Decizia civilă nr. 1000/2013. Pretenții
| Comentarii |
|
Dosar nr._ /a1
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ NR. 1000/R/2013
Ședința publică de la 16 Octombrie 2013 Instanța este constituită din: PREȘEDINTE O. -C. T.
Judecător A. -F. D. Judecător O. R. G. Grefier L. M.
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de recurent L. I. împotriva încheierii civile f.n. din data de_, dosar nr._ al Judecătoriei C. -N., privind și pe intimat S. R. R. PRIN M. F. P., intimat G. F.
A., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul recurentului, av. M. Costin, lipsă fiind restul părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care T. ul constată că recursul a fost promovat în termen, a fost motivat ți comunicat.
La data de_, recurentul a depus la dosar taxa judiciară de timbru de 4 lei și timbru judiciar de 0,50 lei.
Reprezentantul recurentului arată că nu mai are de formulat alte cereri în probațiune.
T. ul, nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de propus, declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul în dezbateri asupra recursului.
Reprezentantul recurentului solicită admiterea recursului, desființarea încheierii din data de_, fără cheltuieli de judecată. Învederează că a indicat nu mai puțin de 7 texte de lege în acțiunea inițială, atât din C.pr.civ., din NCPC și din CEDO. Arată că instanța de fond ori nu a lecturat acțiunea și precizarea de acțiune, ori și-a încălcat atribuțiile prevăzute de art. 129 alin.4 și 5 din C.pr.civ.
T. ul reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Prin încheierea pronunțată în ședința publică din_, în dos. nr. _
, Judecătoria Cluj-Napoca a suspendat judecarea cauzei în temeiul art. 155 ind.1 C.pr.civ., constatând că reclamantul, prin reprezentant, nu a indicat norma de drept intern în temeiul căreia să fie judecată pricina, temei care primează normei europene indicate în extinderea și precizarea de acțiune, nici prin precizarea și extinderea de acțiune depusă pentru acest termen.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs reclamantul L. I.
, solicitând desființarea ei și continuarea procedurii de judecată.
În motivarea cererii învederează instanței că prin încheierea din data de _
, i s-a pus în vedere, printre altele, să indice temeiul de drept al cererii introductive de instanță, situație în care, pentru termenul din data de_ a arătat că temeiul de drept al cererii este art. 13 și 17 CEDO.
Apreciază că judecătorul fondului nu putea suspenda judecarea pricinii deoarece, potrivit art. 129 alin.4 și 5 C.pr.civ., instanței îi revine obligația de a pune
în discuția părților orice împrejurare de fapt sau de drept, precum și de a face corecta încadrare în drept a pricinii, principiu consacrat și de art. 22 alin.1 NCPC.
Reclamantul precizează totodată că în cererea inițială reclamantul a indicat ca și temei de drept art. 998 și urm. C.civ., precum și art. 72, respectiv_, 1381, 1388 și 1391 NCC, instanța urmând a stabili dacă în cazul dat primește aplicare vechiul cod sau Noul Cod Civil.
La finalul cererii introductive, în forma inițială, reclamantul a invocat alături de aceste dispoziții normative și principiile răspunderii civile delictuale.
Intimații, deși legal citați, nu și-au exprimat poziția procesuală.
Analizând recursul formulat, prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate, T. ul, în baza art. 312 C.pr.civ., îl va admite pentru următoarele considerente:
În acțiunea introductivă, înregistrată inițial la Tribunalul Cluj, reclamantul a invocat ca temei de drept art. 998 și urm. C. civ., precum și art. 72, respectiv _
, 1381, 1388 și 1391 NCC, prevalându-se de răspunderea pârâților pentru agravarea stării sănătății reclamantului și pentru repararea prejudiciului suferit de acesta din cauza stresului permanent în ultimii 3 ani, precum și pentru prejudiciul adus societății.
Prin răspunsul la întâmpinarea formulată de către pârâtul S. R. PRIN M.
F. P., în fața Judecătoriei, ca urmare a declinării de competență, reclamantul atingând toate excepțiile și apărările invocate de pârât, arată că se prevalează de art. 1381 NCC, de art. 13, 17 CEDO, temeiul de drept al cererii neconstituindu-l art. 504 C. pr.civ., ci dispozițiile normative din Codul Civil și Noul Cod Civil, menționate în cuprinsul acesteia și principiile generale ale răspunderii civile delictuale, potrivit cu care cel care a suferit un prejudiciu din culpa altuia este îndreptățit la repararea lui integrală ( f. 9-13 dosar Judecătorie).
În ședința publică din_, instanța a pus în vedere reclamantului să indice temeiul juridic al cererii, întrucât s-a invocat și vechiul și noul cod civil, care se exclud din perspectiva aplicabilității și să formuleze o precizare de acțiune în sensul celor arătate ( f.60).
Reclamantul s-a conformat dispoziției instanței, reiterând motivele de fapt ale cererii și precizând ca temei de drept dispozițiile art. 13 și 17 din CEDO( f. 62-67).
Într-adevăr, potrivit disp. art. 112 pct. 4 C.pr.civ., cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea.
Așa cum rezultă din cele expuse anterior, reclamantul se prevalează de principiile răspunderii civile delictuale, invocând atât prevederile vechiului cod civil, cât și cele ale noului cod civil din această perspectivă și dispoziții comunitare.
În doctrină, cât și în practica judiciară s-a stabilit în mod constant că nu este imperios necesar a se indica efectiv și norma de drept incidentă în cauză, fiind suficient ca reclamantul să arate temeiul pretențiilor sale deoarece judecătorul face încadrarea juridică raportat la obiectul și motivele de fapt.
Într-o atare situație, T. ul apreciază că nu se impune măsura suspendării conform art. 155 ind.1 C.pr.civ., neputând să se rețină că desfășurarea normală a procesului este împiedicată din vina părții reclamante, prin neîndeplinirea obligațiilor stabilite în cursul judecății, fiind atributul suveran al judecătorului de a stabili normele incidente, respectiv dispozițiile legii noi sau legii vechi, raportat la instituția răspunderii civile delictuale de care se prevalează.
Față de cele ce preced, T. ul va casa încheierea din perspectiva măsurii suspendării, cu consecința continuării judecății.
Cheltuieli de judecată nu au fost solicitate.
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Admite recursul declarat de reclamantul L. I. împotriva încheierii civile
f.n. din data de_, dosar nr._ al Judecătoriei C. -N., pe care o desființează în ceea ce privește suspendarea cauzei, dispunând continuarea judecății.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
Președinte, O. -C. T. | Judecător, A. -F. D. | Judecător, O. R. G. |
Grefier, L. M. |
L.M. 17 Octombrie 2013 Red./Dact.OT/LM
2 ex./_
Judecător fond: G. R. F. Hîngan - Judecătoria Cluj-Napoca
| ← Decizia civilă nr. 822/2013. Pretenții | Decizia civilă nr. 299/2013. Pretenții → |
|---|
