Grănițuire → |
|---|
