Decizia civilă nr. 1088/2013. Grănițuire

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr._ Cod operator 8428

DECIZIA CIVILĂ NR. 1088/R/2013

Ședința publică din 08 martie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: I. -D. C. JUDECĂTORI: A. -A. P.

C. -M. CONȚ GREFIER: A. -A. M.

S-a luat în examinare recursul declarat de revizuienta M. I., împotriva deciziei civile nr. 559/A din_ a Tribunalului C., pronunțată în dosar nr.

_, privind și pe intimații P. V., P. M. și K. G. M. .

La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, nu se prezintă nimeni.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul declarat de revizuienta M. I., a fost formulat și motivat în termen legal, a fost comunicat intimaților și nu a fost legal timbrat la data înregistrării cererii de recurs.

S-a făcut referatul cauzei după care Curtea lasă cauza la a doua strigare, pentru a da părților posibilitatea de a se prezenta la dezbateri.

La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentantul revizuientei recurente, domnul avocat T. Z., care depune la dosar împuternicire avocațială de reprezentare și intimatul P. V. personal, lipsă fiind celelalte părți.

Curtea aduce la cunoștința reprezentantului revizuientei recurente împrejurarea că pentru termenul de judecată de azi, revizuienta recurentă a fost legal citată cu mențiunea de a achita pentru recurs o taxă judiciară de timbru în cuantum de 5 lei și un timbru judiciar de 0,15 lei, conform dovezii de îndeplinire a procedurii de citare care se află la f. 11 din dosar.

Reprezentantul revizuientei recurente se obligă ca până la sfârșitul dezbaterilor să achite pentru recurs o taxă judiciară de timbru în cuantum de 5 lei și un timbru judiciar de 0,15 lei.

Curtea lasă cauza la a treia strigare pentru a da reprezentantului revizuientei recurente posibilitatea de a depune la dosar dovada achitării timbrajului aferent recursului.

La a treia strigare a cauzei, la apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentantul revizuientei recurente, domnul avocat T. Z. și intimatul P. V. personal, lipsă fiind celelalte părți.

Reprezentantul revizuientei recurente depune la dosar chitanța care atestă plata taxei judiciare de timbru pentru recurs, în cuantum de 5 lei și un timbru judiciar de 0,15 lei.

În sprijinul susținerilor menționate în memoriul de recurs, reprezentantul revizuientei recurente depune la dosar copii de pe următoarele înscrisuri: raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de dl. expert tehnic judiciar în specialitatea construcții, în dosarul nr. 13439/2001 al Judecătoriei C. -N. ; Autorizația de

desființare nr. 17 din_, emisă de Consiliul local al mun. C. -N. ; Autorizația de construire nr. 797 din_, emisă de Primăria mun. C. -N. ; adresa nr. 282605/301 din_ emisă de Consiliul local al mun. C. -N. - Serviciul Autoritate Tutelară către d-na M. I. ; borderoul întocmit de S.C. Expansiv Impex S.R.L. C. -N., privind casa de locuit S+P+3E+M, situată în C. -

N., str. C. Brîncuși nr. 18, beneficiar fiind P. V. ; o schiță reprezentând legenda construcției și o schiță privind modificările planșei inițiale, emisă de S.C. Expansiv Impex S.R.L. C. -N. pentru beneficiar P. V., iar câte un exemplar din aceste înscrisuri îl comunică intimatului P. V. .

Reprezentantul revizuientei recurente și intimatul P. V. arată că nu au de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat.

Nemaifiind de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat, Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul reprezentantului reclamantei recurente în susținerea recursului și pune în vedere acestuia ca odată cu susținerea recursului să se refere și la excepțiile invocate, din oficiu, de către Curte.

Reprezentantul revizuientei recurente, în conformitate cu art. 304 pct. 7, 8,

9 coroborat cu art. 3041C.pr.civ. și art. 312 C.pr.civ., solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat în scris, modificarea deciziei atacate în sensul respingerii în întregime a apelului și a acțiunii reconvenționale formulate de apelanții reclamanți reconvenționali P. V. și P. M., cu obligarea intimaților la plata tuturor cheltuielilor de judecată ocazionate atât la judecarea revizuirii în fond cât și în recurs, pentru motivele dezvoltate pe larg în memoriul de recurs.

Reprezentantul revizuientei recurente arată că în conținutul hotărârii atacate apar elemente străine de cele prezente în cauză, respectiv în preambulul hotărârii apar niște părți care nu fac parte din prezenta cauză, iar cauza înaintată de clienta sa a fost judecată în mod eronat. De asemenea, arată că dacă autorizațiile și schițele ale căror copii le-a depus azi la dosar, intimatul P. V. le-ar fi depus la dosarul cauzei, în timp util, iar instanța ar fi ținut seama de aceste acte, în cauză s-ar fi dat cu totul altă soluție, însă partea pe care o reprezintă nici nu știa că există aceste acte.

