Decizia civilă nr. 101/2013. Obligatie de a face
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
cod operator 4204
DECIZIE CIVILĂ Nr.101/A
Ședința publică din 24 Aprilie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE A. S. -T.
J. ecător D. T.
G. ier A. Sas
Pe rol este soluționarea apelului formulat de apelantul T. V., cu dom. în S. de S., nr. 850, jud. M., împotriva sentinței civile nr. 524/_ pronunțată de Judecătoria Dragomirești în dosarul nr._, având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă apelantul T. V., lipsește intimatul O. S. de S. prin P. .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată depus la dosar, prin serviciul registraturii, memoriu din partea apelantului la care s-au anexat chitanță nr. 1066/_, plan de amplasament și delimitare, extras de cartea funciară pentru informare, notă de constatare datată_ .
Întrebat fiind de către instanță, apelantul arată că anexele în litigiu sunt realizate din scândură și doar una dintre anexe este pe piloni cu fundație din beton. A realizat toate anexele singur, pe un teren primit, acum 8 ani. A încercat să intre în legalitate cu aceste anexe, dar întrucât sunt poziționate pe malul râului primăria refuză să-i dea autorizație, neprezentând siguranță în caz de viitură în zonă. Nu are cunoștință personal nici el și nici soția sa de întocmirea vreunui proces verbal întrucât nu a primit personal și nu a semnat vreun proces verbal de contravenție. Confirmă, întrebat fiind de către instanță, că în fața primei instanțe i s-a comunicat că există un astfel de proces verbal depus la dosar.
Instanța raportat la aspectele învederate apreciază că probațiunea administrată în fața primei instanțe și în apel lămurește cauza, așa încât revine asupra dispoziției de a se emite adresă Primăriei S. de S. pentru a comunica instanței dacă și în ce condiții s-a adus la cunoștință apelantului, procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. 2 din_ .
Instanța pune în discuție, raportat la prevederile art. 129 Cod procedură civilă, dacă mai sunt cereri în probațiune de formulat.
Apelantul arată că nu înțelege să formuleze cereri în probațiune.
T. constată încheiată faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul în dezbaterile judiciare orale asupra apelului.
Apelantul solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat în scris, întrucât dorește să-și clarifice situația juridică a anexelor edificate. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Instanța reține cauza spre soluționare.
T.
Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 524 din_, pronunțată de Judecătoria Dragomirești în dosarul nr._, s-a admis acțiunea reclamantului O. S. de S. reprezentat prin primar Ș. I. în contradictoriu cu pârâtul T. V., având ca obiect obligația de "a face"; și s-a dispus ca în termen de 3 luni de la primirea hotărârii pârâtul să desființeze construcțiile ridicate nelegal pe str. Prund, în locul "La moară"; (fără număr).
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că reclamantul O. S. de S. a chemat în judecată pe pârâtul T. V. pentru desființarea construcțiilor realizate nelegal de către pârât pe str. Prund (la Moară), fără număr, arătând că pe terenul pe care îl folosește pârâtul T. V. a ridicat o magazie din lemne pe fundație de beton și alte două construcții cu caracter provizoriu fără să dețină certificat de urbanism și autorizație de construire. Pârâtul a fost sancționat prin procesul-verbal nr. 2 din_, cu termen de intrare în legalitate la data de_, însă nu s-a conformat nici în prezent.
În drept, s-au invocat disp. art. 32 din Legea nr. 50/1991, republicată.
Pârâtul nu a depus întâmpinare, însă s-a prezentat în instanță, ocazie cu care i s-a luat interogatoriul, acesta nu a fost de acord cu acțiunea deoarece pentru construcțiile a căror demolare se solicită a cerut autorizație, însă Primăria l-a refuzat deoarece acestea sunt pe malul apei. A precizat în declarație că nu s-a adresat în scris pentru eliberarea autorizației de construire, ci doar a discutat cu un angajat al acesteia, I. V. . Consideră că terenul aparține soției și ea ar fi trebuit chemată în judecată ca proprietar al construcției. Întrebat fiind de dovada proprietății, a arătat că deține un contract de vânzare-cumpărare sub semnătură privată care se află la Primărie și pe care se obligă să-l depună pentru termenul următor.
