Decizia civilă nr. 1800/2013. Grănițuire
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 1800/R/2013
Ședința publică din 11 aprilie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. C. JUDECĂTOR: A. A. C. JUDECĂTOR: ANA I. GREFIER: C. B.
S-a luat în examinare- pentru pronunțare- recursul declarat de pârâtul C. T. împotriva deciziei civile nr. 528 din 14 noiembrie 2012, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._, privind și pe pârâta intimații Ț. V. S., T. D. M., P. T. V. și P.
A., având ca obiect grănițuire.
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință a termenului din 4 aprilie 2013, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când s-a amânat pronunțarea pentru data de 11 aprilie 2013.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 11025/2011 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca a fost respinsă cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții T. V. S. si T. D. M., în contradictoriu cu pârâții C. T., P. T. V. și P. A. .
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut următoarele:
Prin titlul de proprietate nr._ s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 6 ha 7880 mp în favoarea lui Perde I. Aurel. În această suprafață este inclusă și tarlaua nr. 58 parcela nr. 259 în suprafață de 5800 mp. P. T. V. și P. A. au promovat acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. -N. sub nr. 4781/2006 (nr. unic_ ) si au solicitat obligarea lui Perde Aurel să încheie cu dânșii act autentic de vânzare cumpărare pentru o parte din terenurile indicate in TP nr._ printre care și terenul din tarlaua nr. 58 parcela nr. 259 în suprafață de 5800 mp. În cadrul acestui dosar s-a dispus expertiza tehnică pentru identificarea terenurilor solicitate de P. T. V. și P. A. iar expertul a stabilit că parcela nr. 259 din tarlaua nr. 58 are suprafața de 5140 mp (f. 34-57, 62 din dosarul nr._ . Pe baza acestei expertize tehnice prin sentința civilă nr. 7349/2006 pronunțată în dos nr. 4781/2006 nr. unic_ s-a dispus înscrierea dreptului de proprietate în favoarea pârâților din prezenta cauză, P. T. V. și P. A. pentru suprafața de 5140 mp cu nr. top 563/2 inclusă în TP nr._ tarla nr. 58 parcela nr. 259. Sentința a rămas irevocabilă prin nepromovarea căii de atac.
Reclamanții au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 5140 mp cu nr. cadastral 563/2 de la pârâții P. T.
V. și P. A. prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2406/_ de BNP O. Mihuțiu. Printre anexele contractului de vânzare cumpărare au fost, conform mențiunilor notarului public următoarele: extras CF, sentința civilă nr. 7349/_ . Conform înscrisurilor de la filele nr. 12-13 instanța reține că reclamanții și-au înscris dreptul dobândit în CF nr. 1376 V. cu privire la terenul în suprafață de 5140 mp. Terenului i s-a atribuit nr. cadastral 2040.
Din situația de fapt prezentată mai sus instanța a reținut că reclamanți au cumpărat prin act autentic suprafața de teren de 5140 mp înscrisă în CF nr. 1376 V. . La data încheierii contractului autentic de vânzare cumpărare, reclamanții au cunoscut situația faptică a imobilului, respectiv întinderea acestuia și limitele de proprietate, după cum reiese din actele depuse. În mod cert imobilul a fost identificat atât din punct de vedere topografic și de carte funciară cât și cu număr cadastral unic conform prevederilor Legii nr. 7/1996. Pretențiile reclamanților referitoare la diferența dintre suprafața achiziționată de ei prin actul autentic și suprafața de 5800 mp înscrisă în titlul de proprietate nr._ tarla nr. 58 parcela nr. 259 sunt vădit neîntemeiate. Reclamanții nu au invocat nici un titlu pentru dobândirea unei suprafețe mai mari de teren decât cea înscrisă în prezent în CF nr. 1376 V. în favoarea lor. Solicitarea de grănițuire a terenului formulată de reclamanți decurge din pretențiile acestora asupra diferenței dintre suprafața de 5140 mp înscrisă în favoarea lor până la 5800 mp. Planul parcelar de care se prevalează reclamanții nu le poate conferi nici un drept, câtă vreme terenul a fost identificat prin expertiza judiciară prin care s-a stabilit suprafața reală a parcelei nr.
259. Sentința civila nr. 7349/2006 le este opozabilă și reclamanților deoarece a făcut parte dintre anexele contractului autentic de vânzare cumpărare nr. 2466/_ . Deoarece terenul achiziționat de reclamanți este în mod clar identificat, cu amplasament și vecinătăți, nu este prezentă în speță ipoteza reglementată de art. 584 C.civ.
Prin decizia civilă nr. 528/_ a T. ului C. a fost admis apelul declarat de reclamanții Ț. V. S. și Ț. D. M. împotriva sentinței civile nr. 11025/2011 pronunțată de Judecătoria Cluj- Napoca, la data de_ în dosar nr._, care a fost schimbată în sensul că a fost admisă acțiunea formulată de reclamanții Ț. V.
