Decizia civilă nr. 1096/2013. Pretenții
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Date cu caracter personal Nr. operator: 2516
DECIZIA CIVILĂ NR.1096
Ședința publică din 29 octombrie 2013
Completul compus din:
Președinte: C. N. C., judecător
L. M., judecător
H. I. D., judecător
V. V., grefier
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta S.C. OMNIASIG V. I. G.
S.A. cu sediul proc.ales la C. individual Av.Preotu D., cu sediul în B., B- dul.Națiunile U., nr.1, bloc 108 A, etaj 3, biroul A3, sector 5, împotriva sentinței civile nr.350 din_ a Judecătoriei Șimleu Silvaniei pronunțată în dosarul nr._, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta intimatei-pârâte, av. P. M., lipsă fiind recurenta-reclamantă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care :
Nefiind alte cereri de formulat ori probe de administrat instanța constată închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului declarat.
Reprezentanta intimatei-pârâte, av.P. M. solicită instanței respingerea recursului formulat de către reclamantă ca nefondat și a se menține ca temeinică și legală sentința instanței de fond. Fără cheltuieli de judecată.
Susține faptul că raportat la contractul încheiat între părți, pârâta nu datorează daune rutiere și nici penalități de întârziere câtă vreme astfel de clauze nu au fost negociate de părțile contractante, respectiv semnatarii contractului de agent. Susține faptul că pârâta a fost solicitată să semneze un angajament de plată fiind dusă în eroare cu privire la temeiul conform căruia datorează anumite sume, la momentul semnării actului respectiv nu deținea asupra sa contractul de agent încheiat cu reclamanta, semnând fără a consulta actul ce avea la bază raportul juridic dintre părți. Mai arată că instanța de fond a respins ca neîntemeiată cererea reclamantei de obligare a pârâtei la recuperarea prejudiciului produs ca urmare a nerespectării obligațiilor, apreciind că prejudiciul nu s-a produs ca urmare a nerespectării de către pârâtă a obligațiilor ce-i reveneau, respectiv virarea cu întârziere a primelor de asigurare. Consideră că paguba produsă, de pârâtă reclamantei prin depunerea cu întârziere a primei de asigurare încasate și nevirate, este doar dobânda legală pentru intervalul de timp de la încasarea primei și până la virarea în contul reclamantei, și nicidecum alte sume, așa cum rezultă și din contractul ce a fost încheiat între părți. Pentru toate motivele invocate solicită respingerea recursului și a menținerea sentinței instanței de fond ca temeinică și legală.
Instanța raportat la obiectul cererii și al actelor de la dosar reține cauza în pronunțare.
T R I B U N A L U L :
Deliberând, reține că:
Prin sentința civilă nr. 350/_ a Judecătoriei Șimleu Silvaniei s-a respins ca nefondată acțiunea civilă formulată de reclamanta S. V. I. G. S.A în contradictoriu cu pârâta G. A., având ca obiect pretenții.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut că:
Potrivit art. 2.1. al contractului de agent încheiat între părți (f. 19), banii încasați din prime, se virează de către Agent în contul asiguratorului, în termen de maximum 3 zile de la data emiterii poliției, pe bază de borderou, precum și în ultima zi a lunii.
Se mai menționează la aliniatul 3 al aceluiași articol că depășirea termenului de depunere a primelor încasate se penalizează cu o majorare de …..% pe zi de întârziere, fără a se menționa procentul de penalizare care se va aplica.
La art. 3, pct. 3.2.6 lit. d, alin. final se prevede că agentul va fi obligat să suporte recuperarea prejudiciului produs ca urmare a nerespectării obligațiilor stipulate în prezentul contract (pentru încasările efectuate, dar care, nu au fost corect înregistrate sau au fost decontate cu întârziere).
Acestea sunt prevederile contractuale în baza cărora reclamanta solicită obligarea pârâtei la plata sumei de 6.621,02 lei, reprezentând despăgubirea plătită.