În probațiune, pârâtul a solicitat un termen pentru a face dovada că soția sa este proprietarul terenului și pentru audierea a doi martori. Instanța i-a pus în vedere ca în termen de 5 zile să depună numele și adresele lor pentru a fi citați, sub sancțiunea decăderii din probă. Deși s-au dat două luni, din 26 iulie până în 27 septembrie, nu s-a conformat, astfel că a fost decăzut din proba cu martori, judecata urmând să se facă pe baza probelor existente la dosar.
După dezbateri, după ce cauza a rămas în pronunțare, T. I., "în calitate de soție a pârâtului"; T. V. a depus la dosar Întâmpinare și o cerere din data de_ prin care a solicitat Primăriei S. de S. emiterea certificatului de urbanism pentru construirea unei anexe gospodărești.
Analizând întreg ansamblul probator prin prisma dispozițiilor legale în materie, prima instanță a reținut că pârâtul a fost sancționat contravențional cu amendă de 1.000 lei prin procesul verbal nr. 2/_ și i s-a pus în vedere să oprească lucrările și să intre în legalitate până la data de_ . Însă acesta nu a contestat procesul verbal de contravenție și nici nu s-a conformat acelor dispoziții, astfel că procesul-verbal a devenit titlu executoriu.
Instanța a reținut dispozițiile art. 32 alin. 1 și 2 din Legea nr. 50/1991 și a relevat că în dosar nu au mai putut fi invocate apărări de fond ale părților cu privire la legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție, cum ar fi calitatea de proprietar a pârâtului asupra terenului, sau faptul că ar fi solicitat verbal autorizație de construire pentru construcțiile ridicate ilegal. Pârâtul nu a contestat procesul verbal de contravenție încheiat la data de_ și a avut termen până la data de_ să intre în legalitate și să respecte acele dispoziții. Instanța a constatat că sunt întrunite prevederile legale prevăzute de art. 32 din Legea nr. 50/1991 și că a fost urmată procedura legală pentru desființarea unor construcții ridicate nelegal, astfel că cererea formulată de reclamantă este admisibilă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs (recalificat apel în ședința publică din data de_ ) pârâtul T. V. .
În motivare s-a învederat T. ui că apelantul nu a luat la cunoștință de procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, care a fost încheiat în lipsă și pe care nu este aplicată semnătura sa ori a soției, așadar apelantul nu avea ce contesta.
Apelantul a susținut că folosește terenul din anul 2005, construcțiile anexe gospodărești, adăpost 2 capre, coteț găini și rațe, cușcă câine au o vechime de peste 5 ani, primăria ar fi trebuit să intervină în maxim 2 ani de la construire.
Apelantul a mai învederat că la data când a început aceste construcții a solicitat cerere de urbanism, dar s-a invocat faptul că sunt anexe gospodărești și sunt situate în apropierea râului Iza, iar în caz de viitură majoră riscă să rămână fără ele sau să sufere avarii, primăria neavând fonduri pentru despăgubire și trebuie să își asume riscul pe cont propriu. La data de_ la prima dezbatere a solicitat instanței ca la următorul termen să fie citată soția (solicitând și instanței de apel acest lucru), pentru faptul că ea nu era încadrată în muncă, a avut timp mai mult și a fost cea care a făcut târgul cu privire la terenul în litigiu, în timp ce apelantul este angajat al MAI, iar soția sa s-ar putea prezenta și gestiona mai bine acest caz. Reclamația din partea Primăriei
S. de S. a fost făcută la sesizarea numitului P. D. în vârstă de aproximativ 85 de ani care îl dușmănește.
De asemenea, în dezvoltarea motivelor de apel, s-a precizată că terenul în cauză pe care a construit anexele gospodărești cu caracter provizoriu (ex. cușcă câine, coreț găini, hambar pentru fân, care include și adăpost pentru două capre) sunt construite din scândură și sunt fără temelie, fundație, sunt construite din anul 2008 și oricum nu au durată lungă de folosință pentru că în următorii 2-3 ani va trebui să construiască altele. Menționează că în momentul de față, există la Judecătoria Dragomirești un proces pe rol pe numele soției T. I. pentru a întabula acel teren.
Intimata nu a formulat întâmpinare.
La dosar au fost depuse în probațiune înscrisuri.