Intimatul P. V. arată că actele despre care a făcut vorbire reprezentantul revizuientei recurente nu sunt acte noi și raportul de expertiză există în dosarul de revizuire. De asemenea, solicită respingerea recursului declarat de revizuienta M. I. .

Curtea reține cauza în pronunțare.

C U R T E A :

Prin decizia civilă nr. 559/A din_ a Tribunalului C., pronunțată în dosarul nr._ , s-a respins cererea de revizuire formulată de către revizuenta M. I. în contradictoriu cu intimații P. V., P. M. și K. G.

M. în ceea ce privește Decizia civilă nr. 429/A/2011 pronunțată în dosarul civil nr._ al Tribunalului C. . Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut că potrivit dispozițiilor art. 322 pct. 5 Cod pr.civ, se poate cere revizuirea unei hotărâri definitive în instanța de apel sau prin neapelare, dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților.

In speță, revizuenta susține că înscrisuri doveditoare noi sunt autorizația de desființare nr. 17 din_, autorizația de care a stat la baza eliberării autorizației de construire nr. 797/2000 precum și a celei de demolare.

Verificând cuprinsul dosarului, tribunalul a constatat că aceste acte nu sunt noi, căci autorizația de desființare nr. 17 din_ este depusă la fila 128 dosar 13439/2001 al Judecătoriei C. -N., la autorizația de construire nr. 797/_ emisă de Primăria municipiului C. -N. se face referire in Referatul pentru verificare de calitate nr. 100/_ aflat la fila 138 dosar fond . In expertizele întocmite de experți in dosarul mai sus menționat, s-a făcut referire la aceste acte și de asemenea la împrejurarea că pârâții P. au fost obligați să retragă cu 7 metri aliniamentul de la trotuar al construcției și că in vederea corectării acestui astfel s-a emis autorizația de construire 797/_ .

Astfel, s-a reținut că actele de care se prevalează revizuenta nu sunt înscrisuri doveditoare noi, ele au fost depuse la dosar și au fost avute in vedere de experți .

Oricum, chiar dacă nu ar fi existat la dosar, aceste acte nu au fost reținute de partea potrivnică, respectiv de pârâții P., ele existau la Primăriei și puteau fi solicitate și obținute de revizuentă, după cum au fost solicitate și obținute și în vederea formulării prezentei cereri.

In concluzie, tribunalul a apreciat neîntemeiate motivele invocate de revizuentă, considerent pentru care, în temeiul art. 323 rap. la art. 322 pct. 5 Cod pr.civ., s-a respins cererea de revizuire.

Cheltuieli de judecată nu au fost acordate întrucât revivizuenta fiind căzută in pretenții nu este îndreptățită la recuperarea lor, iar intimaților întrucât nu au solicitat cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei decizii, revizuienta M. I. a declarat recurs, în termen legal, solicitând instanței admiterea acestuia, modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii cererii de revizuire, respectiv pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se respingă apelul și acțiunea reconvențională formulată de reclamanții reconvenționali P. V. și P. M., cu obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea recursului, revizuienta a arătat că hotărârea criticată este nelegală și netemeinică deoarece în cuprinsul acesteia există motive străine de natura pricinii prin indicarea unor persoane care nu sunt părți în această cauză, respectiv S. n I., S. n L., S. n G. -S. și S. n Emanuel-M. - Claudiu. Totodată, tribunalul face referire la o sentință pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în anul 1935 pe care revizuienta nu o cunoaște și este străină de obiectul cauzei.

Revizuienta arată că nu corespunde adevărului faptul că autorizația de desființare nr. 17/2000 și anexele acesteia împreună cu schița de modificare a planșei inițiale, anexă a autorizației de construire nr. 797/2000, au fost acte care au existat la dosarul cauzei în momentul efectuării expertizelor dispune și la momentul pronunțării hotărârii supusă revizuirii.

În acest sens, din cuprinsul raportului de expertiză tehnică-judiciară efectuată de expert Augustin P. a, alături de experții asistenți Elkan G. și Bendea G., rezultă că "documentațiile întocmite pentru emiterea certificatului de urbanism și autorizația de desființare nu au putut fi puse la dispoziție de către pârât (fam.P. )";. Astfel, deși instanța a solicitat în mod repetat pârâților să depună toate actele care au stat la baza autorizației de construcție, aceștia au refuzat să le depună, iar revizuienta nu a avut cunoștință de aceste acte în condițiile în care au fost reținute de către pârâți.

În ipoteza în care pârâții ar fi depus actele solicitate, cu siguranță concluziile expertizei și soluțiile pronunțate în această cauză ar fi fost favorabile revizuientei întrucât pârâții ar fi trebuit să respecte distanța minimă de 50 cm. între construcția edificată și limita de proprietate.

În cuprinsul autorizației de construcție nr. 3900/2001 nu se face amintire de actele în temeiul cărora s-a formulat cererea de revizuire, astfel că nici din acest înscris revizuienta nu ar fi putut să afle de existența planșelor, schițelor modificatoare la autorizația de construcție nr. 797/2000.

