Decizia civilă nr. 1142/2013. Fond funciar

Decizii și sentințe civile - Curtea de Apel Cluj (2013)

R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr. _

Cod operator de date cu caracter personal 3184

DECIZIA CIVILĂ Nr. 1142/R/2013

Ședința publică de la 27 Noiembrie 2013 Instanța de fond constituită din: PREȘEDINTE: ANA-SS

JUDECĂTOR: F. S. B. JUDECĂTOR: D. T. GREFIER: C. -G. H.

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe recurenții C. L. M., V.

G., G. E., V. M. și pe intimații B. M., B. Ana, B. I. ,

B. M. O., C. J. Pentru S. D. de P. P. A. T. C., T. M. D., S. I., O. V., I. I., I. I., F. Ana, S. I.

, S. I. V., B. Ana, S. Ana, C. Ana, S. N., T. C. M. ,

B. I., T. M. D., B. M. F. cu, având ca obiect recursul declarat împotriva Sentinței civile nr. 6234/_ pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei C. -N., dosar având ca obiect fond funciar.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru recurentul pârât V. G. personal și asistat de avocat R. P. ovici care reprezintă și recurenta pârâtă V. M., potrivit împuternicirii aflate la fila 19 dosar, intimații reclamanți B. M. și B. Ana personal și asistate de avocat Precup Fabiola care reprezintă și intimații reclamanți lipsă, potrivit împuternicirii pe care o depune la dosar, intimatul pârât S. I. personal și intimata pârâtă F. Ana personal, lipsind celelalte părți.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat în temeiul art.

150 C.pr.civ., T. ul declară închisă faza cercetării judecătorești și declară cuvântul în dezbaterea recursului.

Reprezentanta recurenților V. G. și V. M., având cuvântul, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, în principal, casarea sentinței atacate, cu trimiterea spre rejudecare, raportat la faptul că hotărârea pronunțată de instanța de fond de fond este lovită de nulitate, fiind pronunțată în contradictoriu cu o persoană decedată. În subsidiar, se solicită admiterea recursului, modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii în întregime a acțiunii introductive de instanță, respectiv a capetelor de cerere ce vizează obligarea comisiei locale și comisiei județene la emiterea titlului de proprietate și respectiv la punerea în posesie a reclamanților intimați B. pe vechiul amplasament a constatării nulității absolute parțiale a procesului de punere în posesie emis pe numele recurentului V. G. și a antecesorului recurenților, defunctul V. I. .

Solicită admiterea recursurilor promovate de C. J. și C. L. De F. F. .

Reprezentanta intimaților B., având cuvântul, solicită respingerea recursului promovat de pârâții persoane fizice precum și respingerea

recursurilor promovate de C. J. și C. L. De F. F. . Cu cheltuieli de judecată reprezentând onorariul avocațial.

În opinia să, în cauză nu este incidentă nulitatea sentinței atacate și nu se impune casarea sentinței atacate.

Terenul solicitat de reclamanți a fost cuprins în perimetrul I.A.S., în anul 1949, astfel cum se menționează și pe harta cadastrală - Anexa 8 la expertiză, pentru tarlaua 87. Recurenta nu a probat cu nici un titlu faptul că terenul solicitat de reclamanți a fost expropriat și că defunctul G. Grigore a fost împroprietărit cu vreo suprafață din acest teren. Chiar și prin expertiza topografic s-a dovedit că nu terenul din CF 1191 M. a fost expropriat de la defunctul B. I., ci terenul acestuia din localitatea Năoiu, zona Dealu Fânațului, anexându-se la expertiză și harta pe care apare menționată exproprierea pentru terenul din Dealul Fânațului.

T. ul reține cauza în pronunțare asupra recursurilor.

T. UL

Reține că prin Sentința civilă nr. 6234/_ pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei C. -N. a fost admisă în parte acțiunea civilă precizată și extinsă formulată de reclamanții: B. M., B. Ana, B.

I., B. M. -F. și B. M. -O., în contradictoriu cu pârâții C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor M.

, reprezentată prin P., C. J. pentru S. D. de P. P. asupra T. C., T. M. D., S. I., O. V., B. I., I. I., V.