S. și Ț. D. M. împotriva pârâților C. T. ,. P. T. V. și
P. A. și în consecință:
A fost stabilită linia de hotar care desparte imobilul teren arabil situat în sat V., parcela 259 tarla 58 înscris în CF 1376 V. nr. cadastral 2040, proprietatea reclamanților de imobilul teren arabil situat în sat V. parcela 260 tarla 58 proprietatea pârâtului C. T. pe aliniamentul punctelor 35,62,61 indicat în raportul de expertiză întocmit de expert B. Aurel și s-a dispus rectificarea suprafeței imobilului cu nr. cadastral 2040 înscris în Cf 1736 C. de la 5140 m.p., la 5800 m.p.
A fost obligat intimatul C. T. să plătească apelanților suma de 1660 lei cheltuieli de judecată în apel.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut că prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2546/2007 de către BNP O. Mihuțiu, reclamanții Ț. V. S. și Ț. D. M. au dobândit prin cumpărare imobilul situat în extravilanul localității V. jud. C. înscris în CF 1366 cu nr. cadastral 763/2 constând din teren arabil în
suprafață de 5140 m.p. Așadar, reclamanții au dobândit un imobil individualizat, cel prevăzut cu nr. cadastral 763/2 și nu o suprafață calculată în m.p.
Raportul de expertiză administrat în apel, întocmit de expert B. Aurel, a stabilit în urma măsurătorilor și a suprapunerii peste planul cadastral întocmit de Comisia Locală de fond funciar,că realitate suprafața parcelei cu nr. cadastral 2040, număr atribuit în urma înscrierii în CF a contractului autentic de vânzare-cumpărare la care ne-am referit mai sus, are în realitate suprafața de 5.800 m.p. și se regăsește în tarlaua 58, parcela 259.
În ceea ce privește parcela pârâtului C. T., situată în tarlaua 58, parcela 260, expertul a arătat că este învecinată cu parcela reclamanților, are potrivit planului de punere în posesie o suprafață de 2900 m.p., din care se află în folosință pârâtului o suprafață de 2891 m.p.
Cartea funciară nu garantează întinderea dreptului de proprietate și tocmai acesta este considerentul prin care prin art.33 din Legea 7/1996 legiuitorul a permis rectificarea suprafeței unui imobil înscris în cartea funciară atunci când aceasta nu corespunde realității.
Aceasta este situația din speță, întrucât probațiunea administrată în speță a dovedit că parcela cadastrală în proprietatea reclamantului are în realitate o suprafață mai mare decât cea înscrisă în CF respectiv 5800 m.p. față de 5140 m.p.
Astfel fiind, prevederile legale reținute mai sus îi îndreptățeau pe reclamanți să obțină rectificarea suprafeței imobilului.
Din raportul de expertiză întocmit de expert B. Aurel rezultă cu evidență că această rectificare a suprafeței terenului proprietatea reclamanților nu afectează proprietatea învecinată aflată în proprietatea pârâtului C. T., întrucât diferența dintre suprafața de 5800 m.p și 5140 m.p. nu se regăsește în parcela 260 înscrisă în titlul de proprietate al pârâtului, ci în parcela 259 înscrisă în titlul de proprietate al antecesorilor
în drepturi ai reclamanților.
Împrejurarea că s-ar fi cumpărat în realitate 5140 m.p. și nu 5800
m.p. la care se dorește a fi rectificată înscrierea din CF, ar putea fi opusă reclamanților numai de către vânzătorii P., nu însă de pârâtul C. T. .
Pretențiile acestora s-ar putea circumscrie posibilităților oferite de art. 1329 Cod, însă nu ar putea constitui un impediment la rectificarea suprafeței înscrisă în C.F.
Pârâții intimați P. au primit raportul de expertiză în care se fac propunerile de rectificare și nu s-au opus solicitării reclamanților, iar tribunalul a apreciat lipsa lor de opoziție drept o achiesare la pretențiile reclamanților de rectificare a terenului.
Din expertiza administrată rezultă în mod evident că terenurile reclamanților și cel al pârâților sunt învecinate și că între ele nu există semne de delimitare.
Potrivit dispozițiile art. 584 C.civl, orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grănițuirea proprietății lipite de sa.
Contrar reținerilor eronate ale primei instanțe, acest text legal îi îndreptățea pe reclamanți să solicite stabilirea mejdiei între cele două proprietăți, respectiv proprietatea lor și cea învecinată a pârâtului C. T.
.
