Decizia civilă nr. 1086/2013. Despagubiri Legea nr.221/2009
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ Cod operator 8428
DECIZIA CIVILĂ NR. 1086/R/2013
Ședința publică din 08 martie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: I. -D. C. JUDECĂTORI: A. -A. P.
C. -M. CONȚ GREFIER: A. -A. M.
P. DE PE L. CURTEA DE APEL CLUJ, reprezentat prin procuror: A. S.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul STATUL ROMÂN, PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, REPREZENTAT PRIN D.G.F.P. A JUDS ,
împotriva sentinței civile nr. 5464 din_ a Tribunalului S., pronunțată în dosar nr._, privind și pe reclamanții intimați T. N. și R. M., precum și pe pârâta intimată A. F. P. A O. ȘIMLEU S., având ca obiect despăgubiri în baza Legii nr. 221/2009.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, se prezintă reprezentanta P. ui de pe lângă C. de A. C., doamna procuror S.
A., lipsă fiind reprezentantul pârâtului recurent, reclamanții intimați și reprezentantul pârâtei intimate.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul declarat de pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, reprezentat prin D.G.F.P. a jud. S. a fost formulat și motivat în termen legal, a fost comunicat intimaților și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar în baza art. 5 alin. 3 din Legea nr. 221/2009.
S-a făcut referatul cauzei după care reprezentanta P. ui de pe lângă C. de A. C., arată că P. de pe lângă C. de A. C. nu a fost citat în prezentul dosar și solicită lăsarea cauzei la a doua strigare, pentru a lectura dosarul.
C. constată că la f. 12 - 16 din dosarul instanței de fond se află încheierea de la termenul de judecată din data de_ și sentința civilă nr. 5464/_ a Tribunalului S., iar în preambulul acestora nu se fac precizări cu privire la participarea reprezentantului P. ui de pe lângă Tribunalul Sălaj.
C. lasă cauza la a doua strigare, pentru a da reprezentantei P. ui de pe lângă C. de A. C. posibilitatea de a lectura dosarul.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentanta P. ui de pe lângă C. de A. C., doamna procuror S.
A., lipsă fiind reprezentantul pârâtului recurent, reclamanții intimați și reprezentantul pârâtei intimate.
Reprezentanta P. ui de pe lângă C. de A. C. arată că nu are de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat.
C., din oficiu, invocă și pune în discuție un motiv de recurs de ordine publică, respectiv neparticiparea reprezentantului P. ui de pe lângă Tribu- nalul S. în dosarul nr._ al Tribunalului S. .
Reprezentanta P. ui de pe lângă C. de A. C. solicită admiterea motivului de recurs de ordine publică, invocat, din oficiu, de către Curte, precum și admiterea recursului declarat de pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, reprezentat prin D.G.F.P. a jud. S. .
C. reține cauza în pronunțare asupra motivului de recurs de ordine publică, invocat, din oficiu de către Curte.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 5464 din_ a Tribunalului S. pronunțată în dosarul nr._ s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Administrației F. P. Ș. S. .
S-a admis în parte cererea formulată de reclamanții T. N. și R. M., împotriva pârâtului STATUL ROMÂN prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și a constatat caracterul politic al măsurilor dispuse împotriva defunctului T. G.
.
S-a respins cererea privind acordarea daunelor morale.
Pentru a hotărî astfel tribunalul a reținut în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Administrației F. P. Ș. S. pe care a admis-o că reclamanții nu au făcut dovada existenței unui raport juridic care să oblige această parte la plata sumei solicitate.
Pe fond instanța a reținut că reclamanții sunt copiii defunctului T. G., în prezent decedat. Actele depuse în cauză confirmă faptul că acesta a fost condamnat și a executat o pedeapsă privativă de libertate de 5 ani pentru săvârșirea faptei prevăzute de art.209 pct. III Cod penal.
Conform art.1 alin.1 din L.221/2009 privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 ,, Constituie condamnare cu caracter politic orice condamnare dispusă printr-o hotărâre judecătorească definitivă pronunțată în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 pentru fapte săvârșite înainte de data de 6 martie 1945 sau după această dată și care au avut drept scop împotrivirea față de regimul totalitar instaurat la data de 6 martie 1945";.
Alin.2 din aceeași articol înșiră condamnările cu caracter politic pentru care se aplică și art.209 Cod penal în temeiul căruia a fost condamnat antecesorul reclamantelor.
Prin urmare a fost îndreptățită cererea reclamanților privind constatarea caracterului politic al condamnării.
Cu privire la daunele morale solicitate tribunalul a constatat faptul că la 21 octombrie 2010 Curtea Constituțională a pronunțat Decizia 1358 prin care s-a constat neconstituționalitatea prevederilor art.5 alin.2 lit. a din Legea nr.221/2009 - text pe care reclamanții și-au fundamentat cererea.
