Decizia civilă nr. 1141/2013. Fond funciar
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1141/2013
Ședința publică de la 27 Noiembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE Ana-SS
Judecător F. S. B. Judecător D. T. Grefier C. -G. H.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe recurent L. F., recurent L.
S. și pe intimat C. J. Pentru S. D. De P. P. A. T.
C., intimat C. L. Pentru S. D. de P. P. A. T. C. -
N., având ca obiect recursul declarat împotriva Sentinței civile nr. 11123 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N., dosar având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă pentru recurenți av.
R. Dumitru, recurentul L. F. personal, lipsind intimații pârâți. Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
T. ul constată că recursul este formulat și motivat în termen, comunicat, scutit de la plata taxei de timbru.
La data de_ s-a depus prin registratura instanței întâmpinare din partea intimatei C. L. de Fond Funciar a Legii nr. 18/1991, prin care solicită respingerea recursului și menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond.
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, în temeiul art. 150 C.pr.civ., declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul în dezbateri asupra recursului.
Reprezentanta recurenților reclamanți, având cuvântul, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea sentinței recurate în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată. Fără cheltuieli de judecată.
T. ul reține cauza în pronunțare.
T. UL
A. cauzei de față, constată următoarele
Prin Sentința civilă nr. 11123/_, pronunțată în dosarul nr. _
, s-a respins cererea formulată de reclamantii L. F. și LS, in contradictoriu cu pârâtii C. J. pentru S. D. de P. P. asupra T. C. și C. L. pentru S. D. de P. P. A. T.
C. -N. .
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Potrivit Hotărârii Nr. 211 /_ emisa de C. J. C. de stabilire a dreptului de proprietate, s-a respins contestatia reclmantilor privind modul de
solutionare de catre comisia locala C. a cererilor depuse in baza legii 169/1997 respectiv 1/2000.
In motivare s-a retinut ca, comisia locala a respins cererea reclamantilor având ca obiect atribuirea suprafetei de 1686 mp gradina aferenta casei demolate inscrisa in CF 6258 C. nr top 16461/2 pe considerentul ca nu a constituit proprietatea petentului iar terenul face obiectul legii 10/2001 notificarea petentului fiind respinsa prin dispozitia primarului 2485/_ .
Potrivit CF 6258 C. asupra nr top 16461/2 teren aflat pe strada PODGORIEI NR 171 din C. N. in suprafata de 2337 mp si constructii sunt inscrisi ca si coproprietari tabulari reclamantii asupra ½ parte din constructii asupra 1168/2337 parte din teren fiind inscris ST. L R. cu drept de folosinta al reclamantilor asupra cotei de 31/2337 parte.
Astfel, din contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr 7813/_ f28 reiese ca reclamantii au cumparat ½ parte din constructia in discutie edificata pe terenul in litigiu.
De asemenea in baza art 30 din L58/1974 parte din terenul in litigiu in suprafata de 1686 mp a trecut in proprietatea Statului R. .
In cauza a fost efectuata o expertiza de specialitate intocmita de inginer expert Posta Margareta, din concluziile expertizei reiesind ca terenul in litigiu de 1168 mp este liber integral, insa pe aceasta se afla o pivnita in stare avansata de degradare iar casa si anexele gospodaresti nu mai exista pe teren
Potrivit art ART. 36 (3) Terenurile atribuite in folosinta pe durata existentei constructiilor dobanditorilor acestora, ca efect al preluarii terenurilor aferente constructiilor, in conditiile dispozitiilor art. 30 din Legea nr. 58/1974*) cu privire la sistematizarea teritoriului si localitatilor urbane si rurale, trec in proprietatea actualilor titulari ai dreptului de folosinta a terenului, proprietari ai locuintelor.
Raportat la textul legal de mai sus, se observa ca legiuitorul confera drept de proprietate asupra terenului avut în folosinta, proprietarilor constructiei. Insa, constructia in discutie pe care au cumparat-o reclamantii a fost preluata si demolata ulterior preluarii terenului, aspect necontestat de parti. In aceste conditii, practic reclamantii nu se pot prevala de textul legal de mai sus, ratiunea acestuia fiind de a proteja persoanele care au drept de proprietate asupra constructiei insa ea nu mai exista reclamantii primind despagubiri pentru aceasta in baza legii 10/2001.
De asemenea, terenul a fost preluat de la fostii proprietari si nu de la reclamanti asa incât acestia din urma practic nu sunt indreptatiti sa li se atribuie terenul, calitatea de persoana indreptatita având-o fostii proprietari in baza legii 10/2001. Practic, nici faptul ca pe teren mai exista o pivnita in stare avansata de degradare, nu le confera reclamantilor vreun drept de proprietate asupra terenului, acesta neavând caracterul unei locuinte in sensul legii.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanții L. F. și
LS, solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței recurate în sensul admiterii cererii așa cum a fost formulata în fata instanței de fond.