Situația de fapt prezentată de pârâții P. este nereală, astfel că acțiunea reconvențională a acestora este neîntemeiată și în consecință, linia de hotar între imobilul proprietatea revizuientei înscris în C.F. nr. 24672 C. -N., nr.top. 1650/1 și imobilul proprietatea pârâților înscris în C.F. nr. 61081 C. -N., nr.top. 1650/2 nu se materializează între pct. 1 - 3 din varianta B.1 din anexa VII din suplimentul II al suplimentului de expertiză tehnică-judiciară întocmit de expertul Bucur I., ci este cea constatată de Judecătoria Cluj-Napoca prin sentința civilă nr. 198/1985 definitivă și irevocabilă, hotărâre din care rezultă suprafețele exacte ale celor două parcele, de 166 mp.

Este de asemenea relevant și faptul că pârâții au recunoscut în anul 2000, prin semnătură, limitele reale de proprietate și suprafețele mai sus indicate, semnând planul de situație care a stat la baza eliberării certificatului de urbanism nr. 85/2000, iar în anul 2000 pârâții au reedificat gardul despărțitor respectând limitele vechi de hotar, gard desființat abia în anul 2011.

În drept, se invocă prevederile art. 304 pct. 7, pct. 8, pct. 9 coroborat cu art. 3041și art. 312 C.pr.civ.

Intimații P. M. și K. G. M. deși legal citați, nu s-au prezentat personal sau prin reprezentant în fața instanței și nu depus întâmpinare prin care să-și exprime poziția procesuală.

Intimatul P. V., prezent personal în ședința publică din_, a solicitat respingerea recursului întrucât înscrisurile învederate de recurentă nu reprezintă acte noi.

Reprezentantul revizuientei recurente av. T. Z. a depus la dosar copii de pe următoarele înscrisuri: raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de dl. expert tehnic judiciar în specialitatea construcții, în dosarul nr. 13439/2001 al Judecătoriei C. -N. ; Autorizația de desființare nr. 17 din_, emisă de Consiliul local al mun. C. -N. ; Autorizația de construire nr. 797 din_, emisă de Primăria mun. C. -N. ; adresa nr. 282605/301 din_ emisă de Consiliul local al mun. C. -N. - Serviciul Autoritate Tutelară către d-na M. I.

; borderoul întocmit de S.C. Expansiv Impex S.R.L. C. -N., privind casa de locuit S+P+3E+M, situată în C. -N., str. C. Brîncuși nr. 18, beneficiar fiind P. V. ; o schiță reprezentând legenda construcției și o schiță privind modificările planșei inițiale, emisă de S.C. Expansiv Impex S.R.L. C. -N. pentru beneficiar P. V., iar câte un exemplar din aceste înscrisuri îl comunică intimatului P. V. și o planșă fotografică cu privire la delimitarea terenurilor în litigiu (f.7, 15-24).

Analizând decizia criticată prin prisma motivelor de recurs invocate și a apărărilor formulate, Curtea reține următoarele:

Astfel, prin Sentința civilă nr. 3313/_ pronunțată de Judecătoria Cluj- Napoca, în dosar nr. 13439/2001, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții M. TIBERIU ȘTEFAN V. și M. I., împotriva, pârâților P. V. și P. M. având ca obiect grănițuire, și în consecință s-a respins cererea reconvenționala formulată de pârâții reclamanți reconvenționali P. V. și P.

M., s-a admis în parte cererea de intervenție formulată de intervenientul K.

G. M. față de reclamanții M. Tiberiu Ștefan V. și M. I., s-a respins cererea de intervenție formulată de intervenientul K. G. față de pârâții P.

V. și P. M., au fost obligați pârâții P. V. și P. M. să plătească- reclamanților suma de 5.305.850 lei cu titlu de despăgubiri., au fost obligați reclamanții să îndepărteze taluzul de pământ întabulat și să desființeze vegetația de pe peretele casei intervenientului, în caz de refuz autorizează pe intervenient să efectueze aceste lucrări pe cheltuiala reclamanților, au fost obligat pârâții P.

V. și P. M. să plătească reclamanților suma de 451.640 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință, judecătoria a reținut că imobilul proprietatea reclamanților este situat in C. -Napooa, str. C.B. nr. 18 și este înscris în CF 24672 C. -N., nr. top. 1650/1 iar al pârâților pe aceeași strada la nr. 18 A, fiind înscris în CF 61018 C. -N. în CF 61018 C. -N. nr.top 1850/2.

Suprafețele înscrise în cărțile, funciare sunt de 230 mp pentru imobilul, cu nr. top 1650/1 și 1650/1 mp pentru imobilul cu nr.top 1650/2.

Propunerile de stabilire a mejdiei s-au făcut de către cei doi experți ținându-se seama de pozițiile diferite ale hotarului dintre proprietăți, indicate de părți și prin aplicarea cotelor de proprietari. Înscrise în CF la suprafața-reală sau rezultară din măsurători.

Prin sentința civilă nr. 198 din 11 ianuarie 1935 a Judecătoriei C. -N., s-a făcut sistarea stării de indiviziune, asupra imobilului înscris în CF 24672 C.

