Decizia civilă nr. 1134/2013. Pretenții
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ NR. 1134/R/2013
Ședința publică de la 27 Noiembrie 2013
Completul compus din: Președinte O. -C. T. Judecător A. -F. D.
Judecător O. R. G. Grefier L. M.
Pe rol fiind judecarea recursului promovat de recurenții G. S. | V. | |
, R. | A. A DP C. N. și I. J. DE P. | C. |
împotriva Sentinței civile nr. 24200/_, pronunțată de Judecătoria Cluj- Napoca, în dosarul nr._, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților. Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care se constată că, la data de_, recurentul G. S. V. a depus la dosar taxa de timbru de 24,25 lei și timbru judiciar de 0,9 lei, precum și întâmpinare.
Se mai constată că, la data de_, recurenta R. A. A D.
P. C. N. a depus la dosar, prin fax, întâmpinare.
Constatându-se că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, T. ul reține cauza în pronunțare pe baza actelor de la dosar.
INSTANȚA
Deliberând, reține că prin Sentința civilă nr. 24200/_,
pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei C. -N., a fost admisă in parte actiunea civila formulata de reclamantul G. S. V. in contradictoriu cu paratii R. A. a DP C. -N. si I.P.J. C. si, in consecinta:
A fost obligată parata R. A. a DP C. -N. sa plateasca reclamantului suma de 415,40 lei cu titlu de despagubiri civile si la plata dobanzii legale aferente acestei sume incepand cu data de 28 iunie 2011.
A fost obligat paratul IPJ C. sa plateasca reclamantului suma de 500 lei cu titlu de daune morale.
Au fost obligați paratii in solidar la plata sumei de 49,25 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele :
Prin procesul verbal de constatare a contraventiei seria CC nr. 7780606/_ petentul G. S. V. a fost sanctionat cu amenda in suma de 240 lei pentru savarsirea contraventiei prev de art.108 alin.1 lit. b din OUG nr.195/2002 retinandu-se ca la data de_ a stationat neregulamentar si voluntar cu autovehiculul cu nr. de inamtriculare_ in
C. _napoca, str. Iasilor in dreptul imobilului cu nr. 6 in zona de actiune a indicatorului Oprirea interzisa..
Prin Sentinta civila nr. nr.7041/30 martie 2012 a J. i C. -N. ,a fost admisa plangerea formulata de petent impotriva procesului verbal mai sus mentionat ,s-a dispus anularea procesului verbal si exonerarea acestuia de plata amenzii aplicate.
Instanța a constatat că pârâta R. A. a DP C. -N. în data de_, a ridicat autovehiculul marca Opel Zafira având numărul de înmatriculare_, aparținând reclamantului.
Operațiunea de ridicare a autovehiculului a fost consemnată în cuprinsul procesului-verbal de ridicare seria AC nr.2526, întocmit și semnat de un agent constatator al I.P.J. C. și de un reprezentant al R.A.D.P. C. -N.
.
În vederea eliberării autovehiculului, reclamantul a achitat tariful pentru ridicarea, transportul și depozitarea autovehiculului în cuantum de 415,40 lei incluzând TVA, în temeiul facturii fiscale nr.8836/_, eliberându-i-se în acest sens chitanța nr.55319.
Totodată, instanța a reținut că reclamantului, deși i-a fost ridicat autovehiculul din dispoziția unui agent constatator aflat în serviciul pârâtului I.P.J. C., nu i s-a întocmit proces-verbal de constatare și sancționare a contravenției decât in data de _
Art.5 alin.3 din O.G. nr.2/2001 enumera sancțiunile complementare, care pot însoți o sancțiune principală, stabilind la alin. 4 că, prin legi speciale se pot stabili și alte sancțiuni principale sau complementare.
În acest context, instanța a apreciat că măsura blocării roților autovehiculului este o măsură complementară, care a fost dispusă de agentul constatator în conformitatea cu dispozițiile art.96 alin.2 lit. d din O.U.G. nr. 195/2002, care prevăd că Sancțiunile contravenționale complementare sunt următoarele: d)imobilizarea "vehiculului.
