Decizia civilă nr. 658/2013. Fond funciar
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ Nr. 658/R/2013
Ședința publică de la 12 Iunie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: D. T.
JUDECĂTOR: ANA-SS JUDECĂTOR: E. L. GREFIER: E. C.
Pe rol este pronunțarea cauzei civile privind recursul declarat de recurenta M. C. împotriva Sentinței civile nr. 169/2013, pronunțată de Judecătoria Turda, în dosar nr._, privind și pe intimatele C. L. de F. F. T., C. L. de F. F. C., C. J. C., având ca obiect, fond funciar rejudecare dos._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților. Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier .
T. ul constată că mersul dezbaterilor și cuvântul pe fond al părților prezente, au fost consemnate în Încheierea ședinței publice din data de_, care face parte integrantă din prezenta decizie.
T. UL
Reține că prin Sentința civilă nr. 169/2013, pronunțată de Judecătoria Turda, în dosar nr._ s-a respins acțiunea formulată de către reclamanta M. C. în contradictoriu cu pârâtele C. județeană de fond funciar C., C. locală de fond funciar C., C. L. de fond funciar T. .
A fost obligată reclamanta să plătească în favoarea pârâtei C. locală de fond funciar C. suma de 2400 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că obiectul judecății îl reprezintă reconstituirea dreptului de proprietate pe seama reclamantei ca succesoare a defunctului Balasz Adalbert asupra a două imobile terenuri, teren de 3,77 haextravilan pe raza comunei C. și, respectiv teren de 1 ha intravilan pe raza municipiului T. .
În privința terenului de 3,77 ha situat pe raza comunei C. , instanța a reținut că reclamanta a formulat cererea înregistrată sub nr.1368/_ (filele 5-6 dos), prevalându-se în dovedirea dreptului său de proprietate de datele rezultând din fila de registru agricol pe numele antecesorului său, Balazs Adalbert.
Numitul Balazs Adalbert, identic cu Balazs Bela, a testat întreaga sa avere în favoarea reclamantei, instituind-o pe aceasta legatară universală, prin testamentul autentificat prin Încheierea de autentificare nr._ a notariatului de Stat Județean Alba.
Cererea astfel formulată de reclamantă a fost respinsă de către C. locală de fond funciar C., fiul reclamantei ridicand de la Primăria Călărași atât cererea înregistrată sub nr.1368/_, cât și întregul dosar constituit în baza acesteia conținând un număr de opt file, conform mențiunii olografe înscrise sub semnătură și datată_ (fila 24 dos)
Analizând rubrica "notări ulterioare";din fila de registru agricol (fila 25 dos.), se poate observa că din suprafața inițial deținută de soții Balasz, suprafata de 3,77 ha a fost preluată pe baza adresei Sfatului P. ular Mihai Viteazu într-o primă etapă suprafață de 2,88 ha, rămânând înscrisă în fila de registru agricol doar suprafața de 0,89 ha preluată și aceasta ulterior, în cursul anului 1962 astfel că în anul 1963 aceste persoane nu mai dețineau teren pe raza localității C. .
Din răspunsul comunicat la f. 44 dosar, Primăria comunei Mihai Viteazu rezultă că cererile nr. 18524/998 și 1358/19 ianuarie 1962 privind pe soții Balasz vizând preluarea terenurilor de pe raza localității C. nu apar înregistrate în evidențe și nici dosare de fond funciar aferente acestor cereri, această entitate juridică nefiind nici chemată în judecată.
Pe de altă parte, mai este de reținut și că rezerva Comisiei locale a fost epuizată încă de la data apariției Legii nr. 1/2000, dată de la care C. L.
C. a constatat că pe raza localității C. nu existau terenuri disponibile în vederea reconstituirii în natură a dreptului de proprietate privată în favoarea persoanelor care au depus astfel de cereri
În privința terenului de 1 ha, situat pe raza municipiului T., instanța a reținut că reclamanta a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate de pe urma autorului său Balazs Adalbert înregistrată sub nr.650/_ pentru suprafața de 1 ha (fila 76 dos), iar apoi a revenit cu cerere de reconstituire a dreptului de proprietate de pe urma autorului său Balazs Adalbert înregistrată sub nr.250/_ (fila 68 dos) pentru suprafața de 9164 mp.