Este dovedit faptul că pârâta nu a respectat prevederile contractuale, respectiv nu a virat suma încasată în termenul prevăzut de art. 2 pct. 2.1 din contract, acest aspect nefiind contestat nici de către pârâtă însă nu rezultă nicăieri din conținutul contractului de agent că s-ar fi stipulat ca sancțiunea pentru nerespectarea acestor prevederi contractuale să fie suportarea de către pârâtă a contravalorii prejudiciului care va rezulta dintr-un eventual accident în cazul achitării cu întârziere a primelor de asigurare. O asemenea clauză nu a făcut obiectul contractului de agent.
În legătură cu sancțiunea care intervine în cazul nerespectării obligațiilor care-i revin, se prevede în contract că agentul va fi obligat să suporte recuperarea prejudiciului produs din nerespectarea obligațiilor. Ori, instanța apreciază că prejudiciul nu s-a produs ca urmare a nerespectării de către agent a obligaților care-i reveneau, respectiv virarea cu întârziere a primelor de asigurare, neexistând o legătură de cauzalitate între fapta agentului și prejudiciul produs.
Pentru sancționarea agentului, asiguratorul avea la îndemână alte modalități de sancționare ( de ex. în cazul în care se prevedea în contract cuantumul penalităților de întârziere).
În consecință, judecătoria a apreciat ca nefondată acțiunea formulată, motiv pentru care a respins-o.
Împotriva acestei hotărâri, reclamanta S. V. I. G. S.A a declarat recurs prin care a solicitat modificarea sentinței recurate în sensul admiterii acțiunii formulate, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, în esență, s-a arătat că hotărârea este netemeinică și nelegală, nu cuprinde motivele de fapt și de drept care au foemat convingerea instanței și cele pentru care a înlăturat susținerile reclamantei. Totodată instanța a interpretat greșit actele deduse judecății, fără a se lua în considerare art. 3 din contractul părților. De asemenea, hotărârea
este lipsită de temei legal, instanța neluând în considerare disp. art. 969 cod civil raportat la angajamentul de plată din_ și clauzele contractului de agenție.
În drept au fost invocate disp. art. 242, 302 și urm., art. 304 pct. 7, 8, 9 Cod procedură civilă, art. 969 Cod civil și OG nr. 13/2011
Pârâta nu a depus întâmpinare.
În recurs nu au fost încuviințate probe noi.
Analizând recursul prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor art. 304 și 3041Cod procedură civilă, tribunalul constată că acesta este fondat pentru următoarele considerente:
Între reclamantă și pârâtă s-a încheiat contractul de agent nr.131000214/_ privitor la încheierea polițelor de asigurare de răspundere civilă de tip RCA (fila 19 dosar de fond).
Instanța de fond a reținut că s-a dovedit faptul că pârâta nu a respectat prevederile contractuale, respectiv nu a virat suma încasată în termenul prevăzut de art. 2 pct. 2.1 din contract. Cu toate acestea a apreciat că nu există vreo sancțiune stipulată în contract pentru nerespectarea acestor prevederi contractuale și care să conste în suportarea de către pârâtă a contravalorii prejudiciului care va rezulta dintr-un eventual accident în cazul achitării cu întârziere a primelor de asigurare.
T. reține că în condițiile în care, în contractul părților, la art. 3.2.6 lit. d) ultimul alineat, se prevede că agentul va fi obligat să suporte recuperarea prejudiciului produs ca urmare a nerespectării obligațiilor stipulate în contract, făcându-se mențiune expresă referitoare la încasările efectuate și decontate cu întârziere, poate fi angajată răspunderea contractuală.
Aceasta și în contextul în care, la data de_, pârâta a semnat un angajament de plată, conform căruia a fost de acord cu plata în tranșe a debitului în sumă de 6.621 lei, debitul urmând a fi achitat în 24 de tranșe lunare, începând cu data de_ și data ultimei tranșe_, iar nerespectarea unei rate la termenul scadent făcea ca întreaga sumă să devină scadentă (f. 15).