Măsura ridicării autovehiculelor are caracter tehnico-administrativ având scopul de a asigura protecția circulației pietonale și rutiere,
Astfel, ridicarea autovehiculului reprezintă o măsură tehnico- administrativă potrivit dispozițiilor art.97 alin.2 lit. d) din O.U.G. nr. 195/2002 sau o sancțiune complementară, conform H.C.L. nr.670/2006 a Municipiului C. -N., insa, indiferent de calificarea sa, blocarea roților autovehiculului nu poate fi dispusă în mod singular, ca o sancțiune distinctă, ci numai dacă însoțește o sancțiune principală.
Or, odată luata măsura anularii actului nelegal, respectiv procesul verbal de ridicare a autovehiculului, se impune repunerea partilor in situația anterioara incheierii actului anulat, cu consecința restituirii de către intimata a taxei incasate de la petenta.
Pentru acest motive, instanța a reținut că sunt incidente prevederile art. 998-999 C.civ. raportat la art.1003 C.civ. ce reglementează răspunderea civilă delictuală, astfel că parata R.A.D.P. este datoare de a restitui suma achitata de reclamant precum si dobanzile legale aferente acestei sume incepand cu data de 28 iunie 2011.
Sub aspectul, angajării răspunderii civile delictuale a pârâtului I.P.J.
C. pentru cauzarea de prejudicii morale reclamantului, instanța a constatat că acest capăt de cerere este întemeiat, pentru considerentele care vor fi arătate în continuare.
Pârâtul I.P.J. C. este autorul faptei ilicite de a dispune ridicarea autoturismului reclamantului, fără a întocmi procesul-verbal de
contravenție, în baza procesului verbal de ridicare a autovehiculului seria AC nr. 2526. Din pricina acestei omisiuni, contractul obligatoriu de prestări servicii având ca obiect activitatea de ridicare, transport, depozitare și eliberare a autovehiculelor oprite, staționate sau parcate neregulamentar, încheiat între reclamant și pârâta R.A.D.P. C. -N., nu s-a format în mod valabil. Tot din pricina acestei omisiuni, în definitiv, reclamantul nu poate solicita restabilirea situației anterioare ca urmare a pronunțării nulității contractului obligatoriu, ci are deschisă numai calea acțiunii în răspundere civilă delictuală pentru daune materiale.
Ambele forme de răspundere, fie că vizează daunele materiale, fie că privesc daunele morale, se angajează așadar în baza aceleiași fapte ilicite, în prezenta cauza fapta comisivă de a dispune ridicarea autoturismului, unită cu omisiunea de a nu se fi întocmit procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției.
În ce privește existența și dimensiunea prejudiciului moral, instanța a constatat că, deși cuantificarea prejudiciului moral nu este supusă unor criterii legale de determinare, daunele morale se stabilesc prin apreciere, ca urmare a aplicării criteriilor referitoare la consecințele negative suferite de cei în cauză, în plan fizic, psihic și afectiv, importanța valorilor lezate, măsura în care acestea au fost lezate, intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării.
Toate aceste criterii se subordonează conotației aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă, corespunzătoare prejudiciului real și efectiv produs, astfel încât să nu se ajungă la o îmbogățire fără justă cauză a celui care pretinde daunele morale. În speță, instanța a constatat că dispunerea și executarea măsurii tehnico-administrative de ridicare a autovehiculului, în absența întocmirii unui proces-verbal de constatare și sancționare a contravenției are un efect similar în plan psihic cu starea de angoasă, pe care o trăiește stăpânul oricărui bun mobil, ce se vede deposedat în mod abuziv de bunul ce-i aparține.
Așa fiind, instanța a considerat ca fiind excesivă cererea reclamantului de a solicita repararea prejudiciului moral prin obligarea pârâtei la plata sumei de 2.000 lei, astfel încât, față de toate cele ce preced, statuând în echitate (în lipsa unor criterii legale), instanța a apreciat că suma solicitată de reclamant este disproporționat de mare și că prejudiciul moral suferit de reclamant poate fi reparat cu suma de 500 lei.
