Decizia civilă nr. 723/2013. Fond funciar
Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ Nr. 723/R/2013
Ședința publică de la 02 Iulie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE C. -A. C.
Judecător C. -V. B. Judecător M. O. -S. Grefier C. -S. Ș.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurent C. I. R., împotriva Sentinței civile nr. 281/_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Gherla, privind și pe intimat C. L. DE F. F. J., intimat C. J. PENTRU S. D. DE P. P. A. T.
C., având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns:
mandatara recurentei M. I. Lipsă fiind:
recurent Reclamant - C. I. R.
- intimat Pârât - C. J. PENTRU S. D. DE P. P. A.
T. C.
- intimat Pârât - C. L. DE F. F. J. Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care instanța constată faptul că recursul este motivat, a fost comunicat și este scutit de la plata taxelor judiciare de timbru și timbru judiciar.
Instanța invocă din oficiu excepția nulității recursului față de data depunerii motivelor de recurs și pune în discuție mandatarei recurentei excepția invocată.
Mandatara recurentei lasă la aprecierea instanței pronunțarea asupra excepției invocate.
Instanța, reține cauza în pronunțare asupra excepției invocate.
T. UL
Prin Sentința civilă nr. 281/_ pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei Gherla a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta C. I. R. prin reprezentant legal M. I. împotriva pârâtelor C. L. De F. F. J. Și C. J. Pentru S.
D. De P. P. A. T. C. - C. -N., și în consecință: s-a dispus constituirea dreptului de proprietate în favoarea reclamantei C. I.
R., ca moștenitoare legală a defunctului Prodan I. asupra trenului în suprafață de 400 mp, intravilan, aferent casei de locuit situată în J. nr.163, jud. C., tarlaua 20, parcela 676, conform art.23 din legea nr.18/1991; a fost obligată pârâta C. L. de fond funciar J. să întocmească proces
verbal de punere în posesie iar pârâta C. J. C. să elibereze titlu de proprietate în favoarea reclamantei C. I. R., ca moștenitoare legală a defunctului Prodan I. asupra trenului în suprafață de 400 mp, intravilan, aferent casei de locuit situată în J. nr.163, jud. C., tarlaua 20, parcela 676. fără cheltuieli de judecată, nefiind solicitate.
Pentru a pronunța această hotărare, instanța a reținut următoarele:
Antecesorul reclamantei, defunctul Prodan G. I., decedat la data de_ (f. 12), a locuit în J. de Sus, unde a cumpărat în 1982, printr-un act sub semnătură privată de vânzare-cumpărare, o casă de locuit cu teren aferent, fără însă a se menționa suprafața de teren ce se vindea, de la numitul C. P., căsătorit cu C. L. . (f. 13 dosar fond).
Prin prezenta acțiune, reclamanta, ca moștenitoare a defunctului Prodan I., a solicitat să fie pusă în posesie cu terenul intravilan în suprafață de 1600 mp, în J. de Sus, teren aferent casei de locuit nr. 163, în temeiul art. 23 din legea nr. 18/1991, raportat la art. 8 din Decretul nr. 42/1990.
Conform art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990, terenul aferent casei de locuit și anexelor gospodărești, precum și curtea și grădina din jurul acestora în zonele cooperativizate, constituie proprietate particulară a deținătorilor.
Astfel, aceste terenuri erau dobândite în proprietate de către deținătorii caselor de locuit potrivit acestei dispoziții legale.
Pentru acest motiv, în art. 22 din Legea nr. 18/1991 s-a prevăzut că sunt și rămân în proprietate privată a cooperatorilor sau după caz a moștenitorilor acestora terenurile aferente caselor de locuit și anexelor gospodărești precum și curtea și grădina casei, determinate potrivit art. 8 din Decretul-Lege nr. 42/1990, astfel că titlul de proprietate se elibera doar cu caracter recognitiv și contestator.
