Decizia civilă nr. 1075/2013. Fond funciar
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Date cu caracter personal Nr. operator: 2516
DECIZIA CIVILĂ NR. 1075
Ședința publică din data de 22 octombrie 2013 Completul compus din:
Președinte: L. M.
Judecător: D. G., președinte secție civilă Judecător: I. D. -D.
Grefier: M. L. -M.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta B. M., cu domiciliul în
S., str. A. cel Bun, nr. 6, bl. I1, ap. 8, jud. S., împotriva sentinței civile nr. 1378/_ pronunțată de J. Șimleu-Silvaniei în dosar nr._, având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal, făcut în ședința publică se prezintă recurenta B. M. asistată de avocat T. C. și reprezentantul intimatei petente, avocat M. Ovidiu, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită, conform dispozițiilor art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, Instanța întreabă părțile dacă au alte cereri de formulat.
Reprezentantul recurentei precizează că are o cerere de formulat și arată în continuare că a studiat cu atenție dosarul și a constatat că lipsește certificatul de căsătorie dintre C. I. și soțul acesteia. Acesta arată că nu deține respectivul act, dar face dovada că a făcut demersurile necesare la Primăria comunei P., pentru eliberarea acestuia și depune la dosar copie după această cerere pe care o comunică și reprezentantului intimatei reclamante C. M. .
Mai departe arată că i-a fost refuzată eliberarea unei copii a certificatului de căsătorie dintre cei doi și, i s-a răspuns că, singura care poate să solicite aceasta este instanța de judecată.
Este vorba de certificatul de căsătorie al mamei pârâtei.
Instanța învederează că acesta nu este un aspect care se contestă.
În acest caz, reprezentantul recurentei precizează că nu mai are alte cereri.
Reprezentantul intimatei reclamante depune la dosar certificatul de moștenitor și arborele genealogic, dorind să dovedească faptul că recurenta din această cauză nu este descendenta lui Florian.
Reprezentantul recurentei solicită admiterea recursului, casarea în întregime a sentinței nr. 1378/_, pronunțată de J. Șimleu-Silvaniei.
Acesta precizează că a arătat în considerentele recursului formulat faptul că reclamanta a solicitat instanței să constate nulitatea absolută a titlului de proprietate
și, ca un al doilea capăt de cerere, să se dispună radierea recurentei din titlul de proprietate, susținând că aceasta nu ar fi moștenitoare a defunctului după care s-a reconstituit dreptul de proprietate.
Tocmai din adresa depusă de către Comuna P., prin primar, rezultă foarte clar că s-a înaintat către Tribunal S., la cererea instanței de judecată, copia Registrului Agricol, din care rezultă foarte clar faptul că B. M. a fost trecută ca și moștenitoare în titlul de proprietate și în procesul verbal de punere în posesie, întrucât tatăl numitului C. Florian, născut în anul 1980, aprilie 3, este C. P.
Reclamanta intimată încearcă să inducă în eroare instanța printr-un aspect aproape insesizabil. În titlul de proprietate este trecut C. P Flore. C. P. este bunicul recurentei. Ca urmare, în mod legal și corect, cei de la C. L. de aplicare a Legii nr. 18, au trecut-o în titlul de proprietate, întrucât era moștenitoare a defunctului C. P. .
Se spune de către reprezentantul intimatei reclamante, prin depunerea acestui certificat de moștenitor, faptul că recurenta nu ar fi acceptat succesiunea sau că nu ar fi moștenitoare a defunctului C. P. . Acest lucru este contrazis de adresa depusă de către primărie, care în mod legal a trecut-o în titlul de proprietate.
Acest certificat de moștenitor îl privește pe C. Florian, C. Florian care nu este, în opinia acestuia, acea persoană trecută în titlul de proprietate cu numele de C. P. Flore.
Într-adevăr, recurenta nu este moștenitoarea lui C. Florian, ci este moștenitoarea lui C. P. Flore, după cum rezultă din toate actele depuse la dosarul cauzei.