Sub aspectul cheltuielilor de judecată, instanța a arătat că în înțelesul art.274 alin.1 C.proc.civ. în prezenta cauză parte căzută în pretenții este atât
I.P.J. C., cât și R.A.D.P. C., astfel încât, dată fiind culpa procesuală comună a celor două părți, instanța i-a obligat, in solidar, la plata sumei de 49,25 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva Sentinței civile nr. 24200/_ pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca, a declarat recurs reclamantul G. S. V. (f.5-6), solicitând, în principal, admiterea recursului în temeiul art.304 pct.9 Cod procedură civilă și art.3041Cod procedură civilă și, în rejudecare, să se dispună obligarea I.P.J. C. la plata sumei de 415,4 lei împreună cu dobânda legală de la data de 28 Iunie 2011 și până la data restituirii debitului principal în temeiul art.1003 cod civil iar, în subsidiar, în ipoteza în care s-ar considera că în speță raportat la recursurile formulate de către pârâtă în temeiul juridic al obligării R.A.D.P. C. la plata sumei de 415,4 lei
+ accesorii nu este răspunderea civilă (art.998-999 Cod civil), solicită a se
modifica temeiul juridic a obligării R.A.D.P. C. în acest sens în temeiul regulilor plății nedatorate (art.992 Cod civil), art. 3041C.pr.civ.
În motivare
a arătat că referitor la obligarea și a I.P.J. C. la plata sumei de 415,4 lei împreună cu dobânda legală de la data de 28 Iunie 2011 și până la data restituirii debitului principal în temeiul art.1003 Cod civil, cu toate că nu contestă soluția instanței de fond, apreciază că în speță se impune și obligarea pârâtei I.P.J. C. la plata sumei de 415,40 lei împreună cu dobânda legală aferentă acestei sumei începând cu data de 28 Iunie 2011 și până la restituirea efectivă a debitului principal, întrucât ilicitul reținut în speță de către instanță este egalmente imputabil I.P:J. C. . Prin urmare, raportat la art.1003 Cod civil 1864, se impune obligarea și a I.P.J. C. la repararea prejudiciului cauzat subsemnatului, în solidar, alături de R.A.D.P. Cu privire la eventuala ipoteză în care s-ar considera că în speță raportat la recursurile formulate de către pârâtă în temeiul juridic al obligării R.A.D.P. C. la plata sumei de 415,4 lei + accesorii nu este răspunderea civilă (art.998-999 Cod civil), solicită a se modifica temeiul juridic a obligării R.A.D.P. C. în acest sens în temeiul regulilor plății
nedatorate (art.992 Cod civil), art.3041Cod procedură civilă.
Deși nu contestă soluția instanței de fond, totuși, având în vedere că prima instanță a considerat că temeiul restituirii pârâtei de rang I a sumei de 415,4 lei + dobânzi nu este plată nedatorată, pentru a evita ca soluția sub acest aspect să rămână irevocabilă și a nu risca o eventuală decizie nefavorabilă în recurs ca urmare a unei ipotetice aprecieri a instanței de judecată să în speță ar fi incidente dispozițiile art.992 Cod civil, înțelege să solicite ca în subsidiar, în ipoteza în care se va considera că în speță sunt incidente dispozițiile art.992 Cod civil să se modifice temeiul juridic al obligării
R.A.D.P. la restituirea sumei de 415,4 lei + accesorii, din art.998-999 Cod civil în art.992 Cod civil.
Împotriva Sentinței civile nr. 24200/_ pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca, a declarat recurs și pârâta R. A. a D.
P. C. -N.
(f.8-9), solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței, în sensul respingerii acțiunii formulate de către reclamant și, în consecință, a obligării I.P.J. C. la plata sumei de 415,4 lei, cu dobânda legală aferentă sumei și a cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.
În motivare
a arătat că în mod greșit instanța de fond a admis acțiunea formulată de către reclamant atâta timp cât în speță nu sunt întrunite condițiile solidarității pasive reținute de instanță în temeiul art.1003 Cod civil și nici condițiile angajării răspunderii civile delictuale în sarcina regiei. Prejudiciul adus deținătorului autovehiculului nu a fost provocat de ridicarea și transportul mașinii la locul de depozitare de către angajații regiei, ci de dispoziția de ridicare emisă de către agentul constatator.
