Decizia civilă nr. 1118/2013. Fond funciar
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Date cu caracter personal Nr. operator: 2516
DECIZIA CIVILĂ NR. 1118
Ședința publică din data de 29 octombrie 2013 Completul compus din:
Președinte: L. M.
Judecător: D. G., președinte secție civilă Judecător: I. D. -D.
Grefier: M. L. -M.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanții M. E. cu domiciliul în Z., str. N. T., nr. 1, ap. 5, jud. S. și V. V., domiciliată în localitatea B., comuna S., nr. 65, jud. S., împotriva sentinței civile nr. 1242/_, pronunțată de Judecătoria Zalău în dosar nr._, având ca obiect fond funciar.
Procedura este îndeplinită fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței despre înregistrarea la dosar, la filele 33-34, a concluziilor scrise, de către intimatul pârât M. I. .
Mersul dezbaterilor și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 22 octombrie 2013, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
T R I B U N A L U L
Prin sentința civilă nr. 1242/_ a Judecătoriei Z. s-a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamanții M. E. și V. V., în contradictoriu cu pârâții M. L. E., M. I., Z. V., C. L. de F.
F. S. și C. J. S., prin care se solicita constatarea dreptului de proprietate al reclamantului asupra imobilelor - teren intravilan în suprafață de
1.000 mp, respectiv 2.000 mp, înscrise în titlul de proprietate nr. 1180/109198/_
, pozițiile 2 și 3 și să se modifice parțial titlul de proprietate nr. 1180/109198/_ emis pe numele lui M. Vasile, în sensul radierii celor două suprafețe menționate.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Pentru reconstituirea dreptului de proprietate, dispozițiile Legii 18/1991 și ale HG 890/2005 instituie o anumită procedură administrativă obligatorie.
Reconstituirea dreptului de proprietate se face numai la cerere, formulată de fiecare persoana îndreptățită, personal sau prin mandatar. Cererea, împreună cu actele doveditoare, se depune la consiliul local în a cărui rază teritorială este situat terenul, înăuntrul termenului prevăzut de lege. Asupra cererilor se pronunță mai întâi comisia locală, iar împotriva măsurilor dispuse solicitanții sunt îndreptățiți să
formuleze contestație, care se soluționează de către comisia județeană, ca organ cu atribuții administrativ-jurisdicționale. Împotriva hotărârilor comisiei județene, persoanele nemulțumite pot formula plângere la judecătorie.
Rezultă de aici că reconstituirea dreptului de proprietate nu poate fi admisă în afara acestei proceduri. Reconstituirea nu poate fi solicitată direct instanței de judecata.
Pentru aceste motive, instanța a respins ca neîntemeiată cererea formulată de către reclamanții M. E. și V. V., în contradictoriu cu pârâții M. L. E.
, M. I., Z. V., C. L. de F. F. S. și C. J. S., prin care au solicitat să se constate dreptul de proprietate al reclamantului asupra imobilelor
- teren intravilan în suprafață de 1.000 mp, respectiv 2.000 mp, înscrise în titlul de proprietate nr. 1180/109198/_, pozițiile 2 și 3.
Prin titlul de proprietate nr. 1180/109198, eliberat la data de_ (f. 6), s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea lui M. Vasile, pentru suprafața de 8 ha și 4100 mp pe raza comunei S. .
La baza emiterii titlului de proprietate a stat cererea formulată de M. Vasile, înregistrată cu nr. 478/_ (f. 19).
Reclamanții au solicitat să se constate dreptul de proprietate al reclamantului asupra imobilelor - teren intravilan în suprafață de 1.000 mp, respectiv 2.000 mp, înscrise în titlul de proprietate nr. 1180/109198/_, pozițiile 2 și 3 și modificarea parțială a titlului de proprietate nr. 1180/109198, eliberat la data de_, în sensul reducerii suprafeței terenului reconstituit la poziția 3 intravilan din titlu, de la 2700 mp, la 772 mp.
Raportat la motivele invocate de către reclamanți, cererea acestora este o cerere de anulare parțială a titlului de proprietate, nu de modificare a acestuia, reclamanții contestând însuși îndreptățirea titularului la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 1.000 mp, respectiv 2.000 mp.
Potrivit dispozițiilor art. 3 alin. 2 din Legea 169/1997, cererea privind constatarea nulității absolute a actelor de reconstituire poate fi formulată de orice persoană care justifică un interes legitim în promovarea unei astfel de cereri. Prin urmare, poate formula cererea de anulare a unui titlu de proprietate persoana care justifică un interes legitim.