De asemenea, arată reprezentantul recurentei, au invocat și prescripția dreptului la acțiune, prin recurs, precum și prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, prin care au arătat că reclamanta intimată era în posesia titlului de proprietate și putea să solicite modificarea acestuia în termen de 3 ani de la data la care a fost emis.
Recurenta nu a fost în posesia originalului titlului de proprietate. Originalul a fost în posesia reclamantei, care în termen de 3 ani de la emiterea acestuia era obligată, în situația în care considera că îi este lezat un drept, să se adreseze instanței de judecată cu o cerere, așa cum a făcut de această dată.
De asemenea reprezentantul recurentei invocă și dispozițiile art. 53,54,64 din Legea 18, întrucât, în momentul în care s-a emis acea înștiințare cu privire la identitatea moștenitorilor care urmau a fi trecuți în titlul de proprietate, reclamanta intimată avea posibilitatea legală să facă plângere împotriva soluției respective.
În situația în care s-ar fi respins acea plângere adresată primăriei, ar fi urmat să se adreseze Prefecturii, și, ulterior, așa cum legea prevedea în mod expres, instanței de judecată, solicitând anularea titlului de proprietate, în termen de 30 de zile de la data emiterii deciziei.
Pentru aceste motive, solicită admiterea recursului și casarea în întregime a hotărârii judecătorești.
Reprezentantul intimatei reclamante solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii instanței de fond.
Acesta arată că a depus la dosarul cauzei arborele genealogic explicitat. Din acel arbore genealogic, coroborat cu documentele de stare civilă, cu titlul de proprietate, rezultă faptul că recurenta B. M. este fiica lui C. iu I., care este
fiica lui C. P. . C. P. este tatăl lui C. P. Flore sau Florian. C. P. Florian este unul și același cu C. Flore. C. Flore este autorul titlului de proprietate. Titlul de proprietate a cărui nulitate absolută parțială a solicitat a fi constatată este
C. P. Flore, care este fiul lui P., P. care a avut doi copii, pe Flore și pe I., I. fiind mama recurentei.
Acest recurs a fost structurat pe trei motive. Primul din motivele de recurs a fost acela că sancțiunea nulității nu poate afecta parțial un act juridic, numai actul în întregul său. Este vorba de nulitate absolută parțială a unui titlu de proprietate, deoarece în acest titlu au fost trecute alte persoane decât cele care ar fi trebuit să fie trecute.
Cu privire la celelalte două argumente, arată că este vorba de o acțiune patrimonială și nu poate fi invocată prescripția extinctivă.
Apoi, cu privire la articolele 53,54,64 din Legea 18, invocate de reprezentantul recurentei, arată reprezentantul intimatei reclamante, ei au solicitat constatarea nulității absolute parțiale, deci nu este vorba de nulitatea relativă. Această nulitate absolută parțială poate fi constatată oricând și la solicitarea oricărei persoane interesate.
Acesta solicită respingerea recursului și menținerea sentinței primei instanțe ca temeinică și legală, deoarece B. M. nu este succesoarea lui C. P. Flore, ci este succesoarea mamei sale I., care este fiica lui P., care este bunicul lui Flore. Fără cheltuieli de judecată.
Luând cuvântul în replică, reprezentantul recurentei arată că în certificatul de deces anexat de cei de la primărie este trecut un singur lucru: C. Florian, nicidecum C. P. Florian. Ca urmare, este clar că C. P. Florian este bunicul reclamantei.
Instanța, socotindu-se lămurită, reține cauza în pronunțare.
T R I B U N A L U L
Asupra recursului declarat:
Prin sentința civilă nr. 1378/8 noiembrie 2012 J. Șimleu-Silvaniei a admis cererea formulată de petenta C. M. împotriva intimaților C. T., C.
, M. M., B. M., C. J. de F. F. S., C. L. de F. F.
- P. și C. C. .