In drept, s-au invocat dispozițiile art.304/1 cod de procedura civila.
Considera ca judecătoria a aplicat cu prea mare rigiditate si cu o interpretare îngusta dispozițiile legale, ignorând faptul ca legile se aplica si in spiritul lor si nu numai in litera lor.
Terenul care a trecut in proprietatea Statului cu ocazia vânzarii respectiv a încheierii contractului autentic de vânzare cumpărare .
Vânzătorii in momentul vânzării imobilului, respectiv in anul 1970 s-au desistat de orice legătura juridica ori faptica cu imobilul vândut, inclusiv cu
terenul. Este de precizat ca trecerea in proprietatea Statului s-a făcut prin efectul legii dar potrivit reglementarilor legale in materie in vigoare la aceea data, trecerea s-a făcut după exprimarea acordului de voința dintre vânzătorii si cumpărătorii din acel contract.
Faptul ca formal reclamanții au figurat, ca proprietari de cartea funciara decât din 1978 nu trebuie sa conducă la ideea ca nu sunt indreptatiti la restituire.
Ca este așa rezulta din economia textului art. 36 Legea nr. 18/1991 cu modificările ulterioare si care statuează ca terenul ce a trecut la Stat ca urmare a efectelor art. 30 din Legea 58/1974 revine persoanelor care dețin in prezent construcția. Împrejurarea ca, construcțiile au fost demolate in ceea mai mare parte, nu poate si nu trebuie sa ne creeze o situație mai rea decât daca nu ar fi fost deposedați de construcții. Cu atât mai mult ca pe teren au mai rămas construcții si reclamanții au folosit si folosesc teren care nu s-a utilizat niciodată in scopul pentru care a fost expropriat.
Mai mult, din moment ce reconstituirea ori constituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor in temeiul Legii 18/1991, s-a făcut si in temeiul unor contracte sub semnătura privata si cum reclamanții au cumpărat imobilul inca in anul 1970 sunt indreptatiti la recunoașterea acestui drept. Ca au fost in posesia imobilului din 1970 nu s-a contestat de pârâte. In practica judiciara formata dupa apariția legilor reparatorii a drepturilor de proprietate asupra imobilelor s-a statuat ca desi legislația restrictiva, abuziva, de dupa 1974 mai ales, a interzis formal circulația juridica a terenurilor, practica sociala nu a ținut seama de aceste restricții si s-au continuat tranzacții cu imobile, sub forma promisiunilor de vânzare cumpărare, acte cărora dupa 1990 se impune a li se da efecte legale. Legea nr.18/1991 cu modificările ulterioare nu cere ca cei ce solicita imobile sa fi fost proprietarii tabulari ai acestora.
Prin urmare este evident ca la incheierea contractului sub semnătura privata din 1970 atât vânzatorii cât si reclamanții aveau reprezentarea ca terenul pe care se afla construcția in fapt le revine acestora si nu ramâne in proprietatea vânzatorilor promitenti, iar trecerea in proprietatea statului s-a făcut abia in anul 1978, trecere ce o considera pur formala. Abia cu ocazia exproprierii construcțiilor au "simțit" efectele legislației din acel moment. Ca este asa rezulta ca aceștia, vânzatorii, nu au cerut sa li se restituie acest teren. De altfel nici nu se cunoaște sa se fi creat astfel de situații.
Din moment ce terenul este liber considera ca se impune ca o măsura reparatorie sa li se constituie dreptul de proprietate asupra acestui teren si nu Statului care i-a deposedat atât de teren cât si de construcții.
Prin întâmpinarea formulată de intimata C. locală pentru aplicarea Legii nr. 18/1991, s-a solicitat respingerea recursului .
Pentru soluționarea cererilor de revendicare a terenurilor preluate în baza Legii nr. 58/1974, legiuitorul a prevăzut două categorii de persoane îndreptățite, cumpărătorul, respectiv vânzătorul, criteriul de determinare pentru fiecare speță concretă, reprezentându-l situația actuală a construcției.
Astfel, potrivit art. 1, pct. 1.4, lit. c din H.G. nr. 250/2007, sunt exceptate de sub incidența prevederilor Legii nr. 10/2001 acele imobile a căror situație juridică a fost reglementată prin art. 36 alin. 3 din Legea nr. 18/1991, republicată și modificată. Potrivit art. 36 alin. 3 din Legea nr. 18/1991,
republicată și modificată, "terenurile atribuite în folosință pe durata existenței construcțiilor dobânditorilor acestora, ca efect al preluării terenurilor aferente construcțiilor, în condițiile dispozițiilor art. 30 din Legea nr. 58/1974 cu privire la
sistematizarea teritoriului și localităților urbane și rurale, trec în proprietatea actualilor titulari ai dreptului de folosință a terenului, proprietari ai locuințelor. "
Din dispozițiile legale mai sus citate, făcându-se referire la proprietarii actuali ai locuinței, rezultă că cumpărătorul are calitatea de persoană îndreptățită la constituirea dreptului de proprietate asupra terenului aferent construcției, doar atunci când această din urmă există, în sensul în care nu a fost demolată. Pentru ipoteza construcțiilor preluate și demolate ulterior vânzării, raportat la prevederile art. potrivit art. 1, pct. 1.4, lit. c, alin. 3, calitatea de persoană îndreptățită revine vânzătorului, restituirea în natură sau prin echivalent urmând a fi făcută în condițiile Legii nr. 10/2001, în favoarea acestuia.