Reclamantul, astfel cum chiar el recunoaște, nu a solicitat vreodată reconstituirea în favoarea sa a dreptului de proprietate pentru terenurile în suprafață de 1.000 mp, respectiv 2.000 mp, ce se regăsesc înscrise în titlul de proprietate nr. 1180/109198, eliberat la data de_ .
Mai mult, la solicitarea instanței, C. LS a comunicat faptul că M.
E. nu are depusă cerere de reconstituire a dreptului de proprietate la nicio lege a fondului funciar în nume propriu și nici în calitate de moștenitor al defunctului M. Gheorghe, iar pentru terenurile în suprafață de 1.000 mp, respectiv 2.000 mp, înscrise în titlul de proprietate nr. 1180/109198, eliberat la data de_, nu au fost formulate cereri de alte persoane,(f. 31).
Împotriva acestei sentințe reclamanții M. E. și V. V. au formulat recurs, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței recurate în întregul ei și, rejudecând cauza sub toate aspectele, și admiterea cererii de chemare în judecată așa cum aceasta a fost formulată.
În motivarea recursului se arată, referitor la primul petit, că imobilele înscrise în TP nr. 1180/109198/2008 în favoarea lui M. Vasile fac parte dintr- un singur lot de teren, care a fost al tatălui lor, nefăcând parte dintr-un patrimoniu succesoral al vreunei persoane decedate din familia cumnatului lor.
Aceste suprafețe de teren au ajuns să fie înregistrate în titlul de proprietate al cumnatului lor din două motive: în primul rând, când M. E. a solicitat eliberarea unui titlu de proprietate pe numele său, din suprafața totală de teren care i-a revenit lui de la tatăl său, a indicat comisiei locale doar o parte din aceasta, crezând că aceasta este suprafața reală a întregului lot de teren. Când a fost măsurat terenul a constatat că suprafața reală în mp este mult mai mare. La înțelegere cu membrii comisiei locale a delimitat o suprafață de teren din întregul lot care să corespundă valorilor indicate de către el, rezultând în acest fel, și din cauza configurației geografice a terenului, 3 parcele mai mici. Cele două parcele de teren au ajuns să fie înscrise în titlul de proprietate, în al doilea rând datorită unei înțelegeri pe care a avut-o cu cumnatul său, cu singurul scop ca acea porțiune să fie evidențiată în situațiile Comisiei Locale de F. F. S., ca terenuri ocupate.
Terenul a fost folosit de el, arată petentul și a aparținut tatălui lui.
Pentru a susține și pentru a dovedi cele afirmate în motivarea primului petit al cererii, solicită Onoratei Instanțe să încuviințeze proba cu martori, interogatoriul pârâților persoane fizice și, să încuviințeze, de asemenea, efectuarea unei expertize prin care să se identifice întreaga suprafață de teren aflată în proprietatea lui.
Referitor la cel de-al doilea capăt de cerere: acesta este o consecință logică a admiterii primului capăt de cerere. Constatarea de către Onorata Instanță a faptului că M. E. este proprietar exclusiv pe cele două parcele de teren indicate mai sus, care fac parte în fapt și în drept dintr-o parcelă de teren mai mare, nu poate avea ca efect decât modificarea parțială a titlului de proprietate emis în favoarea cumnatului lor, în sensul radierii din acest titlu a celor două parcele.
Sentința primei instanțe este netemeinică fiind rezultatul unei interpretări eronate a cererii lor (o calificare greșită a cererii, în special a primului petit), rezultatul unei interpretări greșite a textelor de lege aplicabile, ceea ce a dus la o aplicare a acestora în afara limitelor impuse.
Primul petit formulat nu este o cerere în temeiul legii fondului funciar, de redobândire a dreptului de proprietate, pentru simplul motiv că sunt proprietarii terenului, iar dreptul de proprietate l-a dobândit de la părinții lui. Aceste terenuri nu au fost niciodată în CAP, fac parte din intravilanul localității și, după cum spune chiar și Legea 18/1991, nu prea puteau forma obiectul unor cereri de reconstituire.