-N., nr. top, 1656, construcții și teren conform autorizației de împărțire a terenului, autorizație care a făcut parte integrantă din hotărâre.

Faptul că suprafața reală de teren este mai mică decât cea înscrisă în CF, având în vedere că CF nu garantează suprafața reală de teren, că instanța nu este investită cu rectificare de CF, că prin sentința arătată și planul de situație este stabilită mejdia dintre cele două proprietăți, instanța a respins, capătul de acțiune și din cererea reconvențională pentru stabilirea mejdiei.

Pe terenul cu nr. top 1650/2, pârâții P. și-au construit, pe baza autorizației de construire nr. 287/10 martie 2000. Pârâții au obținut o nouă autorizație de construire; cu nr. 3900 din 15 decembrie 2001 având ca obiect "modificarea soluției construcției autorizației cu Autorizația de construire 287 din 10 martie 2000 amplasarea unor goluri pe fațadele clădirii existente - categoria de importanță C.

Din aceeași expertiză rezultă că, "conform situației, din teren, și a proiectului vizat spre neschimbare, pe fațada sudică a construcției există, la nivelul parterului 4 goluri de geam, la etajele I, II și III, balcoane cu deschiderea de 3,25 m și adâncimea de 1,90 m, retrase față de limita de proprietate cu 2 m.

În contextul acestei stări de fapt instanța a apreciat că nu sunt încălcate depozițiile art. 612-614 C.civ. motiv pentru care nici acest petit al acțiunii nu a putut fi admis.

Expertiza a fost întocmită de experții Bendea G., P. a Augustin și Elkan

G. . Concluziile expertului Elkan G. față de justificările aduse că " eliberarea actelor de autorități a rămas confuză" au fost înlăturate.

Cu referire la petitul privind distrugerile aduse, unor bunuri aflate în curtea imobilului reclamanților și la imobilul proprietatea lor, instanța a reținut din expertiza efectuată în cauză existența lor, doar în parte. Astfel, prejudiciul adus construcției, reclamanților constă în degradarea mobilei de grădină, a porții de acces, acoperișului garajului, a platformei din beton de sub garaj, a tencuielii și zugrăvelii la încăperi, iar contravaloarea efectuării acestor lucrări este de 5.305.850 lei.

În consecință, în baza art. 998 C.civ., instanța a admis acest capăt de acțiune și a obligat pârâții P. V. și P. M. să plătească reclamanților suma de 5.305.850 lei cu titlu de despăgubiri.

Expertiza efectuată în cauză, răspunsul la interogator, imaginile foto, confirmă existența contactului direct cu peretele a taluzului cu pământ înierbat în curtea reclamanților, care întreține o stare continuă de umezire a zidurilor, datorată umezire abundente a acestui, taluz prin stropirea fazonului, sau prin apă meteorică. Starea de umezire a peretelui este întreținută și de planta agățătoare care acoperă complet peretele.

Intervenientul a efectuat o asanare a acestui perete executând o hidroizolație orizontală, dar eficiența acesteia anulată de contactul existent cu taluzul de pământ înierbat și existența iederii.

În consecință în baza art. 1073 și urm. C.civ., instanța a obligat reclamanții să îndepărteze taluzul de pământ înierbat și în caz de refuz autorizează pe intervenient să efectueze aceste lucrări pe cheltuiala-reclamanților.

Intervenientul nu a dovedit contravaloarea reparațiilor pretins efectuate la peretele degradat iar contravaloarea acestora nu a putut fi stabilită prin expertiză, motiv pentru care acest capăt al cererii de intervenție nu a fost admis.

În ceea ce privește cererea reclamanților de obligare a pârâților la plata daunelor morale și a daunelor interese instanța a reținut din expertiza efectuată în cauză în data de 4 octombrie 2002 că construcția nouă nu influențează gradul de însoțire a imobilului, că aspectul urbanistic al noii clădiri nu afectează valoarea de circulație a imobilului reclamanților, astfel că au fost respinse.

Concluziile expertului Elkan G. care arată că criteriile pozitive sau negative aplicabile la valoarea tehnică actualizată a imobilului sunt cele rezultate din schimbarea condițiilor de viață existente. Înaintea ridicării construcției că în cazul de fața un criteriu imputant este dacă pentru imobilul de la nr. 18/A, ar putea obține sau nu o autorizație similara cu cea de la nr.18 nu au putut fi reținute de instanță.

În baza art. 274 C. proc. civ., instanța a obligat pârâții P. V. și P. M. să plătească reclamanților suma de 451.640 lei cheltuieli de judecată, reprezentând taxa parțiale de timbru.

Prin Decizia civilă nr. 1035/A/_ pronunțată în dosar nr. 5633/2003 a Tribunalului C., s-au respins ca nefondate apelurile declarate de reclamanta M.

I. și pârâții P. V. și P. M., în contra sentinței civile nr. 3313/_ a Judecătoriei C. -N., dosar nr. 13439/2001, care a fost menținută în totul.

