Decizia civilă nr. 926/2013. Plângere contravențională
Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Date cu caracter personal Nr. operator: 2516
DECIZIA CIVILĂ NR. 926
Ședința publică din data de 24 septembrie 2013
Completul compus din:
Președinte: K. M., președinte Tribunal Judecător: L. M.
Judecător: D. G., președinte secție civilă Grefier: M. L. -M.
S-a luat în examinare recursul declarat de intimatul I. de S. pentru
C. în T. R. - I.S. T.R.,
cu sediul procesual ales în C. -Napoca, str. Corneliu Coposu, nr. 41, jud. C., împotriva sentinței civile nr. 1007/_ pronunțată de Judecătoria Zalău în dosar nr._, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită, potrivit dispozițiilor art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Verificându-și competența potrivit dispozițiilor art. 1591Cod procedură
civilă, instanța constată că este competentă în soluționarea prezentei cauze cu care a fost legal învestită.
Instanța, în raport cu obiectul cererii și având în vedere actele existente la dosar, reține cauza în pronunțare.
T R I B U N A L U L
Prin sentința civilă nr. 1007/_ a Judecătoriei Z. a fost admisă în parte plângerea petentei S. O. SS -M. împotriva procesului-verbal de contravenție nr. 62009/_, încheiat de I. de S. pentru C. în T.
R. - I.S. T.R., prin care petenta a fosta sancționată cu amendă contravențională în sumă de 3.000 lei și s-a reținut că, la controlul în trafic rutier din data de_, ora 09.34, pe DN1F km 65+300m, pe raza localității Românași, jud. Sălaj a fost oprit microbuzul_, deținut și utilizat de petentă și condus de numitul Onis M.
, în timp ce efectua transport persoane în trafic național și în urma verificării documentelor prezentate și a bazei de date ARR s-a constat nedeclararea conducătorului auto în baza de date ARR și faptul că operatorul de transport nu respectă obligația de a raporta conducătorii auto în baza de date a ARR, pe sit-ul acesteia în format electronic, astfel la data controlului conducătorul auto Onis M. nu era raportat în baza de date de către operatorul de transport.
1
S-a dispus modificarea procesului-verbal de contravenție, în sensul înlocuirii sancțiunii amenzii de 3000 lei cu sancțiunea avertisment.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, având în vedere respectarea principiului proporționalității și toate criteriile cuprinse în art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, fapta săvârșită de către petentă, prezintă un grad de pericol social concret redus și se impune înlocuirea sancțiunii contravenționale a amenzii cu sancțiunea avertismentului, această din urmă sancțiune fiind suficientă pentru atingerea scopului preventiv și educativ al sancțiunilor contravenționale.
Proporționalitatea se determină prin raportare la natura și gravitatea faptei, iar în aprecierea gravității trebuie avute în vedere mai multe criterii ce țin de starea de fapt și care pot indica un grad mai ridicat sau mai redus de periculozitate socială a faptei. În aprecierea gradului concret de pericol social prima instanță a avut în vedere în special faptul că petenta și-a îndeplinit ulterior obligația de raportare a conducătorilor auto, atât în privința conducătorului depistat în trafic cât și a celorlalți angajați, astfel cum reiese din extrasul din baza de date ARR (f.17), iar conducătorul auto Ornis Marin a fost angajat cu puțin timp anterior controlului.
Împotriva acestei sentințe intimatul I. de S. pentru C. în T.
R. - I.S. T.R. a declarat recurs, solicitând modificarea în parte a hotărârii recurate, în sensul respingerii plângerii și menținerii procesului-verbal de contravenție.
În motivarea recursului se arată că legiuitorul a prevăzut sancțiuni diferite în funcție de gradul de pericol social al faptelor contravenționale incriminate, iar în cazul faptelor contravenționale aflate în categoria "încălcărilor minore";, limitele de sancționare sunt mult reduse față de categoria încălcărilor foarte grave și, ca atare, deja individualizarea sancțiunii pornește de la un cuantum mai redus. În consecință, nu este justificată aplicarea sancțiunii avertismentului pe acest considerent.
În ceea ce privește gradul de pericol social concret al faptei, modul de redactare al actului normativ în care se realizează descrierea faptei contravenționale nu permite o evaluare a gradului de pericol social, care să permită eventuala înlocuire a amenzii cu sancțiunea avertisment.
Chiar fără încălcarea altor prevederi privind regimul transporturilor, legea stabilește ca fiind contravenție și sancționează fapta reținută în sarcina intimatei- petente.
Agentul constatator a dispus sancționarea petentei intimate cu o amendă îndreptată spre minimul prevăzut de actul normativ, tocmai pentru că a avut în vedere toate împrejurările în care a fost săvârșită fapta reținută în cadrul procesului-verbal dedus judecății.
Recursul este nefondat pentru următoarele:
Sancțiunea contravențională aplicată trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, iar avertismentul se aplică în cazul în care fapta este de gravitate redusă. De asemenea, dispozițiile art. 21, alin. 3 din OG nr. 2/2001 prevăd că la stabilirea sancțiunii trebuie să se țină seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
2
Este adevărat că agentul constatator, în speță a aplicat o sancțiune îndreptată spre minimul prevăzut de lege, însă instanța, exercitându-și rolul de control al sancțiunii, conferit de art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, a reindividualizat sancțiunea, luând în considerare tocmai circumstanțele prevăzute de art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001.
Orice sancțiune juridică, inclusiv cea contravențională, nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de veghere a raporturilor sociale, de formare a unui spirit de responsabilitate, iar pentru aceasta nu este nevoie ca în toate cazurile să se aplice sancțiunea amenzii.
În acest context, reindividualizarea sancțiunii a fost corect făcută de prima instanță, iar recursul formulat de intimat apare în acest context ca nefondat, urmând a fi respins.
Pentru aceste motive
În numele L E G I I,
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de intimatul I. de S. pentru C. în T. R. - I.S. T.R. împotriva sentinței civile nr. 1007/_ a Judecătoriei Z. .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 24 septembrie 2013.
Președinte, | Judecător, | Judecător, | Grefier, | |||||
K. | M. | L. | M. D. | G. | M. | L. | -M. |
Red. KM/_ /Dact.MLM/_ /2 ex. Jud. fond: P. D. M.
Confidențial. Date cu caracter personal prelucrate în conformitate cu prevederile Legii 677/2001.
3
← Decizia civilă nr. 182/2013. Plângere contravențională | Decizia civilă nr. 1141/2013. Plângere contravențională → |
---|