Cu privire la cererile având ca obiect terenul de mai sus, instanța a reținut că acestea au fost soluționate nefavorabil de către C. locală de fond funciar T., iar această soluție de respingere a fost comunicată reclamantei prin adresa nr.13422/_
Din probatoriul administrat în cauză, din analiza comparativă a registrului agricol și a extrasului CF anterior menționat, precum și din mențiunea de la fila 7 verso în sensul că terenul din registrul agricol este situat în str. Inundată unde sunt localizate și numerele topografice din CF 7386 T. (fila 62 dos., fila 100 verso - str. Inundata, nr.25, actuala str. N. Teclu), instanța reține că este vorba despre același teren, dovedit prin două mijloace de probă diferite așa cum sunt acestea reglementate de art.11, alin.1 din Legea nr.18/1991.
Apoi, analizând foaia A a CF 7386 T., instanța reține că aceasta face dovada proprietății asupra unei suprafețe de 9164 mp (corespondent cu suprafața de 1 ha din adeverința de la fila 8 verso), iar asupra imobilului de sub A2 în suprafață de 396 mp a fost edificată și înregistrată o construcție.
Analizând foaia B a CF 7386 T., instanța reține că sub B3 era înscris în continuare în anul 1977 - an în care procesul de colectivizare fusese demult finalizat - dreptul de proprietate al numitului Balazs Adalbert și a soției acestuia, Balazs Ana atât asupra terenului în suprafață de 9164 mp înscris sub A1 și A2, cât și asupra construcției supraedificate pe terenul de sub A2.
Dovada detinerii acestui teren de catre soții Balasz, ulterior încheierii procesului de cooperativizare îl constituie, fără a aprecia cu privire la valabilitatea sau nu a acestei convenții, și imprejurarea încheierii în anul 1979 de către numitul Balasz Adalbert, autorul reclamantei a unui act de înstrăinare cu numitul G. Aurel, obiectul acestei tranzactii constituindu-l imobilul situat în strada Inundată, nr.25 (actual str. Nicolae Teclu) casa și grădina în suprafață de 80 ari
Așadar din considerentele de fapt expuse mai sus în privința terenruilor supuse discuției prin prezentul demers juridic, instanța a reținut că nu au cooperativizate, ele nu au fost preluate în CAP de la antecesorul reclamantei, pe de o parte pentru că nu îl mai deținea la momentul colectivizării- terenul din Călărați iar pe de altă parte că terenul din T. încă în anul 1977se găsea în patrimoniul soților Balazs Adalbert și Balazs Ana, fiind înscris în CF în favoarea acestora.
Astfel, a reținut că reclamanta nu a făcut nici dovada vreunui mod de preluare a acestui teren de către stat și pe cale de consecință, nu se poate reține incidența legilor fondului funciar în favoarea reclamantei cu privire la suprafețele de teren mentionate ,nefiind vorba despre terenuri aduse în cooperativa agricolă de producție sau preluate în orice mod de către aceasta, așa cum prevede art.8, alin.2 din Legea nr.18/1991.
În temeiul art.274 C.p.c., reținând că reclamanta a căzut în pretenții și se află în culpă procesuală, a obligat-o la plata cheltuielilor de judecată în favoarea pârâtei C. locală de fond funciar C. în sumă de 2400 lei reprezentând onorariu avocațial, sumă justificată cu acte doveditoare la dosar .
Împotriva sentinței civile nr. 169/2013 pronunțată de Judecătoria Turda în dos._, a declarat în termen legal recurs reclamanta M.
C., prin care a solicitat admiterea recursului și schimbarea în tot a sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată.
De asemenea, a solicitat a cenzura cheltuielile de judecată acordate Comisiei Locale de F. F. C. .
În motive arată că prima instanță nu a ținut cont de decizia de casare respingând acțiunea motivat de faptul că atât cererea 1368/_ prin care a solicitat reconstituirea pentru suprafața de 3,77 ha intravilan cât și restul dosarului au fost ridicate de fiul reclamantei, iar terenurile au trecut de la C. la Mihai Viteazul, iar C. L. C. nu mai deține teren în rezervă.