Însă, pentru aplicarea acestor texte legale era necesar a se verifica ce suprafață deținea persoana în cauză, cu ce titlu deținea acea suprafață de teren, dacă avea calitatea de cooperator sau moștenitor al acestuia sau era persoană care a dobândit terenul și casa de locuit de la persoane care au avut calitatea de cooperatori.
În speța de față, pornind de la condițiile enumerate mai sus, antecesorul reclamantei, Prodan G. I., decedat în_, a cumpărat în 1982 de la familia C. P. și L. o casă de locuit cu teren (fără a se specifica suprafața) la nr. 163, persoane care erau membrii CAP.
Cum acest act juridic sub semnătură privată nu avea trecută suprafața de teren vândută, în cauză s-a impus a fi clarificat care era suprafața de teren dobândită de antecesorul reclamantei.
Pentru acest motiv, a fost audiată ca martor numita C. L. care a declarat că soțul ei a vândut tatălui reclamantei casa și terenul aferent în suprafață de 4 ari, pentru că nu se putea vinde mai mult în acea perioadă și că reclamanta ar avea dreptul doar la suprafața de 400 mp.
De asemenea, a mai arătat că pentru diferența de teren de 14 ari a formulat în 1998 o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate ca moștenitoare după tatăl ei, M. Iosif, cerere care a fost respinsă.
Din răspunsul comunicat instanței de C. locală de fond funciar J.
, a rezultat că motivul respingerii cererii numitei C. L. pentru suprafața de 14 ari a fost faptul că tatăl ei M. Iosif nu figura înscris în GAC sau CAP J. cu teren agricol. (f. 46).
Din cele arătate până în acest moment, se poate reține că antecesorul reclamantei, defunctul Prodan G. I., a dobândit din 1982 în J. de Sus o casă de locuit cu teren aferent în suprafață de 400 mp, nefiind dovedit că a dobândit o suprafață de teren mai mare, respectiv de 1600 mp cât pretinde reclamanta, imobil dobândit de la persoane care au fost membrii CAP.
Antecesorul reclamantei, Prodan G. I., nu a fost membru CAP și nici nu a primit lot de casă sau ajutător de la CAP, motiv pentru care a cumpărat casa de locuit și terenul aferent de la familia C. P. și L., membrii CAP.
În registrul agricol al anilor 1982-1986 al comunei J., figurează Prodan G. I. cu o suprafață de 0,14 ari din care curți construcții 4 ari și 10 ari arabil, însă nu există dovezi al modului de dobândire al celor 10 ari în plus față de cei 4 ari, nefiind suficient doar înscrierea terenului într-un registru agricol pe numele acestuia, pentru că dobândirea dreptului de proprietate asupra unui bun trebuie dovedită.
Și celălalt martor audiat în cauză a confirmat faptul că Prodan G. I. a cumpărat o casă și teren de la familia C., însă nu a putut preciza suprafața cumpărată. De asemenea în declarațiile scrise ale martorilor vecini depuse la dosar se poate observa că nici unul din aceștia nu au putut preciza suprafața de teren dobândită de Prodan G. I. prin vânzare- cumpărare.
Considerând-o utilă cauzei, instanța a pus în discuție și necesitatea efectuării unei expertize tehnice judiciare topografice de identificare a terenului la fața locului și în regim de CF, însă reclamanta a refuzat să suporte costul uneia astfel de lucrări tehnice, motiv pentru care instanța, în temeiul art. 170 alin. 3 Cod procedură civilă, a decăzut-o din probă. (f. 56 dosar fond).
Raportat la aceste considerente, instanța, în temeiul art. 22, 23 din legea nr. 18/1991, cu modificările ulterioare, raportat la art. 8 din Decretul- Lege nr. 42/1990, a admis în parte acțiunea reclamantei împotriva pârâtelor, întrucât reclamanta a reușit să probeze că antecesorul ei Prodan
G. I. este îndreptățit doar la constituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de teren intravilan de 400 mp și nu de 1600 mp cât a solicitat, teren aferent casei de locuit în J. nr. 163, tarlaua 20, parcela 676.