Nu a cauzat împreună cu I.P.J. C. un prejudiciu reclamantei, având în vedere faptul că ridicarea autovehiculului considerat a fi staționat neregulamentar a avut loc ca urmare a dispoziției agentului constatator, față de care angajații regiei nu au nici un drept sau nici o obligație de a aduce la cunoștința acestuia că măsura ridicării este nelegală.
Dispoziția reprezentantului autorității publice, în acest caz I.P.J. C., care ordonă unui executant R.A.D.P. C. -N. ducerea la îndeplinire a acestuia este un act administrativ emis în regim de putere publică și executoriu de drept, astfel încât cel care pune în executare actul
administrativ nu are nici un mijloc sau posibilitate de a refuza îndeplinirea actului.
În aceste condiții, cel care prejudiciază deținătorul autovehiculului este agentul de poliție, iar nicidecum R.A.D.P. C. -N., instituție care prestează serviciul de ridicare.
Faptul că procesul-verbal de constatare a contravenției emis de către
I.P.J. C. a fost anulat nu-i poate fi imputat întrucât atât acest proces- verbal, cât și cel de ridicare a autovehiculului staționat neregulamentar a fost emis de către I.P.J. C., iar nu de către angajatul regiei care a semnat cel de-al doilea proces-verbal în calitate de martor iar, pe de altă parte, de legalitatea și temeinicia celor două procese-verbale nu poate răspunde decât emitentul acestora, respectiv I.P.J. C. .
Față de cele menționate, a solicitat respingerea recursului, modificarea sentinței recurate, în sensul obligării I.P.J. C. la plata sumei de 415,40 lei și a cheltuielilor de judecată.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 1003, art. 998 și următoarele Cod civil, art. 304 pct. 9, art. 312 Cod procedură civilă, art. 242 Cod procedură civilă.
Împotriva Sentinței civile nr. 24200/_ pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca, a declarat recurs și pârâtul I. J. de
P. C.
(f.3), solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței civile atacate, pentru următoarele motive.
În ceea ce privește angajarea răspunderii delictuale a I.P.J. C. pentru plata de daune morale reclamantului, instanța de fond în mod greșit a admis acțiunea reclamantului și a dispus plata unor daune morale în sumă de 500 lei, pe considerentul că nu a fost încheiat un proces-verbal de contravenție pentru fapta contravențională care a dus la ridicarea autoturismului reclamantului.
Așa cum există și la dosarul cauzei, așa cum însăși instanța în cuprinsul sentinței a menționat, pe numele reclamantului exista întocmit un proces-verbal de contravenție pentru fapta care a dus la ridicarea autoturismului.
În ceea ce reprezintă daunele morale, acestea reprezintă forma răspunderii civile delictuale care intervine atunci când prin intermediul unei fapte ilicite săvârșite cu vinovăție, nu este diminuat patrimoniul, ci sunt lezate valorile morale ale unei persoane. Compensația materială acordată se raportează la importanța efectivă a valorilor lezate, respectiv la consecințele negative asupra integrității fizice ori psihice a persoanei vătămate.
Conform prevederilor art.1169 Cod civil reclamantul avea obligația să facă dovada prejudiciului moral suferit dar acesta nu a făcut această dovadă, acesta nu a dovedit care sunt valorile morale și în ce măsură acestea au fost alterate și nici gravitatea și importanța prejudiciului, care au fost consecințele neplăcute pe care le-a generat și însemnătatea lor pe toate planurile vieții sale sociale.
Astfel, daunele morale pretinse de reclamant în contradictoriu cu I.P.J.
C. nu numai că nu au fost dovedite și nu sunt justificate, dar nici nu există o faptă culpabilă a I.P.J. C., care nu a făcut altceva decât să-și exercite atribuțiile prevăzute de lege.
În consecință, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, cu consecința respingerii acțiunii ca fiind neîntemeiată.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.304, art.3041Cod procedură civilă, art.242 alin.2 Cod procedură civilă.
Analizând recursurile formulate, prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate, tribunalul reține următoarele:
Recursurile formulate de reclamant și de pârâta R. A. a D.
P. C. -N.
sunt întemeiate în ceea ce privește obligația I. ui de P. al Județului C. de a plăti către reclamant suma de 415,40 lei.