În ceea ce privește terenul situat în T., str.Inundată, nr.25, în suprafață de 1 ha, instanța a reținut că terenul a fost vândut lui G. Aurel în anul 1975, nu a fost preluat niciodată la C.A.P și în consecință nu este îndreptățită la retrocedare.
Arată că nu a fost stabilit regimul juridic al celor două terenuri, amplasamentul și nu a fost lămurit actul juridic intervenit între soții Balasz și
G. Aurel.
In virtutea rolului activ, instanța de fond avea obligația, în temeiul art.254 alin.5,6 C.proc.pen să dispună administrarea de probe în vederea aflării adevărului.
Au fost încălcate prevederile Legea nr.18/1991 potrivit căruia sunt îndreptățite la retrocedare persoanele care au adus teren în C.A.P, urmașii acestora, care au formulat cerere potrivit L.F.F. iar ea formulat în termenul legal cererea, susținerile că dosarul a fost ridicat de fiul reclamantei nu este
reală și nu are nici o relevanță, la fel și susținerile potrivit cărora C. L. C. nu mai deține teren în rezervă.
Așa cum rezultă din extrasul C.F.7386 T., proprietarii sunt soții Balasz, iar actul sub semnătură privată nu se referă la casa de locuit, deoarece prin Legea nr.54/1974 terenurile au fost scoase din circuitul civil, dovada este că în momentul de față proprietari în C.F. sunt soții Balasz.
În mod greșit instanța reține, că în anul 1977 soții Balasz Adalbert și Balasz Ana dețineau imobilul, arător intravilan în suprafață de 1,0 ha deoarece acesta a fost preluat abuziv la fostul C.A.P și dat ca loturi în folosință, ulterior fiind folosit de G. Aurel.
Consideră că sunt îndreptățiți la retrocedarea terenurilor în suprafață de 3,77 ha situate în extravilanul comunei C. T. și nu rezultă de nicăieri faptul că acestea au fost preluate de comuna Mihai Viteazul; a depus în termenul legal cererea de retrocedare, figurează în registrul agricol cu aceste suprafețe Vol X poz 65 anul 1959, iar soluția instanței de fond este nelegală și netemeinică.
În drept a invocat art.483 C.Proc.Civ.
Prin întâmpinare, C. L. T. , a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu consecința menținerii în totalitate a sentinței de fond pentru motivele arătate în scris, (f. 10-13).
În susținerile sale a arătat reclamanta M. C. a solicitat pun Cererea nr.650/1998 depusă în baza Legii nr.169/1997, precum și în baza cererilor nr.250/2005 și 430/2005 în condițiile Legii nr.247/2005, reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de 1 ha teren arabil situat din punct de vedere administrativ în T., str. lnundată nr.25, după defunctul Balaș Adalbert și soția Balasz Ana.
In susținerea pretențiilor sale, reclamanta a depus un set de acte doveditoare.
In aceste condiții, C. locală, prin adresa nr.l3422/0_ i-a comunicat soluția de respingere a solicitării în ceea ce privește reconstituirea dreptului de proprietate. Împotriva soluției de respingere stabilită de C. locală de fond funciar T., reclamanta putea să formuleze contestație la C. județeană C. . Reclamanta nu a formulat contestație împotriva soluției Comisiei locale de fond funciar T., potrivit art.53 din Legea 18/1991, coroborat cu an.26 din HG nr.1172/2001 în care această procedură instituită de art.51 următoarele din Legea nr.18/1991 este obligatorie, procedură pe care reclamanta nu a parcurs-o.
Din analiza comparativă a datelor înscrise în registrul agricol și CF 7386
T., se poate constata că terenul înscris în CF 7386 T. este același cu cel înscris în registrul agricol, respectiv str. Inundată, nr.25. Așa cum reiese din foaia B a CF 7386 T., sub B 3 erau înscriși în continuare în anul 1977, mult după încheierea perioadei de colectivizare, dreptul de proprietate al numitului Balazs Adalbert și soția Ana, atât asupra terenului de 516 mp înscris sub Al și A 2 in același CF, cât și asupra construcției supraedificată de sub A2. In anul 1979 numitul Balazs Adalbert înstrăinează numitului G. Aurel imobilul situat pe strada Inundată nr.25, casa și grădina în suprafața de 8000 m.p. prin contract de vânzare -cumpărare, care a fost semnat în calitate de martor de către, reclamanta M. C., care implicit are cunoștința de ei.
