Decizia civilă nr. 1141/2013. Plângere contravențională
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._ Operator date 2516
DECIZIA CIV ILĂ NR.1141
Ședința publică din data de 12 noiembrie 2013 Instanța este constituită din:
PREȘEDINTE: D. -D. I. JUDECĂTOR: D. C.
JUDECĂTOR: R. -M. P. GREFIER: A. V.
S-a luat în examinare recursul formulat de formulat de petentul B. N.
, domiciliat în localitatea R., nr.474, județul Bihor, împotriva sentinței civile nr.735 pronunțată de J. Șimleu Silvaniei la data de_ în dosarul nr._
, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este legal timbrat cu taxă judiciară de timbru în sumă de 13,5 lei și timbru judiciar în valoare de 0,6 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează faptul că la filele 27 - 28 din dosar este depus de către recurent răspuns la întâmpinare.
De asemenea, se învederează faptul că ambele părți au solicitat prin înscrisurile depuse la dosar, judecarea cauzei și în lipsă, conform prevederilor art.242 alin.(2) Cod procedură civilă.
Instanța, după verificarea materialului probator aflat la dosarul cauzei, socotindu-se lămurită, în baza art.150 Cod procedură civilă declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
T R I B U N A L U L
Prin sentința civilă nr.735 pronunțată de J. Șimleu Silvaniei la data de 20 iunie 2013, s-a respins ca neîntemeiată plângerea formulată de petentul B.
N. cu domiciliul în R., nr. 474, județul BIHOR, împotriva procesului-verbal de constatare a contravenție seria CP nr. 2096642 încheiat la data de_ de către IPJ S. - Poliția Șimleu Silvaniei.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției seria CP nr. 2096642 încheiat la data de_ a fost sancționat cu amendă de 630 lei și 9 puncte de penalizare și i s-a suspendat permisul de conducere pe 90 de zile.
Forța probantă a rapoartelor și a proceselor verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, cu condiția ca echitabilitatea procedurilor în ansamblu să nu fie afectată (cauza Bosoni c. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Având în vedere că fapta contravențională reținută în sarcina contravenientului a fost constată în mod direct de agenții de poliție, instanța a acordat a acorda acestuia valoarea probatorie a unei prezumții simple, acest aspect nefiind de natură a afecta echitabilitatea procedurii în ansamblul ei.
Prezumția simplă de legalitate nu a fost răsturnată de către petent. Mai mult, aceasta, coroborată cu planșa foto depusă la dosar la fila 30 din dosarul de fond, a convins instanța că cele consemnate în procesul verbal sunt conforme cu starea de fapt. Din planșa foto s-a observat autovehiculul petentului și viteza înregistrată de 103 km/oră.
Potrivit prevederilor art. 109 alin. 2 din OG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, constatarea contravențiilor se poate face si cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate si verificate metrologic, consemnându-se aceasta in procesul-verbal de constatare a contravenției, iar potrivit prevederilor art. 121 alin. 2 din Regulamentul de aplicare a OG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice aprobat prin HG nr. 1391/2006, nerespectarea regimului de viteza stabilit conform legii se constată de către polițiștii rutieri, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.
Potrivit prevederilor art. 181 alin. 1 din Regulamentul de aplicare a OG nr. 195/2002, în situația în care fapta a fost constatată cu ajutorul unui mijloc tehnic certificat sau unui mijloc tehnic omologat și verificat metrologic, polițistul rutier încheie un proces-verbal de constatare a contravenției, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 1D, după prelucrarea înregistrărilor și stabilirea identității conducatorului de vehicul.