Astfel, se constată că, așa cum a susținut pârâta R. A. a D.
P. C. -N., acesteia nu i se poate reține vreo culpă și deci, nu poate fi obligată la repararea prejudiciului, întrucât autovehiculul a fost ridicat în urma dispoziției dată de către un agent aflat în serviciul I.P.J. C. .
Mai mult, la momentul ridicării autovehiculului nu era întocmit procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției, astfel încât, cel în culpă pentru săvârșirea faptei ilicite și deci, responsabil de repararea prejudiciului reclamantului, este pârâtul I.P.J. C. .
Nu se poate reține susținerea recurentului reclamant privind obligarea
R.A.D.P. C. la plata sumei de 415,40 lei în temeiul plății nedatorate, deoarece reclamantul a plătit către R.A.D.P. C. contravaloarea cheltuielilor pe care R.A.D.P. C. le-a efectuat cu utilajele, combustibilul și personalul necesare pentru ridicarea, transportarea și depozitarea autovehiculului reclamantului.
Față de considerentele reținute anterior și în baza art. 312 C.proc.civ., tribunalul va admite în parte recursul formulat de recurentul reclamant G.
S. V. și va admite recursul formulat de pârâta R. A. a DP
C. -N. și a modifica în parte Sentința civile nr. 24200/_, pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca, după cum urmează:
Va obliga pârâtul I. de P. al Județului C. să plătească reclamantului G. S. V. suma de 415,40 lei, cu dobânda legală începând cu data de_ și până la data restituirii debitului, înlăturând obligația R.A.D.P. privind plata acestei sume.
În baza art. 274 C.proc.civ. va fi obligat pârâtul I.P.J. C. la plata către reclamant a sumei de 44 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată la fond, reprezentând taxa judiciară de timbru și timbru judiciar aferente sumei de 415,50 lei.
În ceea ce privește recursul formulat de I. de P. al Județului C.,
se constată faptul că acesta vizează suma de 500 lei acordată de instanța de fond cu titlu de daune morale.
Ori, în această privință, tribunalul constată că recursul este întemeiat.
Reclamantul a arătat în acțiune că solicită daune morale, fără a arăta în ce a constat prejudiciul moral pe care l-a suferit și fără a aduce vreo dovadă în acest sens.
În consecință, în temeiul art. 312 C.proc.civ. tribunalul va admite recursul declarat de recurentul pârât I. de P. al Județului C. și va modifica în parte sentința atacată, în sensul că va înlătura obligarea pârâtului I.P.J. C. la plata sumei de 500 lei, cu titlu de daune morale.
În baza art. 274 C.proc.civ., va obliga intimatul I. de P. al Județului C. să plătească recurentului G. S. V. suma de 22,75 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând taxă judiciară de timbru din recurs (f. 15).
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Admite în parte recursul formulat de recurentul reclamant G. S.
V. și admite recursul formulat de pârâta R. A. a DP C. -
N., împotriva Sentinței civile nr. 24200/_, pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca, în dosarul nr._, pe care o modifică în parte și în consecință:
Obligă pârâtul I. de P. al Județului C. să plătească reclamantului G. S. V. suma de 415,40 lei, cu dobânda legală începând cu data de_ și până la data restituirii debitului, înlăturând obligația RADP privind plata acestei sume.
Obligă pârâtul IPJ C. la plata către reclamant a sumei de 44 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată la fond.
Admite recursul declarat de recurentul pârât I. de P. al Județului C., împotriva aceleași sentințe, pe care o modifică în parte, în sensul că înlătură obligarea pârâtului IPJ C. la plata sumei de 500 lei, cu titlu de daune morale.
Obligă intimatul I. de P. al Județului C. să plătească recurentului G. S. V. suma de 22,75 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
Președinte, O. -C. T. | Judecător, A. -F. D. | Judecător, O. R. G. |
Grefier, L. M. |
L.M. 28 Noiembrie 2013 Red./dact./ORG/CȘ
_ /2 ex.
Jud. fond: E. E. P.
| ← Decizia civilă nr. 1265/2013. Pretenții | Decizia civilă nr. 530/2013. Pretenții → |
|---|