Prin Decizia civilă nr. 1238/R/_ pronunțată în dosar nr. 9648/2004 a Curții de Apel C., s-a admis în parte recursul declarat de pârâții P. V. și P.

M., împotriva deciziei civile nr. 1035/_ a Tribunalului C., pronunțată în dosar nr. 5633/2003, care a fost casată în partea referitoare la soluția dată apelului înaintat de pârâții P. V. și P. M., numai în ce privește cererea reconvențională formulată de aceștia, având ca obiect revendicare și grănițuire și s-a reținut spre rejudecare, s-a menținut decizia cu privire la restul dispozițiilor, s-a stabilit termen pentru rejudecarea apelului pârâților, în limitele de mai sus, s- a respins ca nefondat recursul declarat de reclamanta M. I. împotriva aceleiași decizii.

Cauza a fost înaintată spre soluționare Tribunalului C., prin adresa din data de_, în temeiul dispozițiilor art. II al.4 din Legea nr.219/2005 privind aprobarea OUG nr.138/2000, fiind înregistrată sub nr._ (nr. format vechi 5906/2005).

Așadar, fiind respins recursul declarat de reclamanta M. I. prin decizia civilă nr. 1238/R/_ pronunțată de Curtea de Apel C., tribunalul a rămas

învestit doar cu soluționarea apelului declarat de pârâții P. V. și P. M. împotriva Sentinței civile nr.3313/_ a Judecătoriei C. -N., apel care a fost admis în ce privește cererea reconvențională prin aceeași decizie menționată.

Prin Decizia civilă nr. 429/A/2011 pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C., s-a admis apelul declarat de pârâții P. V. și P. M. împotriva Sentinței civile nr. 3313/_ a Judecătoriei C. -N., care a fost schimbată în parte, în sensul că s-a admis în parte cererea reconvențională formulată de pârâții P. în contradictoriu cu reclamanta M. I. și, în consecință:

S-a stabilit linia de hotar între imobilul proprietatea reclamantei M. I. înscris în CF nr. 24672 C. -N., nr. top 1650/1 și imobilul proprietatea pârâților P. înscris în CF 61081 C. -N., nr. top 1650/2 pe linia materializată între punctele 1-3 în varianta B1 din Anexa nr. VI I. din suplimentul II al raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit de expert Bucur I. .

A fost obligată reclamanta să lase în deplină proprietate și posesie pârâților suprafața de 7 mp teren delimitată între punctele 1-2-3 ( culoare roșie) în varianta B1 din Anexa nr. VI I din suplimentul II la raportul de expertiză tehnică întocmit de expert Bucur I. .

S-au menținut restul dispozițiilor sentinței civile atacate.

A fost obligată reclamanta să achite pârâților suma de 236,675 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a se pronunța în acest sens, tribunalul a reținut că parații au învestit instanța cu o acțiune privind obligarea reclamantei la predarea în posesie a suprafeței de 15 mp. înscrisă în CF nr.61.018 C., nr. top. 1650/2, ocupată fără drept și stabilirea, în aceste condiții,a mejdiei între cele două proprietăți vecine, cea a paraților și respectiv a reclamantei.

Apelanții parați P. V. și P. M. sunt proprietari asupra imobilului înscris în CF nr.61018 nr. top 1650/2 casă și teren în suprafață de 166 mp., iar reclamanta M. I. este proprietara imobilului învecinat, înscris în CF nr.24672

C. -N., nr. top.1650/1 ,casă și teren în suprafață de 230 mp.

În ce privește acțiunea în grănițuire, tribunalul reține că în sensul prevederilor art. 584 Cod civil, grănițuirea constituie o operațiune de determinare, prin semne exterioare și vizibile, a limitelor dintre două proprietăți limitrofe, pentru a se cunoaște limitele fondului asupra căruia poartă dreptul de

folosință al proprietarilor celor două fonduri. O asemenea operațiune poate avea loc atât în situația în care nu există semne vizibile ale liniei de hotar, cât și în situația în care astfel de semne există, dar sunt contestate de părți. În acest ultim caz, însă, este necesar a se face dovada că linia de hotar a suferit modificări în timp, astfel că se impune readucerea ei la forma inițială.

În vederea stabilirii liniei de hotar între imobilele învecinate în cauză s-a dispus efectuarea unei expertize topografice de către dl. Expert Bucur I. .

Inițial, expertul a propus două variante de stabilire a mejdiei, prin raportare la cotele părți din CF și respectiv prin raportare la cotele părți din Sentința civilă nr.198/1985 a Judecătoriei C. -N. prin care s-a sistat indiviziunea asupra imobilului inițial înscris în CF nr.24672 C. -N. nr. top 1650. Apoi, prin răspunsul la obiecțiuni s-a efectuat și una dintre variantele solicitate inițial de către instanță, și anume, în funcție de situația existentă în prezent.(f.189-191).