G., Ș. Ana, Ș. I., Ș. I. V., B. Ana, Ș. N., G. E. ,

C. Ana, T. C. M., I. I., V. I., F. Ana; s-a dispus anularea parțială a hotărârii nr. 575/_ a Comisiei Județene C. pentru S. D. de P. P. asupra T. prin care s-a admis contestația reclamanților împotriva modului de soluționare a cererii depuse în temeiul Legii 247/2005 privind retrocedarea suprafeței de 12,76 ha teren agricol, prin reconstituirea dreptului de proprietate dar pe un alt amplasament; a fost obligată pârâta C.

J. Pentru S. D. de P. P. asupra T. C. să reconstituie dreptul de proprietate și să emită titlu de proprietate în favoarea reclamanților pentru suprafața de 10,9865 mp. teren agricol pe vechiul amplasament al acestuia înscris în C.F. nr. 1191 M. ; a fost obligată pârâta C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor M.

, jud. C., reprezentată prin P. să pună în posesie reclamanții și să elibereze proces-verbal de punere în posesie în favoarea acestora, pentru terenul în suprafață reală de 10,9865 mp. teren agricol înscris în C.F. nr. 1191 M. .

S-a constatat nulitatea absolută a procesului-verbal de punere în posesie emis de pârâta C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor M. pe numele pârâtului O. V. pentru terenul în suprafață de 10100 mp din tarlaua 87 parcela 6.

S-a constatat nulitatea absolută a procesului-verbal de punere în posesie din data de_ emis de pârâta C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor M. pe numele defunctului B. I. pentru terenul în suprafața de 11.400 mp. compus din terenul înscris în tarlaua 87 parcela 5 în suprafața de 4200 mp și din terenul în suprafață de 7200 mp între vecinii: la N- B. V., la E-C. T., la S-Drum, la V-drum

S-a constatat nulitatea absolută parțială a procesului-verbal de punere în posesie din data de_ emis de pârâta C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor M. pe numele pârâtului V.

G. pentru terenul în suprafață totală de 29.000 mp din tarlaua 87 parcela 12 în suprafață de 5000 mp și din tarlaua 87 parcela 13 în suprafață de 24000 mp.

S-a constatat nulitatea absolută a Titlului de P. nr. 28333/2156/_ emis de pârâta C. J. pentru S. D. de P.

P. asupra T. C. și a procesului-verbal de punere în posesie din data de_ emis de pârâta C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor M., pe numele defunctei Crăiețe R. pentru terenul în suprafață de 5800 mp din tarlaua 87 parcela 9

S-a constatat nulitatea absolută a procesului-verbal de punere în posesie emis de pârâta C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor M. pe numele pârâtului I. I. pentru terenul în suprafață de 7194 mp din tarlaua 87 parcela 4722.

S-a constatat nulitatea absolută a procesului-verbal de punere în posesie din data de_ emis de pârâta C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor M. pe numele pârâtului V. I. pentru terenul în suprafață totală de 29000 mp din tarlaua 87 parcela 14 în suprafață de 5000mp și din tarlaua 87 parcela 15 în suprafață de 24000 mp.

S-a constatat nulitatea absolută a procesului-verbal de punere în posesie din data de_ emis de pârâta C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor M. pe numele pârâtei F. Ana pentru terenul în suprafață de 7200 mp din tarlaua 87 parcela 10. Respinge în rest acțiunea civilă precizată și extinsă. Obligă pârâții la plata în favoarea reclamanților a sumei de 5676 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că potrivit extrasului de carte funciară anexat la dosar la fila 657, imobilul în

litigiu înscris în C.F. nr. 1191 M., prev. cu nr. topo 814/1/l/a- 832/1/l/a, arător la Botes cu suprafața de 19 iug și 810 stp, nr. topo 833/1, fanat la Botes cu suprafața de 1 iug și 111 stp și nr. topo 833/2, trestis la Botes cu suprafața de 368 stp, este proprietatea tabulară a antecesorilor reclamanților, numiții B. I. și soția născuta Batinas Susana.

Din cuprinsul dosarului de fond funciar anexat cauzei rezultă faptul că reclamantele B. I., B. M., B. Ana și numitul B. V., în calitate de moștenitori ai proprietarului tabular, numitul B. I. depun la C. L. de

F. F. M. conf. Legii 1/2000 cererea cu nr. 98 și 99 solicitând o suprafața de 13.81 Ha. teren agricol respectiv 4.76 ha. pădure, prezentând la dosar actele de filiație necesare precum și extras de carte funciara pentru pădure iar pentru terenul agricol un formular pentru evaluarea și inventarierea patrimoniului obținut de la Arhivele Statului C. .