In speță, reclamanții, prin contractul de vânzare-cumpărare, autentificat sub numărul 7813 la data de_, au cumpărat cota de ½ din construcția
înscrisă în C.F. nr. 6258 C., nr. topo 16461/2. Raportat la prevederile art. 30 din Legea nr. 58/1974, în vigoare la data încheierii contractului, cota de 1168/2337 parte din teren a trecut în proprietatea Statului Român și în administrarea operativă a G.I.G.C.L. C. . Cumpărătorii, în baza Legii nr. 4/1973, au dobândit un drept de folosință asupra cotei de 31/2337 mp din teren. Ulterior, construcția înscrisă în nr. C.F. nr. 6258 C., nr. topo 16461/2, a trecut în proprietatea Statului Român prin Decretele expropriere nr. 175/1985 și nr. 109/1986, fiind ulterior demolată.
Raportând situația de fapt la dispozițiile legale mai sus citate, respectiv referite, rezultă că, în speță, construcția fiind demolată, calitatea de persoană îndreptățită la stabilirea dreptului de proprietate asupra terenului în cotă de 1138/2337 revine vânzătorului, iar nu reclamanților, care nu au avut niciodată calitatea de proprietari asupra terenului.
Reclamanții au revendicat construcția și terenul în suprafață de 2337 mp, înscrise în C.F. nr. 3258, nr. topo 16461/2 și în baza Legii nr. 10/2001. Notificarea a fost soluționată în sensul respingerii cererii de restituire în natură a suprafeței de 2337 mp teren și s-a propus acordarea de despăgubiri în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005, pentru construcția expropriată.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate ;i a celor de ordine publică, tribunalul va respinge, pentru următoarele considerente:
După cum rezultă din toate înscrisurile depuse la dosar, recurenții au înțeles să uziteze de dispozițiile legilor speciale, adoptate, în vederea înlăturării consecințelor negative, a regimului comunist.
Din analiza cărții funciare dar și a poziției necontestate a reclamanților, rezultă fără echivoc, că imobil teren față de care aceștia au solicitat pretenții, se află în intravilanul municipiului C. -N., fiind preluat în baza unui decret de expropriere.
Fiind aplicabile dispozițiilor Legii nr. 10/2001, în cauză neputându-se reține incidența dispozițiilor art. 8 din acest articol, recurenții trebuiau să uziteze și au uzitat de această dispoziție legală.
În baza notificării formulată, a fost emisă Dispoziția nr. 2485/2006, prin care au fost soluționate pretențiile recurenților, cu privire la aceste bunuri.
De vreme ce, aceste pretenții au fost analizate, stabilindu-se că, imobilul a făcut obiectul Legii nr.10/2001, recurenții nu mai pot beneficia de dispozițiile unei alte legi.
Argumentele cuprinse în susținerea motivelor de recurs, referitoare la aplicarea legii în spiritul ei, nu poate fi primită, întrucât, ceea ce afirmă și solicită recurenții, este o aplicare în afara cadrului legal, stabilit prin legile adoptate.
Instanța de fond, în mod corect a reținut, că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 36 din Legea nr. 18/1991, modificată, în condițiile în care recurenții nu dețin niciun imobil construcție.
Imobilul teren, a fost preluat de la foșii proprietari ai terenului, astfel încât aceștia sunt îndreptățiti la acordarea de măsuri reparatorii. Argumentele privitoare la transferul dreptului de proprietate asupra terenului nu sunt întemeiate, întrucât acest imobil a fost preluată în 1978, ulterior, apariției Legii nr. 58/1974, în cauză nefiind dovedită existența legală a unei convenții încheiată anterior acestui moment.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 312 C.pr..c., tribunalul va respinge recursul declarat de reclamanții L. F. și LS împotriva Sentinței civile nr. 11123 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N., pe care o menține în totalitate.
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanții L. F. și LS împotriva Sentinței civile nr. 11123 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N., pe care o menține în totalitate.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de_ .
Președinte, Ana-SS | Judecător, F. S. B. | Judecător, D. T. |
Grefier, C. -G. H. |
C.H. 04 D. 2013 Red.dact.D.T./C.Ț.
2 ex/_
Jud.fond.I. V.
| ← Decizia civilă nr. 723/2013. Fond funciar | Decizia civilă nr. 348/2013. Fond funciar → |
|---|