In aceste condiții, consideră că reclamanta nu a fost îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate conform legilor fondului funciar, asupra terenului de 8000 mp întrucât această suprafață de teren nu a intrat în masa
succesorală a defunctului Balast Adalbert, deoarece a fost înstrăinat anterior datei decesului acestuia. De asemenea, reclamanta nu a făcut dovada nici pentru diferența de 1164 mp dacă a făcut sau nu obiectul legilor fondului funciar atâta vreme cât în anul 1977 era în patrimonial soților Balasz Adalbert și Ana conform extrasului CF și nu a făcut dovada vreunui alt mod de preluare al acestui teren, prin care să dovedească că suprafața de teren intră sub incidența legilor fondului funciar.
Intimata C. locala C., a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea, ca neîntemeiat a recursului formulat si, pe cale de consecința, menținerea întru totul a hotărârii judecătorești atacate, ca fiind temeinică și legală.
De asemenea a solicitat obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariu avocațial.
Soluția primei instanțe este pe deplin temeinică și legală, având în vedere că prin probele administrate în fața instanței de judecată, atât cu ocazia judecării în primă instanță a cauzei, cât și cu ocazia rejudecării după casare, reclamanta nu a făcut dovada deținerii în proprietate de către antecesorul său Balazs Bela a vreunei suprafețe de teren pe raza administrativă a comunei C., în perioada anterioară colectivizării. Așa cum a învederat instanței de judecat[, cu ocazia rejudecării cauzei după casare, în registrele agricole ale comunei C. numitul Balasz Bela nu a fost înregistrat cu suprafețe de teren, singura mențiune despre deținerea de către acesta a unei suprafețe de teren pe raza ACESTEI comunei, regăsindu-se în registrul agricol al mun. T. din anul 1959.
Însă, cu toate că Balasz Bela se regăsește în anul 1959 cu o suprafață de teren, în întindere de 3,77 ha de teren, această suprafață a fost ulterior înstrăinată, astfel că în anul 1962 când a avut loc cooperativizarea, acesta nu mai deținea în proprietate nicio suprafață de teren pe raza administrativă a comunei C. .
Față de probele administrate în fața instanței de fond, soluția instanței, de respingere a acțiunii este în mod judicios întemeiată, așadar și pe faptul nedovedirii, de către reclamantă a dreptului de proprietate al antecesorului acesteia, defunctul Balasz Adalbert în momentul colectivizării, respectiv anul 1962.
Raportat la motivele de recurs formulate de recurentă urmează a fi respinse ca neîntemeiate, având în vedere următoarele considerente:
Raportat la amplasamentul terenului solicitat a fi restituit de către subscrisa intimată, recurenta, în calitate de reclamantă avea obligația de a indica instanței, în concret unde se află terenul solicitat. După cum se poate ușor observa din lecturarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a indicat în mod generic că solicită reconstituirea dreptului de proprietate asupra unei suprafețe de 3,77 ha situate în extravilanul comunei C. ,fără să fi
indicat, cel puțin denumirea populară a tarlalei.
Instanța, în virtutea rolului său activ și ținând seama de dispozițiile deciziei de casare, la termenul de judecată din data de_ a solicitat reclamantei să se pronunțe cu privire la cadrul procesual dedus judecății, precum și cu privire la necesitatea efectuării unei expertize de specialitate pentru stabilirea în concret a amplasamentului.
În ciuda faptului că prin motivele de recurs recurenta a invocat faptul că prima instanță avea obligația de a administra probe suplimentare "în vederea aflării adevărului", în fața instanței de fond, prin precizarea depusă la fila 23
dosar, reclamanta a arătat în mod explicit faptul că nu înțelege să solicite o astfel de probă, apreciind că expertiza " nu este necesară" și că se impune admiterea acțiunii formulate, cererile de retrocedare a terenului fiind formulate în termen. Totodată, reclamanta a mai învederat, cu privire la terenul amplasat în extravilanul satului C. că nu îi cunoaște amplasamentul și că acest teren nu este înscris în cartea funciară, astfel că raportat la aceste aspecte, o expertiză topografică ar fi fost inutilă, expertul neștiind în concret ce teren ar avea de măsurat.