Prin suplimentul la expertiză depus la data de_, expertul a răspuns complet tuturor obiectivelor stabilite inițial, inclusiv obiecțiunilor formulate de părți, indicand situația actuală a imobilelor,evidențiind construcțiile existente atat la nivelul anului 1971 cat și în prezent, întocmind variante atat în funcție de

convenția încheiată în anul 1953 cat și în funcție de sentința civilă din anul 1985.

Dintre acestea, tribunalul și-a însușit varianta B1 din Anexa nr. VI I. din suplimentul II al raportului de expertiză tehnică, pe linia materializată între punctele 1-3, care ține seama de sistarea de indiviziune efectuată pe cale

judecătorească în anul 1985 .

În sprijinul acestei soluții, se reține că imobilele deținute de părți au constituit inițial un singur imobil înscris în CF nr.24672 C. -N. nr. top 1650, fiind partajate în temeiul Sentinței civile nr.198/1985 a Judecătoriei C. -N., pe baza expertizei întocmite în respectiva cauză de ing. Elkan G. și a autorizației de împărțire a terenului nr.19675/55 din_ a Comitetului executiv al Consiliului popular al Mun. C. -N. ..

În cuprinsul hotărarii susmenționate se precizează că sistarea stării de indiviziune prin crearea celor două parcele a avut în vedere folosința faptică a imobilului, iar părțile au fost de acord cu varianta propusă de expertul desemnat în acea cauză .Drept urmare, imobilul nou format, cu nr. top 1650/1 în suprafață de 230 mp. și părți comune indivize de 58% a fost întabulat în favoarea lui M. Tiberiu, soțul intimatei, iar imobilul cu nr. top nou 1650/2 cu suprafața de 166 mp. și părți comune indivize în cotă de 42% a fost întabulat în favoarea familiei Graf, ulterior, cu titlu de cumpărare, în favoarea apelanților.

Așadar, sistarea de indiviziune din anul 1985 s-a efectuat în concordanță cu modalitatea faptică de folosință a imobilelor de la acel moment, iar părțile au consimțit la această modalitate de partajare.

Nu poate fi adoptată varianta agreată de intimată, aceea prevăzută prin actul încheiat sub semnătură privată în anul 1953, mai apoi în formă autentică în anul 1963, întrucat aceste acte nu au avut ca și consecință sistarea indiviziunii, părțile rămânând coproprietare în cote părți, și prin urmare nu s-a pus problema stabilirii mejdiei. Doar ulterior acestui moment, respectiv în anul 1985, părțile contractante au înțeles să opteze pentru sistarea indiviziunii în modalitatea dorită, validată de instanța de judecată prin Sentința civilă nr.198/1985. Această hotărâre a avut în vedere, așa cum s-a menționat anterior, realitatea faptică, respectiv modalitatea în care părțile foloseau la acea dată imobilele.

Totodată, tribunalul a avut în vedere varianta care nu afectează frontul la stradă al terenurilor, ținand seama, de faptul că așa cum se poate observa din schițele anexe ale raportului de expertiză întocmit de ing. Elkan G., linia de demarcație dintre proprietăți, avută în vedere la partajul din anul 1985, avea o traiectorie înclinată înspre imobilul cu nr. top 1650/1, proprietatea intimatei, corespunzătoare traiectoriei liniei de hotar stabilită în prezenta cauză prin varianta B1 din Anexa nr. VI I. din suplimentul II al raportului de expertiză tehnică întocmit de expert Bucur I. .

Pe de altă parte o modificarea frontului stradal ar afecta garajul reclamantei în condițiile în care nu s-a susținut niciodată de către parații apelanți faptul că această construcție ar fi încălcat linia de hotar dintre proprietăți.

Față de linia de hotar astfel stabilită, s-a constatat că intimata ocupă din terenul apelanților suprafața de 7 mp. delimitată între punctele 1-2-3 ( culoare roșie) în varianta B1 din Anexa nr. VI I din suplimentul II la raportul de expertiză tehnică întocmit de expert Bucur I., astfel încat, în temeiul art. 480 C.civ. ea va fi obligată să lase în deplină proprietate și posesie pârâților această suprafață.

Reclamanta M. I. a formulat cerere de revizuire împotriva acestei decizii, solicitând instanței schimbarea în parte a acesteia, respectiv să pronunțe o

nouă hotărâre prin care să respingă în întregime apelul și acțiunea reconvențională formulată de apelanții reclamanți reconvenționali P. .

În motivare a arătat că prezenta cerere de revizuire se întemeiază pe prevederile art. 322 pct. 5 din codul de procedură civilă respectiv, după pronunțarea hotărârii a cărei revizuire o solicită descoperind înscrisuri doveditoare care nu au putut fi înfățișate instanței dintr-o împrejurare mai presus de voința părților și acestea fiind reținute de partea potrivnică, respectiv de apelanții P. V. și P. M. .