Pârâta C. L. de fond funciar M. în urma analizării dosarului a ajuns la concluzia ca terenul solicitat de familia B. a fost atribuit mai multor persoane în a doua reforma agrara așadar nu a fost aprobat moștenitorilor familiei B. .

În motivarea cererii de respingere, pârâta C. L., a arătat că exista Tabelul nominal cu persoanele împroprietărite pe moșia numitului B. I., persoane, care figurează cu suprafețele de teren în Registrul agricol și care au solicitat aceste terenuri conform Legii 18/1991, sens în care au primit și titlu de proprietate.

Ulterior, acestei hotărâri pârâta C. L. M. a întocmit Anexa 39 conform Legii 1/2000 unde a fost inclusa și familia B. cu suprafața de 13.81 Ha. Referitor la cealaltă cerere unde se solicita o suprafața de 4.76 Ha. pădure, aceasta a fost aprobata ,validata de C. J. s-a făcut punerea în posesie și exista titlu de proprietate.

Ulterior, reclamanții revin la C. L. cu o cerere înregistrată sub nr. 30 din_ unde din nou solicita o suprafața de 22 iughare teren agricol depunând la dosar aceleași acte.

Și de această dată pârâta C. L. M. a propus includerea acestora în Anexa 23.

Această hotărâre a Comisiei Locale a fost comunicată reclamanților, care au arătat ca nu accepta despăgubirile și solicita să se dea terenul pe vechiul amplasament.

Ulterior, reclamanții au formulat contestație la C. J. C. pentru

S. D. de P. asupra T., contestație, ce a fost admisă de C.

J. prin hotărârea nr. 575/_, însă în sensul reconstituirii dreptului de proprietate pe un alt amplasament, cu motivarea că terenul cuvenit lor a fost atribuit mai multor persoane care au fost împroprietărite în reforma agrară.

Prin prezenta cerere de chemare în judecată reclamanții susțin că, în realitate, acest teren nu a făcut obiectul reformei agrare .

Or, instanța de fond reține că este fără nici o urmă echivoc faptul că persoanele sau antecesorii acestor, cărora li s-au eliberat procese-verbal de punere în posesie pe imobilul în litigiu figurează în Tabelul nominal cu persoanele împroprietărite pe moșia numitului B. I., cu a doua reformă agrară.

În cauză, la solicitarea reclamanților, s-a întocmit un Raport de expertiză în specialitatea topo de expert topo judiciar Mădăraș M. T., prin care a fost identificat imobilul în litigiu precum și persoanele cărora li s-au întocmit

procese-verbale de punerea în posesie pe imobilul în litigiu, sau care folosesc în prezent suprafețe din acesta.

Astfel, expertul a arătat că, în cadrul suprafeței totale de 10.9865 ha - suprafață constatată efectiv la fața locului - a identificat un număr de 14 loturi distincte, care sunt folosite astfel: Lotul 1, cu suprafața măsurata de 7570 mp, este folosit de către Ipas I., most. lui Harfas I., în contul unei suprafețe de 7200 mp, menționata în tabelul de expropriere la poziția 35, fără titlu de proprietate eliberat; Lotul 2, cu supr. măsurata de 7400 mp, este folosit de Laszlo S. C., cumpărat de la Cojocnean Minai (tab. ref. poziția 36), în contul unei suprafețe de 1,01 ha; Lotul nr. 3, cu suprafața măsurata de 7315 mp, este folosit de B. I. care la cumpărat de la G. Gligore (tabel reforma poz. 37), în contul unei suprafețe de 1,1 ha; Lotul nr. 4, cu suprafața măsurata de 9460 mp, este folosit de Baraian I., în contul unei suprafețe de 8500 mp cumpărata de la S. N., provenita de la proprietarul Magyar I. (tabel reforma poz. 38); Lotul nr. 5, cu suprafața măsurata de 8690 mp, este folosit de S. N. în contul unei suprafețe de 8700 mp deținuta de SS (tabel reforma poz. 39); Lotul nr. 6, cu suprafața măsurata de 5225 mp, este folosit de B. I., în contul unei suprafețe de 4300 mp, nefiind precizata sursa acestei suprafețe de teren; Lotul nr. 7, cu suprafața măsurata de 6550 mp, ar fi fost folosit de numita Ana Cocoroaie ("Mariuca"), în contul unei suprafețe de 5800 mp, fără sursa precizata; Lotul nr. 8, cu suprafața măsurata de 12280 mp, este folosit de cumpărătorul B. florin de la numitul Cucu Tuli, în contul unei suprafețe de 1,16 ha, fără sursa precizata; Lotul nr. 9, cu suprafața măsurata de 8965 mp, este folosit de către Baraian loan, fiind cumpărat de la Salagean Olimpiu, care 1-a cumpărat de la numitul Kovacs. în contul unei suprafețe de 4400 mp, fără sursa precizata; Lotul nr. 10, cu suprafața măsurata de 4935 mp, este folosit de"Baraian loan, fără titlu de proprietate, în contul unei suprafețe de 5800 mp teren din rezerva primăriei, fără sursa precizata; Lotul nr. 11, cu suprafața măsurata de .6340 mp, este folosit de către F. Ana, moștenitoarea def. R. I. (tabel reforma poziția 45) în contul unei suprafețe de 8700 mp; Lotul nr. 12, cu suprafața măsurata de 7110 mp, este folosit de către numitul T. S., în contul unei suprafețe de 8700 mp