Față de toate aceste aspecte, și ținând seama de faptul că, în fata
instanței de fond, recurenta nu a solicitat administrarea vreunei probațiuni pentru a dovedi următoarele aspecte relevante: existenta dreptului de proprietate al antecesorului sau asupra terenului in suprafața de 3,77 ha situat administrativ pe raza teritoriala a comunei C., identificarea in concret a amplasamentului terenului solicitat, regimul juridic al acestuia sau posibilitatea de a fi sau nu restituit in natura, hotărârea atacată este temeinică și legală..
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și a probelor existente la dosarul cauzei, tribunalul reține următoarele:
În privința terenului în suprafață de 1 ha situat în intravilanul municipiului T., tribunalul reține că prin cererea înregistrată sub nr.8943 din_ reclamanta a solicitat Primăriei municipiului T. eliberarea unei adeverințe din care să rezulte suprafața de teren predată de Balasz Bela Adalbert la colectivizare. Pe verso-ul acestei cereri s-a făcut mențiunea de către reprezentanții municipiului T. că Balasz Adalbert figura înscris în R.A T. din anul 1959, vol X, poziția nr.65 cu suprafața de 3,77 ha la C. și în T.
, pe str. Inundată, figura înscris cu suprafața de 1ha.
În privința suprafeței de 1 ha situat în municipiul T., reclamanta a înregistrat cererea nr.1368 din_ ulterior precizând că solicită doar suprafața de 9164 mp
Potrivit copiei R.A defunctul Balasz Adalbert figura cu suprafața de 1ha în locul numit T. Inundată. În privința acestui teren, în mod corect a apreciat prima instanță că este vorba de terenul înscris în CF 7386 T. . Și în prezent în acest CF figurează înscris nr.top 3221/2 arător în suprafață de 1 iuhg.837 stj, și nr.top 7338, 3211/1 casă familială, compusă din cameră, bucătărie, cămară pe fundație beton, pereți din cărămidă acoperită cu țiglă.
Cu privire la acest imobil, trebuie menționat că prin înscrisul sub semnătură privată încheiat la_ defunctul Balasz Adalbert, s-a obligat să transmită în favoarea numitului G. Aurel Dominic atât imobilul casă, cât și grădina în suprafață de 80 ari, în schimbul prețului de 80.000 lei. Cu privire la acest contract, tribunalul apreciază că este neîntemeiată susținerea reclamantei potrivit căreia obiectul înstrăinării l-a constituit doar suprafața aferentă construcției de 396 mp, restul neputând fi înstrăinat fiind incidente dispozițiile Legii nr.58/1974. Potrivit dispozițiilor art.23 alin.2 1 din Legea nr.18/1991 "în cazul înstrăinării construcției, suprafețele de teren aferente prevăzute la alin.2 sunt cele convenite de părți la data înstrăinării, dovedite prin orice mijloc de probă";. În cauză, actul de înstrăinare a fost semnat în calitate de martor de către reclamantă, astfel că susținerile acesteia cu privire la suprafața înstrăinată sunt nereale, actul fiind explicit sub acest aspect. Chiar dacă actul de vânzare nu a îndeplinit condițiile legale pentru transferul dreptului de proprietate, nici în prezent cumpărătorul nefiind intabulat, sub aspectul suprafeței înstrăinate, Legea nr.18/1991 a dat posibilitatea ca aceasta să fie
dovedită prin orice mijloc de probă. De menționat că la momentul încheierii actului de înstrăinare defunctul folosea întreaga suprafață înstrăinată, astfel că sunt nereale susținerile potrivit cărora terenul intrase în CAP și nu putea fi vândut. De altfel, cu privire la acest teren nu s-a făcut dovada prin nici un mijloc de probă că a fost preluat de C.AP.,susținerile reclamantei că acest teren a fost dat diferitelor persoane ca lot ajutător nefiind dovedite. Ori, potrivit dispozițiilor art.1169 Cod civil, în vigoare la momentul formulării cererii de chemare în judecată, reclamanta trebuia să facă dovada pretențiilor și susținerilor sale.