În principal actele de care fac vorbire în cele de mai sus sunt: planul de amplasament și delimitare a cotei de proprietate, care a stat la baza eliberării Autorizației de construcție 797/_ precum și Autorizația de demolare eliberată pentru imobilul situat în C. -N., str. C. B. nr. 18, jud. C., imobil proprietatea numiților P., precum și planul de amplasament și delimitarea cotei de proprietate care a stat la baza eliberării certificatului de urbanism 85/2000 emis de Primăria Mun. C. -N., pentru desființări de locuințe și construire de locuințe pe str. C. B. nr. 18, C. -N. .

Revizuenta consideră că dacă aceste acte ar fi fost înfățișate în dosarul_ al Tribunalului C. și dacă experții judiciari numiți în cauză ar fi aflat de existența acestor înscrisuri, soluția ar fi fost diferită de cea pronunțată.

Art.304 pct.9 C.pr.civ. prevede că, modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere în următoarele situații, numai pentru motive de nelegalitate, atunci când hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.

În opinia Curții, acest motiv de recurs invocat de revizuientă nu este fondat pentru considerentele ce urmează a fi expuse.

Astfel, conform art.322 pct. 5 C.pr.civ., se poate cere revizuirea unei hotărâri definitive în instanța de apel sau prin neapelare, dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților.

Pentru admisibilitatea cererii de revizuire întemeiată pe textul legal invocat de revizuientă trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții și anume: înscrisul trebuie să fi existat în momentul judecării procesului finalizat prin hotărârea atacată; înscrisul să fi fost necunoscut pentru instanță și revizuientă; partea să fi fost împiedecată a-l prezenta pentru că el a fost reținut de partea potrivnică sau dintr-o împrejurare mai presus de voința părților; înscrisul să fie doveditor, determinant pentru soluția în litigiu; înscrisul trebuie prezentat instanței, odată cu cererea de revizuire, în termen de cel mult o lună de la descoperirea lui.

În speță, înscrisurile despre care revizuienta afirmă că s-au descoperit după pronunțarea hotărârii supusă revizuirii, în opinia Curții, nu îndeplinesc cerințele mai sus menționate.

Astfel, din verificarea cuprinsului dosarului, Curtea constată că în mod legal tribunalul a apreciat că înscrisurile de care se prevalează revizuienta nu reprezintă înscrisuri noi în sensul legii deoarece autorizația de desființare nr. 17 din_ este depusă la fila 128 din dosarul nr. 13439/2001 al Judecătoriei C.

-N. ; autorizația de construire nr. 797/_ emisă de Primăria municipiului

C. -N. este depusă la fila 129 din dosarul nr. 13439/2001 al Judecătoriei C. -

  1. și se face referire in Referatul pentru verificare de calitate nr. 100/_ aflat la fila 138 dosar fond; autorizația de construire nr. 3900/_ emisă de Primăria municipiului C. -N. este depusă la fila 130 din dosarul nr. 13439/2001 al Judecătoriei C. -N., iar certificatul de urbanism nr.85/_

    emis de Primăria municipiului C. -N. este depusă la fila 127 din dosarul nr. 13439/2001 al Judecătoriei C. -N., împreună cu fișa proiectului și schița aferentă întocmite de SC Expansiv Impex SRL pentru beneficiarul P. V. depuse la fila 132-149 din dosarul nr. 13439/2001 al Judecătoriei C. -N. .

    În expertizele întocmite de experți in dosarul mai sus menționat, s-a făcut referire la aceste acte și de asemenea la împrejurarea că pârâții P. au fost obligați să retragă cu 7 metri aliniamentul de la trotuar al construcției și că in vederea corectării acestui astfel s-a emis autorizația de construire 797/_ .

    Prin urmare, înscrisurile de care se prevalează revizuenta nu sunt înscrisuri doveditoare noi, ele au fost depuse la dosar și au fost avute in vedere de experți, precum și de către instanță, la data judecății.

    Descoperirea înscrisurilor implică evident ideea că partea nu a avut cunoștință de existența lor întrucât dacă ar fi avut cunoștință de existența

    înscrisurilor, aceasta urma să ceară comunicarea lor ori, în speță, așa cum s-a arătat deja, înscrisurile au fost depuse la dosar, revizuienta având posibilitatea să ceară comunicarea lor și să formuleze apărări cu privire la acestea.

    Chiar și în ipoteza în care înscrisurile nu ar fi existat la dosar, aceste acte nu au fost reținute de partea potrivnică, respectiv de pârâții P., întrucât ele au fost emise de Primăria mun. C. N. astfel că puteau fi solicitate și obținute de revizuentă la momentul judecării cauzei.

    Simplul fapt al obținerii înscrisurilor de către revizuientă, după finalizarea procesului, nu este de natură să justifice admiterea cererii de revizuire dacă nu se face dovada unei împrejurări mai presus de voința părții, respectiv a unui eveniment extraordinar, un fapt neobișnuit, care a putut împiedica revizuienta să cunoască existența înscrisurilor, în afara oricărei imputabilități.

    Art.304 pct.7 C.pr.civ. prevede că, modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere în următoarele situații, numai pentru motive de nelegalitate, atunci când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau când cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii.