A constatat nulitatea parțială a TP nr. 52157/50622/_ și a dispus obligarea intimatelor C. J. S. de F. F. și C. L. P. de F. F. să radieze din titlul de proprietate menționat, de la rubrica "moștenitorii defunctului";, pe pârâta B. M. .
A respins cererea de obligarea pârâților la cheltuieli de judecată.
În motivarea hotărârii prima instanță a reținut că prin titlul de proprietate nr. 52157/50622/_ a fost reconstituit dreptul de proprietate în favoarea defuncților C. P., C. I. și pârâtei B. M., în urma def. C. P. Flore pentru suprafața de 7 ha 3881 mp, teren situat pe teritoriul satului S. com. P. .
Conform dosarului deținut de C. L. de fond funciar P., titlul atacat a fost eliberat în urma cererii de reconstituire formulată de către C. P. domiciliat în loc. S. nr. 158 pentru suprafața de 7,63 ha în urma def. C. Florian, înregistrată sub nr. 495 din_, cerere în care este menționat și C. I. ,
domiciliat în S. nr. 175, în calitate de moștenitor legal și, separat, cererea formulată de către pârâta B. M., înregistrată sub nr.1526 din_ pentru restituirea terenului rămas în urma mamei acesteia, def. B. I., fiica lui C. Petre.
C. P., C. I. și B. M. au fost incluși în tabelul nominal anexa 3 poz.7 cu suprafața validată de 7,63 ha teren, în urma def. C. Flore.
Din schema moștenitorilor depusă la fila 73, coroborată cu copiile actelor de stare civilă, se reține că mama pârâtei B. M., def. B. I. a fost sora def. C. Flore, în urma căruia a fost emis titlul de proprietate atacat, iar C. P. și C. I. au fost fiii acestuia.
În favoarea pârâtei B. M. trebuia emis titlul de proprietate pentru terenurile avute în proprietate de către părinții săi, defuncții B. I. și B. P., deoarece nu l-a moștenit pe C. Flore.
În consecință, pârâta nu este îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate în urma def. C. P. Flore.
Împotriva sentinței civile susmenționate a declarat recurs pârâta B. M., solicitând admiterea acestuia și modificarea hotărârii primei instanțe, în sensul respingerii acțiunii reclamantei C. M. .
În motivul de recurs invocat, pârâta consideră că în cazul în speță sunt incidente prevederile art. 1 și art. 3 din Decretul nr. 167/1958, potrivit căruia au drept la acțiune, când un obiect patrimonial se prescrie dacă nu a fost exercitat, în termen de trei ani și reclamanta nu a uzat de procedura specială a plângerii împotriva hotărârii Comisiei, conform art. 53, 54 și 64 din Legea nr. 18/1991, astfel că titlul de proprietate în litigiu este legal emis și nu se impune a se constata nulitatea parțială a acestuia.
Recursul pârâtei B. M. nu este întemeiat.
Potrivit art. 3 alin. 1 lit. a din Legea nr. 169/1997 "Sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispozițiilor legislației civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare și ale prezentei legi:
actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri, cum sunt:
actele de reconstituire în favoarea unor persoane care nu au avut niciodată teren în proprietate predat la cooperativa agricolă de producție sau la stat sau care nu au moștenit asemenea terenuri;
actele de reconstituire și constituire în favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale foștilor proprietari, solicitate de către aceștia, în termen legal, libere la data solicitării, în baza Legii nr. 18/1991 pentru terenurile intravilane, a Legii nr. 1/2000 și a prezentei legi, precum și actele de constituire pe terenuri scoase din domeniul public în acest scop;
actele de reconstituire și constituire a dreptului de proprietate în favoarea altor persoane asupra terenurilor proprietarilor care nu au fost înscriși în cooperativa
agricolă de producție, nu au predat terenurile statului sau acestea nu au fost preluate de stat prin acte translative de proprietate;
actele de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate emise după eliberarea titlului de proprietate fostului proprietar pe vechiul amplasament, transcris în registrele de transcripțiuni și inscripțiuni sau, după caz, întabulat în cartea funciara, precum și actele de înstrăinare efectuate în baza lor;
actele de reconstituire și constituire a dreptului de proprietate în măsura în care au depășit limitele de suprafață stabilite de art. 24 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991;
) actele de reconstituire a dreptului de proprietate asupra unor terenuri forestiere pentru persoanele care nu au deținut anterior în proprietate astfel de terenuri.";
În cazul în speță, prin TP nr. 52157/50622/_ a fost reconstituit dreptul de proprietate în favoarea defuncților C. P., C. I. și B. M. după defunctul C. P. Flore pentru suprafața de 7 ha 3881 mp teren situat în satul S., comuna P. (f. 3 dosar fond).