În consecință, a dispus constituirea dreptului de proprietate în favoarea reclamantei C. I. R., ca moștenitoare legală a defunctului Prodan I. asupra terenului în suprafață de 400 mp, intravilan, aferent casei de locuit situată în J. nr.163, jud. C., tarlaua 20, parcela 676, conform art.23 din legea nr.18/1991 și va obliga pârâta C. L. de fond funciar J. să întocmească proces verbal de punere în posesie iar pârâta C. J. C. să elibereze titlu de proprietate în favoarea reclamantei C. I. R., ca moștenitoare legală a defunctului PRODAN I. asupra trenului în suprafață de 400 mp, intravilan, aferent casei de locuit situată în J. nr.163, jud. C., tarlaua 20, parcela 676.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta Campu I.
R., arătând că sentința pronunțată de instanța de fond este nelegală, pentru următoarele considerente de fapt și de drept:
Prin cererea introductiva de instanța reclamanta a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra unui teren intravilan în suprafața de 1600 mp, situat în tarla 20, parcelele 676 și 677, teren care să fie și construcțiile aferente înscrise pe numele tuturor moștenitorilor, respectiv pe numele recurentei și ale surorilor sale Iclenzan D. și Roșca Ana Larisa.
Prin sentința indicata, instanța de fond a dispus constituirea dreptului de proprietate doar pentru suprafața de 400 mp și doar pe numele recurentei .
Deși din declarațiile depuse în probațiune (în speța declarația d-lui Baciu Grigore), precum și din registrul cadastral și din registrul agricol reieșea extrem de clar faptul că suprafața care trebuia sa-i revină defunctului tata era de 0,16 ari (1600 mp) - el nefiind membru CAP și neprimind niciodată o alta suprafața de teren de la CAP, singura suprafața deținuta din 1982 și până la momentul decesului fiind suprafața cumpărata de la parații de rândul 1, totuși instanța de fond a ignorat toate aceste probe și a pronunțat o sentința care soluționează doar parțial și intru totul eronat situația dedusa judecații, statuând faptul că singura suprafața care se poate acorda este cea de 400 mp aferenta parcela 676, restul suprafeței de 1200 mp (deși aflata la randu-i în intravilan și alipită de curtea casei) fiind înlăturata datorita faptului că, fiind consemnata în registrul agricol drept teren arabil, instanța a preferat sa aprecieze că acea suprafața nu putea face parte din terenul aferent casei de locuit. Subliniază faptul că prin contractul sub semnătura privata din anul 1982, parații de rândul 1 au vândut tatălui meu "casa și ce este pe langa ea", insemnad atât casa și curtea, cât și gradina de langa casa, gradina aflata în parcela 677 și care a fost cumpărata de asemenea prin contractul de vânzare-cumpărare mai sus indicat.
În ceea ce privește probatoriul administrat, prin toate înscrisurile și probele testimoniale s-a dovedit extrem de clar faptul că antecesorul, Prodan G I., a cumpărat mai mult decât casa și curtea, respectiv și gradina aferenta casei, la momentul la care instanța i-a pus în vedere efectuarea unei expertize tehnice judiciare de identificare a terenului în regim de carte funciara și la fata locului, a considerat că nu era întru totul necesara pentru soluționarea cauzei, considerând că atâta timp cât actele oficiale de la primărie au atestat cât se poate de clar că terenul aparținând numitului Prodan I. era de 14 ari, nu mai era necesara încă o proba (care era destul de costisitoare pentru posibilitățile sale financiare) care sa ateste o situație de fapt cât se poate de clara. Mai mult decât atât, având în vedere faptul că nu a fost asistata de un avocat, consideră că instanța ar fi trebuit sa-i pună clar în vedere faptul că situația dedusa judecații nu poate fi analizata și soluționată în lipsa unei expertize tehnice judiciare, instanța având dreptul de a impune administrarea oricărei probe pentru aflarea adevărului și stabilirea situație reale. Doar în cazul în care nu ar fi achitat obligațiile stabilite pentru efectuarea expertizei sa dispună decăderea din proba în temeiul art. 170 alin. 3 Cod Procedura Civila.