Faptul că instanța de fond a argumentat întreaga soluție pe dispozițiile legii fondului funciar, fără a intra într-o analiză a cererii sale pe fondul ei, și să analizeze argumentele de fond invocate și susținute, lăsând la o parte, practic, cererea de constatare a dreptului de proprietate asupra terenurilor menționate, impune trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru a vedea dacă, în afara legii 18/1991 își dovedește calitatea de titular al dreptului de proprietate asupra acestui teren sau nu și pentru a administra probele necesare și specifice acestui gen de cerere.
Referitor la lipsa unui interes legitim în promovarea acestei acțiuni, motivată de faptul că nu a formulat cerere la Legea 18/1991 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra celor două terenuri, consideră că instanța de fond a făcut o
aplicare greșită atât a normelor legale specifice, cât și a principiilor de drept aplicabile în speță.
Interesul în promovarea unei astfel de acțiuni rezultă din însăși calitatea lui de titular al dreptului de proprietate asupra terenului respectiv. Acest drept nu poate să-i fie luat prin neformularea unei cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pe un teren pe care-1 folosește, nu a fost în CAP și se află în intravilanul localității și nici prin înscrierea acestui teren într-un titlu de proprietate.
Prin întâmpinarea sa, pârâtul M. I. a solicitat respingerea recursului cu cheltuieli de judecată, întrucât, din probele administrate în cauză rezultă că titlul de proprietate a fost emis ca urmare a cererii depuse de către M. Vasile, iar stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere, iar recurenții nu au invocat nici un motiv de nulitate prevăzut de art. 3 alin. 2 din Legea nr. 169/1997.
Recursul este nefondat pentru următoarele:
Prin acțiunea lor, reclamanții M. E. și V. V. i-au chemat în judecată pe pârâții M. L. E., M. I., Z. V., C. L. de F. F.
S. și C. J. S., solicitând pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care să se constate dreptul de proprietate al reclamantului asupra imobilelor - teren intravilan în suprafață de 1.000 mp, respectiv 2.000 mp, înscrise în titlul de proprietate nr. 1180/109198/_, pozițiile 2 și 3 și să se modifice parțial titlul de proprietate nr. 1180/109198/_ emis pe numele lui M. Vasile, în sensul radierii celor două suprafețe menționate.
Prin această acțiune reclamanții urmăresc dobândirea unui drept de proprietate asupra celor două suprafețe, iar în urma acesteia, anularea din titlul de proprietate emis pe M. Vasile a celor două parcele.
Cu privire la primul petit instanța de recurs reține că acțiunea în constatare este admisibilă, în temeiul art. 111 Cod procedură civilă, doar dacă nu se poate cere realizarea dreptului.
Ori, reclamantul a avut la îndemână procedura realizării dreptului de proprietate prin reconstituirea prevăzută de Legea nr. 18/1991, de care nu a uzat, în sensul că nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate nici în nume propriu și nici în calitate de moștenitor al defunctului M. Gheorghe, la niciuna din legile fondului funciar (f. 31).
În acest context, prima instanță în mod corect a respins acest capăt de cerere.
Apărarea recurenților, că aceste terenuri nu au fost niciodată în CAP, fac parte din intravilan și nu puteau face obiectul unor cereri de reconstituire pe Legea nr. 18/1991, nu poate fi admisă, întrucât nu sunt terenuri aferente casei de locuit, care ar face aplicabile dispozițiile art. 23.
Cu privire la al doilea petit prima instanță în mod corect a respins acțiunea în constatarea nulității titlului de proprietate al pârâților, pe lângă argumentele invocate în mod corect de aceasta, instanța de recurs reține că, întrucât reclamanților nu li se poate reconstitui dreptul de proprietate asupra terenului înscris în titlul de proprietate a cărui anulare o solicită, în lipsa unei cereri de reconstituire, cererea de anulare a titlului de proprietate apare ca nefondată.
Nici unul din motivele de recurs invocate prin recurs neputând fi admis, recursul apare ca nefondat, urmând a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții M. E. și V. V. împotriva Deciziei civile nr. 1242/_ a Judecătoriei Z. .
Obligă recurenții la 800 lei cheltuieli de judecată către intimatul M. I. . Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 29 octombrie 2013.
Președinte, | Judecător, | Judecător, | Grefier, | ||||
L. M. | D. | G. I. | D. | -D. M. | L. | -M. |
Red. ID/_ /Dact.MLM/_ /2 ex.
Confidențial. Date cu caracter personal prelucrate în conformitate cu prevederile Legii 677/2001.
| ← Decizia civilă nr. 51/4. Fond funciar | Decizia civilă nr. 112/2013. Fond funciar → |
|---|