În consecință, tribunalul apreciază că soluția Comisiei locale de T. de respingere a cererii reclamantei cu privire la terenul intravilan în suprafață de 9164 este temeinică și legală.
În privința terenului în suprafață de 3,77 ha care figurează în RA din anul 1959 vol X poziția 65, înscris pe defunctul Balasz Adalbert, tribunalul reține că există 2 mențiuni pe marginea registrului. Astfel, prima mențiune este"; conform cererii 18524/998 cu adresa de la Sfatul P. ular al comunei Mihai Viteazu s-a scăzut 2,88 ha arabil. Următoarea mențiune"; scăzut 0,89 ha pe 1462, conform cererii ne.1358/104/_ ,cu adeverința nr.117/1062a sfatului comunei Mihai Viteazu, predat la stat. Așa cum corect a reținut prima instanță, din aceasta rezultă că la momentul colectivizării, Balasz Adalbert nu mai deținea nici o suprafața de teren. Cu toate acestea, pentru a putea stabili actuala categorie de folosință a terenului și situația juridică a acestuia, respectiv preluat de CAP sau expropriat, era necesar, așa cum corect a reținut
instanța ca reclamanta să dovedească amplasamentul acestui teren, în condițiile în care nu a fost intabulat în cartea funciară. În acest sens, instanța a dispus citarea reclamantei pentru a lămuri cadrul procesual, ținând cont de faptul că potrivit mențiunii terenul ar fi trecut la comuna Mihai Viteazu, care nu era parte în cauză, iar pe de altă parte pentru a identifica terenul. Prin scriptul de la fila 23, reclamanta, a comunicat instanței că nu se impune efectuarea unei expertize.
În aceste condiții, tribunalul apreciază că este nefondat motivul de recurs potrivit căruia prima instanță nu a ținut cont de motivele deciziei de casare și că prima instanță nu a avut un rol activ, că nu a stabilit amplasamentul terenului. Astfel, așa cum s-a reținut și cu privire la terenul situat în intravilanul municipiului T., reclamanta în baza dispozițiilor art.1169 cod civil trebuia să-și dovedească pretențiile. Acesta a beneficiat pe parcursul derulării procesului de asistență juridică calificată, nu s-a preocupat contrar dispozițiilor art.129 alin.Cod civil să urmărească desfășurarea și finalizarea procesului, să-și probeze pretențiile și apărările.
Cu privire la cuantumul cheltuielilor de judecată acordate C. locale C.
, tribunalul apreciază că recursul este nefondat. Astfel cauza s-a derulat pe parcursul a două cicluri procesuale, a durat mai multe termene, a avut un grad ridicat de complexitate, astfel că suma acordată este un rezonabilă, corespunzând criteriilor de rezonabilitate și efectivitate..
Raportat la considerentele mai sus invocate, în temeiul dispozițiilor art
.312 alin.1 raportat la dispozițiile art.304 pct.9 și art.304 indice 1 Cod de procedură civilă va respinge ca nefondat recursul declarat de M. C. împotriva sentinței civile nr. 169 din_ ,pronunțată de Judecătoria Turda, în dosar nr._ pe care o va păstra.
În temeiul dispozițiilor art.274 Cod de procedură civilă va oblig recurenta
M. C. să plătească intimatei C. L. De F. F. C., suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli parțiale de judecată.
La stabilirea cuantumului cheltuielilor de judecată tribunalul a ținut cont de complexitatea cauzei, de munca depusă de avocat și de valoarea obiectului cererii de chemare în judecată, apreciind că suma de 1000 lei corespunde cerințelor de realitate și efectivitate
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DISPUNE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta M. C. împotriva sentinței civile nr. 169 din_ ,pronunțată de Judecătoria Turda, în dosar nr._ pe care o păstrează:
Obligă recurenta M. C. să plătească intimatei C. L. De F. F.
C., suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli parțiale de judecată. Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
Președinte, D. T. | Judecător, Ana-SS | Judecător, E. L. |
Grefier, E. C. |
Red. S.S./DACT. E.C.
2 expl./1 Iulie 2013 Jud.fond. C. C.
| ← Decizia civilă nr. 867/2013. Fond funciar | Decizia civilă nr. 186/2013. Fond funciar → |
|---|