Pentru ca înregistrarea să poată fi folosită ca probă, potrivit prevederilor pct. 3.5.1 din Norma de metrologie legală 021-05 NML "Aparate pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor (cinemometre)", aprobată prin Ordinul Biroului Român de Metrologie nr. 301/2005, modificat prin Ordinul Biroului Român de Metrologie Legalã nr. 153/2007, înregistrările efectuate trebuie sa cuprindă cel puțin următoarele:
data și ora la care a fost efectuată măsurarea;
valoarea vitezei măsurate;
faptul că a fost efectuată autotestarea (conform paragrafului 3.2.6.), dacă aparatul poate să treacă în regim de măsurare fără să efectueze autotestarea;
imaginea autovehiculului, din care să poată fi pus în evidență numărul de înmatriculare al acestuia."
Instanța a reținut că s-a efectuat constatarea contravenției cu mijloacele legale și omologate, de către o persoană atestată în calitatea de operator radar. În acest sens sunt actele depuse de intimată la filele 22-23 de la dosarul de fond - atestatul operatorului radar și Buletinul de verificare metrologică numărul 0120987.
Împotriva hotărârii astfel rezumate a declarat recurs petentul, solicitând admiterea acestuia și modificarea sentinței în sensul admiterii plângerii contravenționale, cu consecința anulării procesului verbal de contravenție.
În motivele de recurs, petentul invocă existența cazului fortuit, după cum urmează:
Caracterul contravențional este o însușire sintetică care exprimă specificul acestor categorii de fapte ilicite în raport cu alte fapte antisociale. Deci, fără acest caracter contravențional, o faptă concretă nu poate fi calificată drept contravenție, iar fără contravenție nu poate exista nici răspundere contravențională.
Definiția cazului fortuit prevăzută de art.31 Cod penal, aceea că ";Nu este imputabilă fapta prevăzură de legea penală al cărei e consecința unei împrejurări care nu putea fi prevăzută";, se aplică și în materia contravențională, în lipsa unor dispoziții speciale. Cazul fortuit constă în intervenția unui eveniment sau a unei
întâmplări ce nu putea fi prevăzută sau înlăturată și care determină producerea rezultatului socialmente periculos. Pentru ca fapta săvârșită de petent să fie
lipsită de caracter contravențional, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: rezultatul acțiunii ilicite a contravenientului să fie consecința unei împrejurări străine de cunoașterea și voința acestuia, această împrejurare să nu fi putut fi prevăzută, imposibilitatea de prevedere să fie generală și obiectivă.
Prin caz fortuit, se înțelege o împrejurare internă care își are originea în câmpul de activitate a celui chemat să răspundă sau într-o împrejurare externă care nu are caracter extraordinar și nu poate fi prevăzută și evitată cu diligența și prudența de care este în stare omul cel mai capabil.
Cazul fortuit se referă la situația, starea, împrejurarea în care acțiunea sau inacțiunea unei persoane a produs un rezultat pe care acea persoană nu l-a conceput și nici nu a urmărit ca el să se producă, rezultat ce se datorează unei energii a cărei intervenție nu putea fi prevăzută.
În cadrul mecanismului electric/electronic al autovehiculului, siguranțele sunt componentele finale care alimentează cu curent componentele electrice/electronice ale acestuia. Concret, curentul produs de baterie ajunge la tabloul electric al autovehiculului, urmând ca apoi, prin intermediul cablurilor, curentul să fie transmis către componentele mașinii, lucru care se realizează prin intermediul siguranțelor. Ori, în speța de față, nefuncționarea siguranțelor împiedică ajungerea curentului de la tabloul electric la aceste componente, în speță kilometraj și turometru, fapt care a determinat blocarea acestora și implicit neindicarea turațiilor și respectiv a vitezei de rulare a autovehiculului atât la momentul înregistrării de către aparatul radar, cât și anterior și ulterior acestuia.
Susține recurentul că în speța de față sunt îndeplinite condițiile cazului fortuit, după cum urmează:
rezultatul acțiunii sau inacțiunii ilicite a contravenientului să fie consecința unei împrejurări străine de conștiința și voința acestuia (Intervenția unei defecțiuni la partea electronică a mașinii, defecțiuni care nu afectează funcționarea acesteia, ci care determină apariția unei erori în ceea ce privește indicarea vitezei exacte de rulare a autoturismului îndeplinește această condiție, fiind independentă de voința sau dorința sa, susține recurentul).