Potrivit dispozițiilor art.31 alin.1 din Legea nr. 47/1992 Decizia prin care Curtea Constituțională constată neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe este definitivă și obligatorie în vreme ce conform alin.3 din același articol dispozițiile din legile sau ordonanțele în vigoare constatate ca nefiind constituționale își încetează efectele juridice în 45 zile de la publicarea deciziei, dacă în acel interval de timp Guvernul sau Parlamentul nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile constituționale.
Având în vedere că dispozițiile legale pe care reclamanții și-au întemeiat cererea au fost declarate neconstituționale - cererea acestora privind plata daunelor morale a rămas fără temei legal și prin urmare acest capăt de cerere a fost respins ca nefondat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul STATUL ROMÂN prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, reprezentat prin DIRECȚIA GENERALĂ A F.
P. A JUDEȚULUI S. , solicitând admiterea recursului formulat, desființarea în parte a sentinței atacate cu privire la constatarea caracterului politic al masurilor dispuse împotriva defunctului T. G. și respingerea acțiunii formulată de reclamant ca nefondata.
În motivarea recursului, recurentul a arătat că instanța de fond în mod nelegal a admis în parte acțiunea reclamanților, constatând caracterul politic al măsurii aplicate tatălui său, constând în condamnarea pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 209 pct. III Cod penal.
Consideră legală sentința instanței de fond cu privire la respingerea daunelor morale în suma de 100.000 EURO.
Reclamantul a solicitat obligarea pârâtului Statul Român reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice, la plata de despăgubiri morale în sumă de 100.000 EURO pentru prejudiciul cauzat tatălui acestora, defunctului T. G., prin condamnarea acestuia la 5 ani de închisoare.
Instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală în sensul că a constatat caracterul politic al condamnării.
Nu consideră că antecesorul reclamanților a suferit o condamnare care sa mai poată fi calificată ca o condamnare cu caracter politic în înțelesul Legii nr. 221/2009 deoarece actul normativ în vigoare nu mai prevede acordarea de despăgubiri bănești pentru acțiunile de genul celor invocate de reclamant, fiind declarat neconstituțional.
Dispozițiile Legii nr. 221/2009 au un caracter reparator și special, situație în care prevederile acesteia nu pot fi extinse pe calea interpretării.
Reclamanții nu justifică un interes în constatarea caracterului politic al măsurii aplicate tatălui lor deoarece acesta a decedat în data de 31.10:-1990, deci înainte de apariția Legii nr. 221/2009, iar potrivit Deciziilor Curții Constituționale nr. 1358/2010 și nr. 1360/2010 nu mai există nici o obligație a statului de a acorda daune morale.
Deși nu este reglementat în mod expres de Codul de procedură civilă, interesul reprezintă o condiție esențială pentru ca o persoană fizică sau juridică să poată exercita o acțiune civilă.
Interesul este de definit în doctrina juridică ca fiind folosul practic pe care îl urmărește prin punerea în mișcare a procedurii judiciare. El poate să fie material, când se urmărește obținerea unui folos de ordin patrimonial sau moral, în situația în care se urmărește obținerea unei satisfacții sufletești.
Apoi prin Legea nr. 221/2009 s-a urmărit în principal ștergerea ope legis a tuturor consecințelor penale ale condamnărilor cu caracter politic, repunerea în drepturi în cazul în care prin hotărârea de condamnare s-a dispus decăderea din acestea sau degradarea militară, afirmarea explicită a posibilității instanțelor de judecată de a acorda despăgubiri pentru prejudiciul moral dacă se apreciază, în urma examinării tuturor circumstanțelor cauzelor, că reparația obținută prin efectul Decretului - Lege nr. 118/1990, republicat, cu modificările și completările ulterioare și al OUG nr. 214/1999, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 568/2001, cu modificările și completările ulterioare, nu este suficientă și reglementarea unei posibilități speciale de reparare a prejudiciului material produs prin confiscarea unor bunuri ca efect al hotărârii de condamnare cu caracter politic.
Instanța de judecată trebuie să ia toate măsurile pentru obținerea sau, după caz, reconstituirea dosarului în care a fost pronunțată hotărârea de condamnare, inclusiv prin solicitarea punctului de vedere a Asociației Foștilor Deținuți Politici din România, respectiv de a se menționa caracterul politic pe
hotărârile prin care au fost pronunțate astfel de condamnări, în cazul în care se eliberează o copie de pe acestea. Or în speța de față nu s-au efectuat asemenea demersuri.
Astfel, tot cu privire la caracterul politic al măsurii administrative, trebuie cunoscut dacă s-a solicitat constatarea caracterului politic si s-a beneficiat și de alte măsuri reparatorii din partea Statului Român, în baza Decretului-Lege nr.