Prin raportul de expertiză întocmit de expert B. Aurel, aflat la fila 83 dosar, corectat la filele 94-97 dosar, s-a stabilit că linia de hotar care desparte imobilul teren arabil situat în sat V., parcela 259 tarla 58
înscris în CF 1376 V. nr. cadastral 2040, proprietatea reclamanților, de imobilul teren arabil situat în sat V. parcela 260 tarla 58 proprietatea pârâtului C. T. este pe aliniamentul punctelor 35,62,61.
În consecință, instanța a admis acțiunea formulată de reclamanții Ț.
V. S. și Ț. D. M. împotriva pârâților C. T., P. T. V. și
P. A. și a stabilit linia de hotar care desparte imobilul teren arabil situat în sat V., parcela 259 tarla 58 înscris în CF 1376 V. nr. cadastral 2040, proprietatea reclamanților de imobilul teren arabil situat în sat V. parcela 260 tarla 58 proprietatea pârâtului C. T. pe aliniamentul punctelor 35,62,61 indicat în raportul de expertiză întocmit de expert B. Aurel, corectat filele 94-97 dosar.
În temeiul disp. art. 32 lit. a) și 33 alin 1 din Legea 7/1997, s-a dispus rectificarea suprafeței imobilului cu nr. cadastral 2040 înscris în Cf 1736 C. de la 5140 m.p., la 5800 m.p.
În temeiul dispozițiilor art.274 Cod pr.civ.și 584 Cod îl a fost obligat intimatul C. T. să plătească apelanților a 1660 lei cheltuieli de
judecată din care către apelant, din care 700 lei onorariu avocațial și diferența onorariul expertului.
Împotriva accesei decizii a declarat recurs în termenul legal pârâtul C.
T., solicitând modificarea deciziei atacate în sensul respingerii apelului declarat de reclamanți împotriva sentinței civile nr. 11025 din 24 iunie 2011 a Judecătoriei C. -N. .
În motivarea apelului pârâtul a arătat că decizia pronunțată a fost dată cu aplicarea greșită a legii, deoarece imobilul cumpărat de reclamanți a fost identificat topografic și cu nr. cadastral unic, astfel că nu mai pot invoca un titlu pentru dobândirea unei suprafețe de teren mai mari decât cea înscrisă în cartea funciară în favoarea lor, că suprafața parcelei a fost stabilită printr-o hotărâre judecătorească definitivă, respectiv sentința civilă nr. 7349/2006 a Judecătoriei C. -N., anexă la contractul autentic de vânzare-cumpărare încheiat de reclamanți.
Soluția pronunțată de instanța de apel a fost dată cu încălcarea prevederile art. 584 C. civil, text de lege care permite grănițuirea a două proprietăți învecinate, fără însă ca acest text să poată fi invocat pentru revendicarea unor suprafețe de teren care exced suprafața cumpărată și care prejudiciază dreptul de proprietate al altei persoane.
Recursul a fost întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod proc.civ.
Prin întâmpinarea depusă intimații Ț. V. S. și Ț. D. M. s-au opus admiterii recursului declarat de pârât, arătând că expertiza topografică efectuată în cauză a stabilit granița dintre cele două proprietăți raportat la planul de punere în posesie întocmit în baza Legii nr. 18/1991, astfel că în mod legal instanța de apel a dispus în temeiul art.
584 C. civil stabilirea mejdiei dintre proprietățile în litigiu, raportat la planul de punere în posesie întocmit în baza Legii nr. 18/1991.
Soluția instanței de apel este legală și sub aspectul rectificării suprafeței terenului proprietatea reclamanților, având în vedere că prin expertiza topografică efectuată în cauză s-a stabilit că această rectificare nu afectează proprietatea pârâtului C. T., întrucât diferența de suprafață nu se regăsește în parcela 260 înscrisă în titlul de proprietate al pârâtului, ci în parcela 259 înscrisă în titlul de proprietate al autorilor reclamanților.
Prin întâmpinarea depusă intimații P. T. V. și P. A. s-au opus admiterii recursului, pentru aceleași motive invocate de intimații C. în întâmpinarea depusă la dosar.
Examinând recursul declarat, prin prisma motivelor invocate, curtea apreciază că este fondat și în consecință, în baza art. 304 pct. 9 și art.312 alin. 1 Cod proc.civ., urmează să-l admită pentru următoarele considerente:
Prin acțiunea promovată, reclamanții au solicitat să se stabilească linia de hotar care desparte imobilul teren arabil situat în satul V., parcela nr. 259, tarlaua 58, înscris în Cf 1376 V., nr. cad. 2040, proprietatea lor de imobilul tren arabil situat în satul V., parcela 260, tarlaua 58, proprietatea pârâtului.
Reclamanții au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului prin cumpărare, cunoscând situația faptică a imobilului cumpărat, respectiv întinderea acestuia și limitele de proprietate, imobilul fiind identificat din punct de vedere topografic și al cărții funciare.