In conformitate cu prevederile art.969 Cod civil, conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante, iar in virtutea acestei obligativitati, partea contractanta care are calitatea de titular de drepturi dobandite prin contract, este indreptatita a pretinde celeilalte parti satisfacerea acestor drepturi.
T. apreciaza ca fondata sustinerea recurentei reclamante în sensul că instanta de fond a interpretat greșit actul dedus judecății, atata timp cat din înscrisurile depuse rezultă că pârâta nu si-a onorat obligatiile contractuale.
Acțiunea formulată de reclamantă are ca obiect angajarea răspunderii contractuale a agentului de asigurare (parata), pentru care s-a constatat nerespectarea unei obligatii contractuale si anume aceea de nedepunere in termenul contractual a documentelor de asigurare si a documentelor de plata a primelor de asigurare si s-a dovedit suportarea de catre reclamantă - cu privire la polița nedecontată - a unui prejudiciu, respectiv plata de despagubiri în valoare de 6.621, 02 lei catre persoana asigurată Lungeanu Bogdan(f. 32-49).
Prin urmare, fiind dovedite condițiile răspunderii contractuale, acțiunea reclamantei apare ca fiind întemeiată.
Referitor la cel de-al doilea capat de cerere privind obligarea pârâtei la plata dobanzii legale aferente perioadei cuprinse intre data de_ (plata despăgubirii în valoare de 6.621, 02 lei) si data achitării integale a debitului, instanta retine că cererea este numai în parte întemeiată.
Așa cum a arătat chiar reclamanta recurentă, conform angajamentului de plată, obligația de plată avea scadența la data de_ . Prin urmare, începând cu data de_ obligatia devine exigibila, iar, prin neplata la scadenta a sumei de bani datorate se prezumă ca lipsa de folosință a acesteia a produs reclamantei un prejudiciu, ce se impune a fi reparat prin acordarea dobanzii legale calculate pe durata intarzierii in executare, potrivit O.G. nr. 13/2011 și până la achitarea integrală a debitului.
Față de cele de mai sus, în baza art. 312 alin. 1, 2 Cod procedură civilă, tribunalul va admite recursul declarat de reclamanta S.C. OMNIASIG V. I. G. S.A. împotriva sentinței civile nr.350 din_ a Judecătoriei Șimleu Silvaniei; va modifica hotărârea atacată în sensul că va admite, în parte, acțiunea reclamantei S. V. I. G. S.A. contra pârâtei G. A. și, în consecință va obliga pârâta la plata sumei de 6621, 02 lei reprezentând despăgubiri, precum și dobânzi legale civile la această sumă, calculate începând cu data de_ până la achitarea integrală a debitului.
Văzând disp. art. 274 Cod procedură civilă și raportat la principiul disponibilității ce guvernează procesul civil, fiind în culpă procesuală pârâta- intimată va fi obligată să plătească reclamantei 892, 5 lei cheltuieli de judecatăla fond și în recurs, constând în taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar(f. 58, 59 fond și f. 13 recurs).
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Admite recursul declarat de reclamanta S.C. OMNIASIG V. I. G. S.A. împotriva sentinței civile nr.350 din_ a Judecătoriei Șimleu Silvaniei.
Modifică hotărârea atacată în sensul că:
Admite, în parte, acțiunea reclamantei S. V. I. G. S.A. contra pârâtei G.
A. și, în consecință, obligă pârâta la plata sumei de 6621, 02 lei reprezentând despăgubiri, precum și dobânzi legale civile la această sumă, calculate începând cu data de_ până la achitarea integrală a debitului.
Obligă intimata să plătească reclamantei suma de 892, 5 lei cheltuieli de judecată la fond și în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică din_ .
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
N. -C. C. L. M. I. -D. H. V. V.
Red. LM/_
Dact. VV/_ 2 ex.
Jud. fond. M. A. D.
| ← Decizia civilă nr. 209/2013. Pretenții | Decizia civilă nr. 822/2013. Pretenții → |
|---|