Este de reținut că terenurile trecute în TP sunt după C. Flore, unchiul reclamantei, și nu după bunicul său C. P. .
Apoi, terenurile trecute în TP atacat, sunt terenurile proprii ale lui C. Flore, unchiul reclamantei, și nu ale bunicului C. P. . În acest sens, în Registrul agricol din perioada 1959-1963 C. Flore figurează cu suprafața de 7,36 Ha teren (f. 33).
Este de observat că pârâta recurentă B. M. nu l-a moștenit pe C. Floare, și în favoarea acesteia trebuia emis titlu de proprietate pentru terenurile avute în proprietate de părinții săi, defuncții B. I. și B. P. .
Astfel, C. Flore, titularul TP nr. 52157/50622 a avut doi moștenitori: pe C.
P. și pe C. I. .
Pârâta recurentă B. M. a formulat cerere de reconstituire nr. 1526/0_, prin care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, însă, după mama sa B.
I., și nu după C. Flore, titularul TP susmenționat (f. 18 - dosar fond).
Prin urmare, pârâta recurentă nu este îndreptățită să figureze în TP nr.
52157/50622/2001.
Nu este prescris dreptul la acțiune, nefiind incidente prevederile art. 1 și 3 din Decretul nr. 167/1958, întrucât obiectul procesului este constatarea nulității absolute parțiale a unui act juridic, respectiv titlu de proprietate.
Nulitatea absolută, ca sancțiune a actului juridic, poate fi invocată de oricine are interes, respectiv de primar, prefect, procuror și de alte persoane care justifică un interes legitim, iar soluționarea cererilor este de competența instanțelor judecătorești de drept comun, care au plenitudine de jurisdicție.
Apoi, acțiunea în nulitate absolută este imprescriptibilă, adică ea poate fi invocată oricând, indiferent de timpul scurs de la data încheierii actului. Această regulă este expres prevăzută de art. 2 din Decretul nr. 167/1958: "Nulitatea unui act poate fi invocată oricând, fie pe cale de acțiune, fie pe cale de excepție.";
În consecință, în mod justificat instanța a admis cererea petentei C. M. și a constatat nulitatea parțială a TP nr. 52157/50622/_ și a obligat cele două comisii de fond funciar, S. și P. să radieze din TP susmenționat de la rubrica
"moștenitorii defunctului"; pârâta B. M. .
Se impune deci, în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, respingerea
recursului declarat de pârâta B. M. împotriva sentinței civile nr. 1378/_ a Judecătoriei Șimleu Silvaniei, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta B. M. împotriva sentinței civile nr. 1378/_ a Judecătoriei Șimleu Silvaniei.
Respinge ca nefondată cererea intimaților pentru cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
Președinte, | Judecător, | Judecător, | Grefier, | ||||
L. M. | D. | G. I. | D. | -D. M. | L. | -M. |
Red. DG/_ | /Dact.MLM/_ | /2 ex. |
Jud. fond: C. | A. |
Confidențial. Date cu caracter personal prelucrate în conformitate cu prevederile Legii 677/2001.
| ← Decizia civilă nr. 1074/2013. Fond funciar | Decizia civilă nr. 867/2013. Fond funciar → |
|---|