118 din 30 martie 1990 (*repub1icat*)privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, motiv pentru care apreciază că aceasta nu mai justifică un interes în condițiile în care s-a emis un act administrativ prin care s-a recunoscut caracterul-politic al condamnării/măsurii de către Statul Român - Comisa pentru aplicarea Decretului-Lege nr.118/1990 și s-a beneficiat de drepturile bănești din partea statului.
Prin Decizia nr. 12/_ Î. Curte de C. si Justiție a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al P. ui de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a stabilit că urmare a Deciziilor Curții Constituționale nr. 1358/2010 și nr. 1360/2010. dispozițiile art. 5 alin. 1 lit. a teza I din Legea nr.221/2009 privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora și-au încetat efectele și nu mai pot constitui temei juridic pentru cauzele nesoluționate definitiv la data publicării deciziilor instanței de contencios constituțional în Monitorul Oficial.
Își întemeiază punctul de vedere din întâmpinarea depusă la instanța de
fond.
Solicită respingerea cererii de acordare a eventualelor cheltuieli de judecată
în recurs având în vedere faptul că raportul juridic de obligație legală dintre stat și reclamant a încetat, ca urmare a deciziilor Curții Constituționale nr. 1358/21 octombrie 2010 și nr. 1360/21 octombrie 2010, instanța de judecată fiind obligată să constate că Statul Român nu mai datorează despăgubiri, având în vedere că Statul Roman reprezentat prin DS a formulat apărările în cauza, în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, și consideră că nu poate fi reținută culpa procesuală pentru a fi obligată instituția recurentă la plata cheltuielilor de judecată.
Analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererea de recurs, C. reține următoarele:
C. a invocat din oficiu și a pus în discuție un motiv de recurs de ordine publică, respectiv neparticiparea reprezentantului P. ui de pe lângă Tribunalul Sălaj la judecarea cauzei în dosarul nr._ al Tribunalului S. .
Obiectul acțiunii îl reprezintă constatarea caracterul politic al măsurilor dispuse împotriva defunctului T. G. și acordarea daunelor morale, ambele în temeiul Legii nr. 221/2009.
Potrivit art. 4 alin. 1 din Legea nr. 221/2001, persoanele condamnate penal în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 pentru alte fapte decât cele prevăzute la art. 1 alin. (2) pot solicita instanței de judecată să constate caracterul politic al condamnării lor
Același text legal la alin. 5 prevede că judecarea acestor cereri se face cu participarea obligatorie a procurorului.
Obligativitatea participării procurorului la judecarea unor cauze este prevăzută ca normă generală și în art. 45 alin. 4 Cod procedură civilă.
În cauză, din practicaua sentinței atacate (fila 66 doar fond) rezultă că la soluționarea pe fond a cauzei nu a participat procurorul.
Dacă participarea procurorului este obligatorie, este evident că norma este imperativă.
Fiind o normă ce prevede constituirea completului, hotărârea pronunțată cu nerespectarea acesteia este nulă, iar nulitatea este absolută având în vedere că normele ce prevăd constituirea completului sunt norme de interes public, ce
interesează administrarea justiției.
În consecință este prezent motivul prevăzut de art. 304 pct. 1 Cod procedură civilă, care dispune că se poate cere casarea unei hotărâri când instanța nu a fost alcătuita potrivit dispozițiilor legale.
Celelalte motive de recurs nu pot fi analizate, având în vedere motivul de casare pentru neparticiparea procurorului, și urmează a fi avute în vedere de instanța de fond.
Față de cele de mai sus, în temeiul prevederilor art. 304 pct. 1 Cod procedură civilă cât și al art. 312 alin. 3, art. 299 alin. 1 și art. 315 alin. 1 Cod procedură civilă, curtea urmează să admită în parte recursul declarat de pârâtul STATUL ROMÂN prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, reprezentat prin DIRECȚIA GENERALĂ A F. P. A JUDEȚULUI S., împotriva sentinței civile nr. 5464 din_ a Tribunalului S., pronunțată în dosar nr._, pe care o va casa și va trimite cauza pentru rejudecare la Tribunalul Sălaj.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite în parte recursul declarat de pârâtul STATUL ROMÂN prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, reprezentat prin DIRECȚIA GENERALĂ A
P. A JUDEȚULUI S., împotriva sentinței civile nr. 5464 din_ a Tribunalului S., pronunțată în dosar nr._, pe care o casează și trimite cauza pentru rejudecare la Tribunalul Sălaj.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 08 martie 2013.
PREȘEDINTE,
JUDECĂTORI,
I. -D. C.
A. -A.
P.
C.
-M. CONȚ
GREFIER,
-A. M.
Red. I.D.C./dact. V.R.
2 ex./_
Jud. fond: P. R. a M. lena - Tribunalul Sălaj
| ← Decizia civilă nr. 4130/2013. Despagubiri Legea nr.221/2009 | Sentința civilă nr. 621/2013. Despagubiri Legea nr.221/2009 → |
|---|