Analizând sentința apelată, prin prisma motivelor invocate în susținerea apelului, T. apreciază legală și temeinică, urmând a o menține, pentru considerentele ce succed:
Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. 2 din_, încheiat de agentul constatator I. V. din cadrul Primăriei S. de S., apelantul a fost sancționat cu amendă în sumă de 1000 lei pentru comiterea contravenției prevăzute de art. 26 pct. 1 lit. a din Legea nr. 50/1991 republicată, pentru efectuarea fără autorizație de construire a următoarelor construcții: o magazie din lemn pe fundație de beton de aprox. 32 mp, o fundație din beton în suprafață de aprox. 25 mp, alte 2 construcții cu caracter provizoriu. Totodată, s-a dispus oprirea lucrărilor și intrarea în legalitate până la data de_ .
Prin răspunsurile la interogatoriul administrat în ședința publică din data de_ de către prima instanță, pârâtul T. V. a relevat că a solicitat eliberarea autorizației de construire, dar primăria nu i-a dat-o deoarece construcțiile sunt pe malul apei. De asemenea, pârâtul T. V. a apreciat că a fost sancționat la cererea lui P. D. care susține că a deținut teren în acel loc.
Criticile apelantului vizând netemeinicia sancționării sale nu sunt susceptibile de valorificare în prezentul litigiu, raportat la împrejurarea că apelantul nu a contestat pe calea plângerii contravenționale procesul verbal de contravenție întocmit. Nu vor fi reținute aspectele relative la necomunicarea procesului verbal de contravenție, sens în care nu a putut formula plângere, întrucât cel puțin în ședința publică din data de_ acesta avea cunoștință de existența procesului-verbal, actul fiind depus la dosar și apelantul-pârât s-a referit la aspectul sancționării prin răspunsul la interogatoriu.
Pe de altă parte, însuși apelantul a recunoscut că a edificat toate anexele singur, în urmă cu aproximativ 8 ani (sau în anul 2008). Or, conduita ilicită vizează edificarea fără autorizație a unor lucrări pentru care legea pretinde obținerea respectivului act, fiind mai puțin importante aspectele relative la titularul dreptului de proprietate asupra terenului pe care sunt amplasate lucrările - soția apelantului ori altă persoană. Din aceeași perspectivă trebuie
reținută împrejurarea că apelantul a fost cel sancționat contravențional și obligat la intrarea în legalitate, nu soția lui.
De asemenea, se reține că potrivit prevederilor art. 3 lit. h din Legea nr. 50/1991, lucrările de construcții cu caracter provizoriu (chioșcuri, tonete (…) anexe gospodărești) se pot realiza numai cu respectarea autorizației de construire. Prevederile art. 11 din același act normativ enumeră limitativ lucrările care se pot executa fără autorizație de construire, între acestea regăsindu-se și cele pentru amplasarea de tonete, pupitre acoperite sau închise destinate difuzării și comercializării presei, cărților și florilor, care sunt amplasate direct pe sol, fără fundație și platforme, ceea ce nu este cazul în speță.
Așadar, având în vedere că apelantul nu s-a conformat în termen celor dispuse prin procesul-verbal de constatare a contravenției, o atare conformare neintervenind de altfel nici până în prezent, apelantul arătând că nu este clarificată situația juridică a terenului de sub construcții, în temeiul prevederilor art. 296 teza I Cod procedură civilă, apelul va fi respins, cu consecința menținerii hotărârii primei instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge apelul declarat de apelantul T. V., domiciliat în S. de S. nr. 850, județul M., în contradictoriu cu intimatul O. S. de S. prin P.
, cu sediul în S. de S., strada L. D. B. nr. 204, județul M., împotriva sentinței civile nr. 524/2012 din 27 septembrie 2012, pronunțată de Judecătoria Dragomirești în dosarul nr._ .
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședință publică azi, 24 aprilie 2013.
PREȘEDINTE J. ECĂTOR GREFIER
S. -T. A. Ț. D. Sas A.
Red.STA/_
Tred. A.S._ - 2 ex
J. ecător la fond: V. E. Gavriș T.
| ← Decizia civilă nr. 519/2013. Obligatie de a face | Decizia civilă nr. 143/2013. Obligatie de a face → |
|---|