Pretențiile reclamanților se referă la diferența dintre suprafața cumpărată de ei prin actul autentic de 5140 mp și suprafața de 5800 mp
înscrisă în titlul de proprietate nr._ prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra acestui teren vânzătorului Perde I. Aurel.
Cu ocazia intabulării dreptului de proprietate, reclamanții au uzat de sentința civilă nr. 7349/_ a Judecătoriei C. -N. care le este opozabilă, chiar dacă nu au fost parte la pronunțarea ei, întrucât au folosind-o ca parte, anexă a contractului autentic de vânzare-cumpărare nr. 2466/_, în care terenul achiziționat de reclamanți este identificat cu suprafața de 5140 mp, cu amplasamente și vecinătăți.
În sensul art. 584 C. civil, grănițuirea constituie o operațiune de delimitare prin semne exterioare a limitelor dintre proprietățile învecinate; în caz de conflict ea se realizează pe cale judecătorească nu numai atunci când între proprietăți nu au existat niciodată semne exterioare de hotar, ci și atunci când asemenea semne există, dar sunt controversate, situație care implică și o revendicare, cele două acțiuni fiind strâns corelate și exercitate împreună.
În speță, nu s-a pus problema stabilirii unor granițe necontestate, dar necunoscute de părți, ci dimpotrivă, se contestă, de fapt, dreptul de proprietate asupra unei porțiuni din teren în legătură cu care se susține că reclamanții îl ocupă din momentul în care au devenit proprietarii terenului.
Prin urmare, pentru a se putea statua de către instanță în sensul celor ce reies din probațiunea administrată, este necesar să se formuleze un capăt de acțiune în revendicare, având în vedere că în baza art. 129 alin. 6 Cod proc.civ., instanța poate hotărî numai asupra obiectului cererii. Atâta timp cât reclamanții nu justifică printr-un petit o pretenție ce privește dreptul pe care îl au asupra terenului de 660 mp dintre proprietatea lor și cea a pârâților, rezultă că granița dintre proprietăți este
fără finalitate.
Nu se poate admite ca pe calea acțiunii în grănițuire să se ajungă la un rezultat care s-ar putea obține doar prin revendicare, pentru că în acest fel s-ar nega chiar existența și rostul acțiunii în revendicare. Or, aceste acțiuni, în grănițuire și revendicare sunt diferite, au individualitate și scop aparte, prin urmare fiecare trebuie folosită doar în scopul în care a fost reglementată.
Chiar dacă în speță s-a constatat prin expertiza tehnică administrată că stabilirea liniei de hotar dintre terenul proprietatea reclamanților nu afectează proprietatea pârâtului C. T., curtea apreciază că nu este vorba de specularea unor erori de măsurătoare, ci de chiar stabilirea dreptului de proprietate al reclamanților asupra diferenței dintre suprafața
de 5800 mp și 5140 mp ( 660 mp). Prin urmare, este necesar ca reclamanții să formuleze un petit în revendicare cu privire la suprafața de 630 mp.
Pronunțând soluția de admitere a acțiunii și de stabilire a liniei de hotar dintre imobilele părților, instanța de apel a pronunțat o soluție nelegală față de finalitatea acțiunii promovate, deși în cadrul procesual fixat instanța nu putea face o analiză cu privire la dreptul de proprietate al părților asupra terenului în litigiu.
În consecință, curtea va admite recursul declarat de pârât, va modifica decizia civilă nr. 528/_ în sensul că în baza art. 296 alin. 1 Cod proc.civ., va respinge apelul declarat de reclamanți împotriva sentinței civile nr. 11025/24 iunie 2011 a Judecătoriei C. -N. .
Urmare admiterii recursului, fiind în culpă procesuală, în baza art.
274 Cod proc.civ., recurenții vor fi obligați să plătească intimaților Ț. V.
S. și Ț. D. M. suma de 620 lei cheltuieli de judecată în apel, reprezentând onorariu avocat, conform chitanței de la fila 100.
PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Admite recursul declarat de pârâtul C. T. împotriva deciziei civile nr. 528 din_ a T. ului C. pronunțată în dosar nr._, pe care o modifică, în sensul că respinge apelul declarat de recțamanții Ț. V. S. ȘI Ț. D. M. împotriva sentinței civile nr. 11025/24 iunie 2011, pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr._, pe care p menține.
Obligă pe intimații Ț. V. S., T. D. M. să plătească recurenților suma de 620 lei, cheltuieli de judecată în apel.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | GREFIER | ||
A. | C. A. | A. C. | ANA I. C. B. |
Red. IA dact. GC 2 ex/_
Jud. apel: C.V. Balint, M. T.
| ← Decizia civilă nr. 71/2013. Grănițuire | Decizia civilă nr. 486/2013. Grănițuire → |
|---|