Având în vedere soluția pronunțata în cauza, consideră că instanța de fond a aplicat în mod greșit legea și a pronunțat o sentința nelegala care nu poate fi pusa în aplicare în aceasta exprimare, astfel încât consideră că este necesara casarea acesteia și retrimiterea dosarului spre rejudecare în vederea administrării tuturor probelor necesare și utile în soluționarea integrala a cauzei în conformitate cu prevederile art. 22-23 din Legea 18/1991 actualizata și ale art. 8 din decretul Lege 42/1990 - inclusiv a unei expertize tehnice judiciare.
Pe cale de consecința, solicită casarea Sentinței civile nr. 281/2013 pronunțata de Judecătoria Gherla în dosarul civil_ și retrimiterea dosarului spre rejudecare la instanța de fond în vederea administrării tuturor probelor care se impun în vederea soluționării integrale a cauzei.
În drept, au fost invocate prevederile art. 304 alin. 9 Cod Procedura Civila, Legea 18/1991, art. 8 Decretul Lege 42/1990.
Nu s-a formulat întâmpinare în recurs.
În ședința publică din data de 2 iulie 2013, în baza dispozițiilor art. 137 alin. 1 și art. 301, 306 C.pr.civ., T. ul, a invocat și a pus în discuție excepția tardivității motivării prezentului recurs.
T. ul apreciază că excepția este întemeiată pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Sentința civilă nr. 281/2013 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Gherla, atactă cu recurs, a fost pronunțată la data de 27 februarie 2013 .
Sentința a fost comunicată reclamantei la data de_, conform dovezii de îndeplinire a procedurii de comunicare aflată la fila 61 din dosarul de fond.
Recursul a fost declarat la data de_ (f. 8), termenul prevăzut de art. 301 C.pr.civ., conform căruia termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.
Se reține însă că prin declarația de recurs depusă la data de_, nu au fost invocate nici un fel de motive de recurs, reclamanta precizand că acestea vor fi depuse ulterior.
Potrivit dispozițiilor art. 303 al.1 C.pr.civ., recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, sau înăuntrul termenului de recurs, iar potrivit art.306 al.1 C.pr.civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal.
Într-adevăr, motivele au fost depuse prin memoriul înregistrat la data de_ cu depășirea termenului de 15 zile prevăzut de 301, art.303 al.1 C.pr.civ.
Se constată totodată că recurenta nu a invocat nici un motiv din categoria celor la care se referă art. 103 alin. 1 C.pr.civ.
În consecință, întrucat motivele de recurs conform textelor legale indicate nu au fost cuprinse în cererea de declarare a recursului și nici nu s- au depus la dosar în termen de 15 zile de la comunicarea hotărarii și față de faptul că prin motivarea recursului depusă la data de_ nu au fost
invocate motive de ordine publică, tribunalul în temeiul art. 137 alin. 1, art.301, art.303, art.306 C.pr.civ, urmează să admită excepția tardivității motivării recursului declarat de reclamanta C. I. R., împotriva Sentinței civile nr. 281/2013 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Gherla, cu consecința anulării acestuia ca nemotivat și a menținerii în întregime a hotărarii primei instanțe.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Admite excepția tardivității motivării recursului.
Anulează că nemotivat recursul declarat de reclamanta C. I. R.
, împotriva Sentinței civile nr. 281/2013 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Gherla, pe care o menține în totul.
Fără cheltuieli de judecată. Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 2 iulie 2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
C. -A. C. -V. M.
C. B. O. -S.
GREFIER
C. -S. Ș.
C.Ș. 03 Iulie 2013
Red. M.O.S/ Tehnored. C.H. 2 ex./04. iulie 2013 Jud. fond. C. S. - JUDECĂTORIA GHERLA
← Decizia civilă nr. 342/2013. Fond funciar | Decizia civilă nr. 1141/2013. Fond funciar → |
---|