împrejurarea care a determinat săvârșirea contravenției să fie de așa natură încât apariția ei să nu poată fi prevăzută ( Defecțiunea unei siguranțe care are rolul de a alimenta cu curent componentele electrice/electronice ale unui autoturism, în condițiile în care acesta funcționează în parametrii normali, este imposibil de prevăzut chiar de o persoană cu studii în domeniu, fiindu-i imposibil de a prevedea această defecțiune, existând o mulțime de motive, situații sau cauze, explicabile sau nu, care pot determina această defecțiune, cu alte cuvinte petentul este exonerat de răspundere doar în situația în care apariția defecțiuni autoturismului nu putea fi prevăzută de nici o persoană, oricât de diligentă ar fi fost aceasta, mai arată recurentul).
fapta contravențională comisă ca urmare a unei întâmplări ce nu putea fi prevăzută să fie stabilită și sancționată de un act normativ (Depășirea vitezei legale admise este stabilită și sancționată de OUG nr.195/2002).
Faptul că în acel moment turometrul mașinii și kilometrajul acesteia, după care orice conducător auto se ghidează în momentul în care se află în trafic, prezentau o defecțiune care poată să apară în orice moment și despre care și dacă se observă nu se poate remedia pe loc, fiind necesară apelarea la un service autorizat, consideră recurentul că echivalează cu un veritabil caz fortuit de natură a înlătura caracterul contravențional al faptei.
Deliberând asupra cauzei de față, tribunalul reține următoarele:
Defectarea, în trafic, a ceasurilor de bord (kilometraj și turometru) ale autovehiculului condus de petentul recurent, nu se constituie, în sine, într-o
împrejurare obiectivă care a determinat în mod obligatoriu depășirea de către acesta a vitezei legale de deplasare.
Chiar din definiția evocată de petent în cuprinsul motivelor de recurs, rezultă că pentru a reprezenta caz fortuit este necesar ca împrejurarea respectivă să nu poată fi prevăzută cu diligența și prudența de care este în stare omul cel mai capabil.
Pe de o parte, eventualitatea apariției unei defecțiuni de genul celei descrise de recurent nu este imposibil a fi prevăzută, nu este imposibil a accepta că o asemenea defecțiune poate interveni în trafic.
Pe de altă parte - și acesta este motivul esențial pentru care instanța nu poate reține cazul fortuit - recurentul putea și trebuia să își dea prin propriile simțuri seama că deși indicatorul îi arăta 55 km/h, susținere de altfel nedovedită
, viteza de rulare este în realitate mult mai mare, după diligența unui om obișnuit, fie și numai prin raportare la viteza de rulare a celorlalți participanți la trafic.
Prima instanță a reținut în considerente că actele dosarului fac dovada constatării contravenției cu mijloace legale și omologate, de către o persoană atestată în calitatea de operator radar.
Apreciind astfel asupra recursului de față, se constată că hotărârea primei instanțe este temeinică și legală, drept pentru care, în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă, recursul de față va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de petentul B. N., domiciliat în localitatea R., nr.474, județul Bihor, împotriva sentinței civile nr.735 din_ a Judecătoriei Șimleu Silvaniei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 12 noiembrie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, | JUDECĂTOR, | GREFIER, | |
D. -D. I. | D. | C. R. -M. | P. A. V. |
Red.DDI/_
Dact.AV/_ /2 ex. Judecător fond - S. L.
Confidențial. Date cu caracter personal prelucrate în conformitate cu prevederile Legii 677/2001.
| ← Decizia civilă nr. 926/2013. Plângere contravențională | Decizia civilă nr. 220/2013. Plângere contravențională → |
|---|