"arendată" de la persoana înscrisa în tabelul de reforma la poziția 44 - T. S.

; Lotul nr. 13, cu suprafața măsurata de 15900 mp, este folosit de către Aluas

I. în contul unei suprafețe totale de 8700 + 5800 = 14400 mp, provenita de la Baciu losif (poziția 47 tabel reforma) de 8700 mp și de la C. Aristica (poziția 46 tabel reforma) de 5800 mp; și Lotul 14, drum cu suprafața de 2125 mp, pe care se găsește și fântâna, este folosit de actuali deținători ai terenurilor de mai sus, pentru realizarea accesului la/de la aceste terenuri.

De asemenea, expertul a reținut că din terenul revendicat de reclamanți doar titlul de proprietate eliberat în favoarea numitei Craiete R. este, posibil să se suprapună cu amplasamentul în litigiu însa punerea în posesie a acestui teren conține erori de localizare pe planul cu punerile în posesie:și de indicare a-vecinătăților. Pentru restul loturilor măsurate pe amplasamentul în litigiu se constata ca nu sunt eliberate titluri de proprietate.

În ceea ce privesc Procesele verbale de punere în posesie de la dosar pentru tarla 87, expertul a reținut, că este posibil ca 1, 2, 3 4, 5, 6, 7, 9, 10, parcela 4722 și parcela cu număr neprecizat, din procesele verbale să se suprapună cu terenul în litigiu. Suma suprafețelor înscrise pentru aceste parcele în procesele verbale este de 8,1 ha (respectiv 8,7 ha daca socotim și t.p.

eliberat în favoarea lui Craiete Roza1ia), suprafață mai scăzuta decât cea măsurata la fata locului, de 10,9865 ha.

În final, reținând starea precara a evidentei punerilor în posesie efectuate de pârâta C. L. în perimetrul tarlalei nr. 87, Ciurgau - La Botas, expertul menționează prin concluziile sale că, nu se poate concluziona ca exista identitate intre amplasamentul terenurilor efectiv folosite de către parați și cel stabilit în procesele verbale de punere în posesie sau în titlurile de proprietate eliberate acestora, insa modul de eliberare al acestor documente, în baza unor puneri în posesie neclare, generează o ocupare integrala actuala a amplasamentului în litigiu, solicitat de către reclamanți.

Lămurit fiind că terenul solicitat de reclamanți este ocupat în întregime fiind folosit de pârâții din prezent cauză, cărora li s-au întocmit procese verbale de punere în posesie, ceea ce rămâne a fi stabilit este, căruia dintre persoanele care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul legilor fondului funciar le va da prioritate instanța de fond, respectiv fostul proprietar deposedat - în speță antecesorul reclamanților, care figurează ca proprietar tabular în C.F. - sau persoanelor împroprietărite sau succesorii în drept ai acestora, conform reformei agrare, respectiv în temeiul Legii nr. 187/1945.

Un prim aspect care trebuie menționat în cauză este faptul că, pârâții depunând la dosar copia tabelului nominal cu persoanele, care au fost împroprietărite în anul 1945 din terenul expropriat de la autorul reclamantelor

B. I., acesta nu echivalează cu un act de împroprietărire.

Mai mult, instanța de fond reține că proprietatea în discuție a fost preluată de stat de la antecesorul reclamanților în mod abuziv, în baza Legii nr. 187/1945 și a Decretului nr. 83/_, deci fără titlu valabil.