    Motivarea hotărârii judecătorești constituie o garanție pentru părți împotriva eventualului arbitrariu judecătoresc și singurul mijloc prin care se dă posibilitatea de a se exercita în mod real controlul judiciar.

    Verificând hotărârea tribunalului din această perspectivă, Curtea constată că aceasta respectă, întru-totul, prevederile art.261 alin.1 pct.5 C.pr.civ. potrivit căruia, hotărârea se dă în numele legii și va cuprinde: motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, cum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.

    Astfel, tribunalul a arătat pe larg care au fost considerentele de fapt și de drept pentru care a respins cererea de revizuire declarată de revizuientă.

    Pe de altă parte, Curtea reține că atunci când se examinează o hotărâre, sub aspectul motivării ei, trebuie să se distingă între motivele de apel, mijloacele de apărare și argumentele invocate de părți, instanța având obligația de a analiza numai motivele de revizuire, mijloacele de apărare și, pronunțându-se asupra lor, să motiveze soluția dată, nu și argumentele pe care părțile le-au invocat în susținerea acestora, ceea ce în speță tribunalul a respectat pe deplin, astfel încât acest motiv de recurs, în opinia Curții, nu este întemeiat.

    Criticile revizuientei referitoare la faptul că în partea introductivă a hotărârii recurate există motive străine de natura pricinii prin indicarea unor persoane care nu sunt părți în această cauză, respectiv S. n I., S. n L., S. n G. -S. și S. n Emanuel-M. -Claudiu iar în cuprinsul deciziei . tribunalul face referire la o sentință pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în anul 1935 pe care revizuienta nu o cunoaște și este străină de obiectul cauzei nu

    intră sub incidența motivului de recurs reglementat de art. 304 pct.7 C.pr.civ. deoarece, pe de-o parte, mențiunea cu privire la numiții S. n reprezintă o simplă eroare materială cu privire la numele părților, greșeală care poate fi remediată prin procedura reglementată de art.281- art.2813C.pr.civ., iar pe de altă parte, Sentința civilă nr.198/1985 a Judecătoriei C. -N. prin care s-a sistat indiviziunea asupra imobilului inițial înscris în CF nr.24672 C. -N. nr. top 1650 a fost menționată în considerentele deciziei civile nr. 429/A/2011 pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C., hotărâre împotriva căreia niciuna dintre părți nu a declarat calea de atac a recursului astfel că aceasta a devenit irevocabilă astfel că niciuna dintre aceste critici nu se referă la existența unor motive contradictorii sau străine de natura pricinii.

    Motivul de nelegalitate reglementat de art.304 pct.8 C.pr.civ. invocat de revizuientă trebuie să precizeze în mod concret care este actul pretins denaturat de către instanța de judecată și în ce constă denaturarea lui, o simplă afirmație făcută în acest sens nefiind suficientă pentru a decide modificarea hotărârii recurate.

    Denaturarea actului înțelesului actului juridic are loc atunci când concluziile instanțelor de fond deduse din interpretarea actului sunt în mod evident eliminate și contrazise prin sensul clar și vădit neîndoielnic al termenilor și conținutului actului interpretat.

    Prin urmare, Curtea constată că motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.8 C.pr.civ. a fost invocat de revizuientă în mod formal, fără ca acesta să dezvolte în vreun mod critica de nelegalitate raportat la vreun act juridic pretins interpretat greșit de către tribunal astfel încât Curtea se află în imposibilitatea verificării hotărârii atacate din această perspectivă.

    Deși revizuienta și-a întemeiat cererea de recurs și pe dispozițiile art.3041C.pr.civ. acest text legal nu este aplicabil în prezenta cauză deoarece hotărârea supusă revizuirii a fost dată de instanța de apel iar potrivit art.328 alin.1 C.pr.civ., hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită.

    Pentru aceste considerente de drept, Curtea constată că în prezenta cauză nu sunt incidente motivele de recurs reglementate de art.304 pct.7, pct.8, pct.9 și art.3041C.pr.civ. astfel că, în temeiul art.312 alin.1 C.pr.civ. va respinge ca nefondat recursul declarat de revizuienta M. I. împotriva deciziei civile nr. 559/A din_ a Tribunalului C., pronunțată în dosarul nr._, pe care o menține ca fiind legală.

    PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUMELE LEGII

    D E C I D E:

    Respinge ca nefondat recursul declarat de revizuienta M. I. împotriva deciziei civile nr. 559/A din_ a Tribunalului C., pronunțată în dosarul nr._, pe care o menține.

    Decizia este irevocabilă.

    Dată și pronunțată în ședința publică din 08 martie 2013.

    PREȘEDINTE,

    JUDECĂTORI,

    I. -D. C.

    A. -A.

    P.

    C.

    -M. CONȚ

    GREFIER,

    1. -A. M.

Red.A.A.P./_ .

Dact.H.C./2 ex.

Jud.fond: Gîlcă Mihai I. .

Jud.tribunal: M.T. ; C.V.B. ; O.C.T. .

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 1088/2013. Grănițuire