Decizia civilă nr. 913/2013. Obligatie de a face
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Date cu caracter personal Nr. operator: 2516
DECIZIA CIVILĂ NR. 913
Ședința publică din data de 24 septembrie 2013 Completul compus din:
Președinte: K. M., președinte Tribunal Judecător: L. M.
Judecător: D. G., președinte secție civilă Grefier: M. L. -M.
S-a luat în examinare recursul formulat de pârâta C. R., domiciliată în localitatea C., comuna Gîrbou, nr. 162, jud. S., împotriva sentinței civile nr. 334/_ a Judecătoriei Jibou pronunțată în dosar nr._, având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită, potrivit dispozițiilor art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că recurenta - reclamantă a depus la dosar, prin serviciul registratură, o cerere de renunțare la recurs.
Instanța, în raport cu obiectul cererii și al actelor de la dosar reține cauza în pronunțare asupra recursului declarat.
T R I B U N A L U L
Prin sentința civilă nr. 334/_ a Judecătoriei Jibou pronunțată în dosar nr._ s-a admis cererea reclamantei C. M. în contradictoriu cu pârâta
C. R. fiind obligată pârâta C. R. să ridice și să transporte bunurile proprietatea sa personală (darac pentru lână, mașină de tors lâna, mașină pentru semifir) aflate în imobilul proprietatea reclamantei situat în loc. C., nr. 3, com. Gârbou, jud. S., și să le depoziteze în altă parte, iar în caz de refuz al pârâtei se autorizează reclamanta să efectueze aceste operațiuni pe cheltuiala pârâtei .
A fost respinsă cererea reconvențională formulată de către pârâtă, care a fost obligată la plata sumei de 2059 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în favoarea reclamantei.
Pentru a se pronunța în acest sens instanța de fond a reținut - pe baza probatoriului administrat că parata refuză să-și ridice bunurile din imobilul proprietatea reclamantei chiar și după ce a fost notificată prin executorul judecătoresc.
Referitor la cererea reconvențională formulată de către pârâtă, instanța a reținut că pentru scoaterea utilajelor din încăperea unde acestea erau montate era oricum necesară demontarea acelor utilaje, operații pe care reclamanta le-a făcut pe cheltuiala sa și a depozitat piesele în curte pe un postament de lemn acoperite cu folie de plastic.
Așadar, cererea reconvențională de a reasambla piesele și de a preda utilajele în forma lor inițială nu este întemeiată, deoarece pârâta a fost somată de mai multe ori să le ridice, iar pentru eventualele piese lipsă se poate solicita contravaloarea acestora.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen pârâta C. R. solicitând admiterea recursului formulat și modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamanta C. M. și admiterea cererii sale reconvenționale.
În motivarea recursului formulat se arată că decizia instanței de fond este criticabilă prin aceea că, în mod netemeinic și nelegal, a înțeles să înlăture susținerile formulate de către pârâtă prin cererea reconvențională.
De asemenea a reținut în mod subiectiv starea de fapt prezentată de către reclamantă, o stare de fapt contrară cu aceea care rezultă din ansamblul materialului probator administrat în cauză.
Astfel s-a făcut referire la faptul că pârâta a fost notificată în sensul ridicării respectivelor bunuri, dar s-a trecut peste aceea că reclamanta nu a respectat termenul dat pârâtei în notificarea făcută prin executor, prin devansarea terenului.
A fost omis aspectul potrivit căruia operațiunea de demontare și depozitare a respectivelor bunuri nu a fost efectuat de către un personal cu pregătire tehnică în domeniu.
Examinând recursul formulat prin prisma dispozițiilor art. 299 și următoarele Cod procedură civilă, T. urmează să dispună anularea acestuia ca netimbrat, deoarece acțiunea sa nu se încadrează în prevederile de excepție ale legii taxei judiciare de timbru și prin urmare recurenta trebuie să se supună regulii generale aplicabile în materie, respectiv să-și timbreze recursul cu suma de 879,5 lei taxa judiciară de timbru, ceea ce recurenta nu a înțeles să facă, deși a fost citată cu mențiunea timbrării recursului cu aceste sume, sub sancțiunea anulării recursului ca netimbrat (fila 10).
Cum recurenta nu a făcut dovada achitării anticipate, până la acest termen de judecată, a sumei stabilite cu titlu de taxă de timbru, deși sumele stabilite nu se poate susține - cu temei - că ar fi excesive sau împovărătoare ci, dimpotrivă, sunt modice, în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. 1,2 și 3 din Legea nr. 14/1997, privind taxele judiciare de timbru va dispune anularea ca netimbrat a recursului formulat.
Pentru aceste motive
În numele L E G I I,
D E C I D E :
Anulează ca netimbrat recursul declarat de pârâta C. R. împotriva sentinței civile nr. 334/_ a Judecătoriei Jibou.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 24 septembrie 2013.
Președinte, | Judecător, | Judecător, | Grefier, | ||||
K. | M. | L. | M. D. | G. | M. L. | -M. |
Red./Dact.LM/_ /2 ex.
Confidențial. Date cu caracter personal prelucrate în conformitate cu prevederile Legii 677/2001.
| ← Decizia civilă nr. 94/2013. Obligatie de a face | Decizia civilă nr. 519/2013. Obligatie de a face → |
|---|