De altfel, chiar și în situația în care s-ar reține că terenul în litigiu ar fi făcut obiectul împroprietăririi, acest fapt nu este de natură să determine instanța de fond să nu reconstituie dreptul de proprietate în favoarea moștenitorilor fostului proprietar, întrucât, în concursul dintre fostul proprietar deposedat și persoana împroprietărită sau succesorii în drept ai acestora, prioritate la reconstituirea dreptului de proprietate are fostul proprietar, conform art. 6 alin. 2, ind. 1 din Legea nr. 1/2000, potrivit căruia:’’ În situația în care anumite suprafețe sunt revendicate de doua persoane, dintre care una este fostul proprietar, căruia i s-a preluat terenul prin masurile abuzive aplicate în perioada anilor 1945-1990, și cea de a doua, persoana căreia i s-a atribuit teren din cel preluat de la fostul proprietar în limita resurselor de teren existente, inclusiv a rezervelor create, se va restitui terenul în natura ambilor solicitanți. În cazul în care resursele sunt insuficiente, se va atribui în natura terenul persoanei care deținea actele de proprietate în anul 1990, iar cei care au fost improprietariti cu asemenea terenuri vor fi despăgubiți în condițiile legii.’’ raporta la dispoz. art. 6, alin. 1 ind. 1, conform căruia: Titlurile de proprietate obținute anterior intrării în vigoare a Legii nr. 18/1991 și existenta libera a vechilor amplasamente fac dovada absoluta a proprietății, obligând comisiile de fond funciar să procedeze la validarea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate.’

Or, așa cum este evident, titlu de proprietate valabil, care să facă dovada absolută a dreptului de proprietate, dețin reclamanții, în calitate de moștenitori ai proprietarului tabular.

De altfel, potrivit dispoz. art. 36 din Legea nr. 1/2000: ‚’’Persoanelor fizice cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietărire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, dar cărora nu

li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau cărora atribuirea le-a fost anulata, persoanelor îndreptățite la împroprietărire, înscrise în tabelele nominale, precum și persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale M. ului Apararii ca au luptat pe front și ca îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite, li se vor acorda terenurile respective, agricole și forestiere, în limita suprafețelor disponibile, sau despăgubiri.’’

Față de cele reținute și în temeiul dispozițiilor legale invocate, instanța de fond apreciind că procesele- verbal de punere în posesie au fost întocmite ilegal în favoarea unor persoane neîndreptățite la reconstituire pe amplasamentul în litigiu, va admite în parte ca întemeiată acțiunea civilă precizată formulată de reclamanți.

Împotriva sentinței civile nr.6234/2013 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca a declarat în termen legal recurs C. locala de fond funciar

M. solicitând instanței, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii, iar în subsidiar, a solicitat casarea sentinței și trimiterea spre rejudecare

În motivarea recursului arată că potrivit expertizei efectuate de exp. topo.Madaras M., terenul care a făcut obiectul Reformei Agrare solicitat de către reclamanți s-a aflat și se afla pe raza teritoriala a UAT C. sat Năoiu, iar C. de împroprietărire al comunei M. din aceea vreme nu avea nici un drept de împroprietărire pe raza teritoriala a altei comune. În alta ordine de idei cetățenii comunei M. care au primit teren din moșia lui B. Losif figurează cu aceste terenuri trecute în locul numit Botas (Ciurgau) iar terenul indicat de către reclamanți se numește Dealul Fânațului. (a se vedea Anexa 5 din expertiza). De asemenea nu coincide suprafața solicitata de către reclamanți cu suprafața din CF și nici cu suprafața din expertiza. Sunt trei suprafețe diferite. În ceea ce privește amplasamentul indicat a ff expropriat de către reclamanți, aceștia nu au depus nici un act din care să reiasă ca terenul expropriat le-a aparținut. C. L. M. retine din Sentința civilă nr.6234/2013 faptul ca persoanele împroprietărite conform copiei tabelului nominal în anul 1945 din terenul expropriat de la autorul reclamantelor B. I. nu echivalează cu un act de împroprietărire. În acest sens depunem în copie Titlul de proprietate al numitului R. loan în care se specifica ca este împroprietărit pe lotul nr. 45 care coincide cu nr.45 din tabelul cu persoanele împroprietărite pe moșia lui B.

I. și Gal E. . De asemenea, la dosar s-a depus de către intimată și copie după Registrul agricol al numitului R. I. din care reiese foarte clar că deține acest teren, pentru care a depus cerere de retrocedare ca moștenitoare numita

F. Ana. A se vedea în copie actele de filiație. Intimata consideră, având în vedere cele mai sus arătate, că persoanele sau moștenitorii lor din Tabelul de reforma agrară sunt îndreptățiți la aceste terenuri în locul numit Botas Ciurgau.

Împotriva aceleiași sentințe a formulat în termen legal recurs pârâta

G. E., solicitând admiterea recursului și respingerea cererii de anulare a titlului său de proprietate. Arată că terenul asupra căruia i s-a reconstituit dreptul de proprietate a aparținut antecesorului său G. Grigore, fiul lui G. Grigore a primit la reforma agrară terenul cu care a fost înscris și în Registrul agricol.

Conform legilor retrocedării fostul soț G. Grigore a depus la C. L.

M. cerere de retrocedare a acestei suprafețe de teren arabil pentru care consider ca a fost indreptatit să-1 primească .

Consideră intimata, că este îndreptățită la acest teren în locul numit Botas Ciurgau care a aparținut fostului său socru cu mențiunea ca alt teren pe raza localității M. nu deține.

Împotriva sentinței civile nr.6234/2013 au declarat în teren legal recurs V. M. în calitate de soție supraviețuitoare a defunctului V. I. și V. G. în calitate de fiu solicitând admiterea recursului și casarea cu trimitere spre rejudecare, a cauzei ce face obiectul prezentului dosar, în temeiul art.304 pct.5 C.pr.civ, raportat la aspectul că hotărârea pronunțată este lovită de nulitate, fiind pronunțată în contradictoriu cu o persoana decedată, la data dezbaterii pe fond a cauzei, în subsidiar, modificarea sentinței atacate, cu consecința respingerii în întregime a acțiunii introductive de instanța, mai exact a capetelor de cerere ce vizează obligarea Comisiilor Județene și Locale la emiterea titlului de proprietate și respectiv punere în posesie a reclamanților intimați B., pe vechiul amplasament, a constatării nulității absolute parțiale a procesului de punere în posesie emis pe numele recurentului V. G. și a antecesorului recurenților, respectiv V. I. .

Primul și principalul motiv de recurs constă în nulitatea Sentinței Civile atacate, sentință civilă ce a fost pronunțată în contradictoriu cu o persoană decedată, în consecința lipsita de capacitate de folosința.

Conform dispozițiilor art.41 alin.(l) C.proc.civ., poate să fie parte în judecată, orice persoană care are folosința drepturilor civile.

Aceasta presupune ca persoana respectivă să fie în viata atât la data sesizării instanței, dar și pe parcursul procesului, capacitatea de folosința presupunând tocmai îndeplinirea acestei cerințe.

Conform art.7 alin.(l) din Decretul nr.31/1954, capacitatea de folosința începe de la nașterea persoanei i încetează la moartea acesteia.

Capacitatea procesuală de folosința, constând în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi și obligații pe plan procesual, reprezintă aplicarea pe plan procesual a capacității civile și presupune ca partea din proces să fie în viata pe tot parcursul acestuia.

Or, așa cum rezultă din certificatul de deces, pârâtul V. I. a decedat după data începerii acestui litigiu (2007) și înainte de dezbaterea pe fond a cauzei și respectiv pronunțarea hotărârii(_ ), mai mult, acesta a decedat înaintea administrării probațiunii cu referire directă la raportul de expertiză întocmit în cauza-octombrie 2011), mai exact, asa cum rezultă din certificatul de deces, la data de_, aspect ce duce, în mod direct la nulitatea absolută atât a hotărârii judecătorești pronunțată de prima instanță cât și la nulitatea absolută a tuturor actelor de procedura săvârșite de instanța ulterior decesului pârtii și în legătura cu aceasta, în condițiile art.105 alin 2 C.pr.civ.

În mod evident, consecința nulității absolute a hotărârii și a actelor procedurale întocmite ulterior datei de_ (data decesului) este casarea acesteia, trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, respective Judecătoria Cluj-Napoca, care să dispună citarea în cauza a moștenitorilor defunctului V. I. .

Nu se poate susține, nici măcar la nivel declarativ, de către intimații- reclamanți ca nu au avut cunoștință de decesul pârâtului V. I., atât timp cat din chiar cuprinsul raportului de expertiză depus în cauză de expert, rezultă acest fapt, expertul făcând mențiunea, pe borderoul de citare a faptului ca acest parat este decedat.

Prin continuarea litigiului cu o persoana decedata, intimații reclamanți și-au asumat consecințele unui atare demers, prin urmare, aceștia urmează a fi obligați și la plata cheltuielilor de judecata ocazionate cu prezentul recurs.

În sensul celor anterior menționate, respectiv ca hotărârile pronunțate în contradictoriu cu o persoana decedata în cazul în care decesul acesteia s-a produs înainte de închiderea dezbaterilor, sunt lovite de nulitate absoluta, în condițiile art.105 alin 2 C.pr.civ., s-a pronunțat și înalta Curte de Casație și Justiție, în acest sens menționând Decizia Civila nr.4237 din 25 iunie 2008, pronunțata de Secția civila și de proprietate intelectuala.

Al doilea motiv, subsidiar, de recurs vizează modul de soluționare a acțiunii, apreciind ca soluția pronunțata de către prima instanța este nelegala și netemeinica .

Instanța retine, în principal, atunci când motivează admiterea cererii de chemare în judecata a reclamanților B. ca, în cauza, prioritate, la reconstituirea dreptului de proprietate, pe vechiul amplasament, are vechiul proprietar, apreciind ca în cauza sunt aplicabile dispozițiile art.6 alin.2 ind. l din Legea nr. 1/2000, raportat la aspectul ca "titlu de proprietate valabil, care să facă dovada deplina a dreptului de proprietate, dețin reclamanții, în calitate de moștenitori ai proprietarului tabular".(pag 6 alin 5 din Sentința atacata).

Prin modul de soluționare și prin aceasta apreciere, suntem de parare ca instanța a încălcat dispozițiile legale în materie, care prevăd 2 excepții de la restituirea către vechii proprietari, excepții în care se încadrează și recurenții. Este adevărat ca, în discuție, este un teren ce face obiectul unor legi reparatorii în materia restituirii proprietăților și ca aceste legi, cu excepția Legii nr. 10/2001, nu instituie nici o derogare prin care să fie ocrotit terțul dobânditor de buna credința al unui teren preluat abuziv de la foștii

proprietari.

Singurele excepții de la regula restituirii proprietății pe vechiul amplasament sunt cele menționate în cuprinsul art. 4 alin.l din Legea nr. 1/2000, astfel cum a fost modificat prin Titlul VI, art. 1 punctul 4 din Legea nr. 247/2005, referitoare la terenurile ocupate de construcții, instalații, amenajări și investiții de interes public, precum i cele referitoare la situația în care terenurile foștilor proprietari deposedați au fost atribuite legal, în conformitate cu legile fondului funciar, altor persoane (au fost emise titluri sau alte acte de reconstituire în acord cu prevederile legilor în materia fondului funciar - art. II din Legea nr. 169/1997, modificat prin Legea nr. 247/2005 i art. 2 din Legea nr. 1/2000 cu modific rile ulterioare).

Or, recurenților le-au fost emise titluri de proprietate și puneri în posesie anterioare cererii formulate de reclamanți, astfel că se încadrează perfect la excepția care nu mai permite restituirea în natura, pe vechiul amplasament, către proprietarii deposedați prin Reforma Agrara.

Intimații B. M., B. Ana, B. I., B. M. -F. și B. M.

-O. au formulat întâmpinare solicitând instanței să respingă recursurile ca nefondate și neîntemeiate.

În ceea ce privește recursul declarat de V. M. și V. G., în principal, solicită respingerea acestuia ca tardiv formulat, iar în subsidiar, ca nefondat. Solicită obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecată pe care le-au tăcut urmare recursului pârâților.

Pârâta recurentă G. E. este beneficiara unui proces-verbal de punere în posesie din_, pentru terenul din Tarlaua 87 Parcela 2 în suprafața de 11600 mp, situat în zona La Botas-Ciurgău, proces-verbal care

nu poartă semnătura membrilor Comisiei de F. F. M., (doar a primarului și specialistului în măsurători), nu se menționează anexa în care a fost înscrisă pârâta, dovadă că acesteia nu i s-a aprobat reconstituirea dreptului de proprietate asupra acestui teren care nu a aparținut niciodată nici ei, nici soțului sau socrului acesteia, G. Grigore.

Recurentul V. G., care se prevalează de calitatea de fiu și moștenitor al lui V. I., a fost pârât în dosar și i s-a comunicat sentința, însă nu a depus în termenul legal de 15 zile de la comunicare, recurs împotriva acestei sentințe.

Demn de observat este faptul ca recursul nu poartă dovada înregistrării acestuia la Judecătoria Cluj-Napoca.

În ceea ce privește excepția nulității sentinței și a actelor de procedură îndeplinite ulterior datei decesului lui V. I., solicităm respingerea acesteia, motivat de faptul că, după decesul lui V. I., deces intervenit pe parcursul procesului, fiul și moștenitorul acestuia, V. G. era deja parte în proces iar față de acesta s-au îndeplinit toate actele de procedură, astfel că rugăm să apreciați că acesta nulitate nu operează în cauză.

Pe fond, se solicită respingerea recursului recurenților V. M. și V. I.

. Aceștia nu fac dovada îndreptățirii lui V. I. și a pârâtului V. G. la emiterea proceselor-verbale de punere în posesie și a titlului de proprietate pentru terenul în litigiu, nu probează prin nici un titlu proprietatea acestui teren anterior preluării acestuia la IAS, susținând că din moment ce actele emise în baza legii fondului, funciar în favoarea acestora sunt anterioare cererii noastre, nu se impune ca reclamanții intimați să beneficieze de reconstituire pe vechiul amplasament. Această susținere nu este fondată, din moment ce recurenții au beneficiat în mod nelegal, neprobând îndreptățirea la terenurile în litigiu și nici la alte terenuri. Chiar și dacă ar fi deținut terenuri cu suprafețe echivalente, pentru care nu au depus dovezi la dosar, ei aveau posibilitatea să dovedească că pentru acele terenuri s-au emis titluri de proprietate în favoarea altor persoane, ceea ce tiu au făcut.

Analizând recursurile prin prisma probelor de la dosar și a motivelor invocate, tribunalul reține următoarele:

Capacitatea procesuală de folosință reprezintă reflectarea în plan procesual a capacității civile din dreptul civil material, definită ca fiind acea parte a capacității juridice a persoanei care constă în capacitatea de a avea și de a-și exercita drepturile civile și de a - și asuma obligații civile.

Pornind de la dispozițiile art.5 alin.2 din Decretul nr.31/1954 capacitatea de folosință este capacitatea de a avea drepturi și obligații, capacitatea procesuală de folosință, constând în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi și obligații pe plan procesual, reprezintă aplicarea pe plan procesual a capacității civile și presupune ca partea din proces să fie în viata pe tot parcursul acestuia.

Conform dispozițiilor art.41 alin.(l) C.proc.civ., poate să fie parte în judecată, orice persoană care are folosința drepturilor civile.

Aceasta presupune ca persoana respectivă să fie în viață atât la data sesizării instanței, dar și pe parcursul procesului, capacitatea de folosința presupunând tocmai îndeplinirea acestei cerințe.

Conform art.7 alin.(l) din Decretul nr.31/1954, capacitatea de folosința începe de la nașterea persoanei și încetează la moartea acesteia.

Așa cum rezultă din certificatul de deces, pârâtul V. I., în viață la momentul începerii acestui litigiu (2007), a decedat la data de_, înainte

de dezbaterea pe fond a cauzei și respectiv pronunțarea hotărârii(_ ). Practic acesta era decedat și la momentul întocmirii raportului de expertiză mai mult, aspect ce duce, în mod direct la nulitatea absolută atât a hotărârii judecătorești pronunțate de prima instanță cât și la nulitatea absolută a tuturor actelor de procedură săvârșite de instanță ulterior decesului părții și în legătura cu aceasta, în condițiile art.105 alin 2 C.pr.civ.

Chiar dacă V. G. a fost parte în cauză, acesta a fost împrocesuat în nume propriu, reclamanții fiind cei care au stabilit cadrul procesual, astfel că nu se pot prevala de această calitate pentru a invoca faptul că automat față de acest pârât a fost transmisă calitatea procesuală prin moștenire a lui V. I.

. În acest sens era obligatoriu ca reclamanților să-și extindă procesul față de moștenitorii lui V. G. .

În ceea ce privește susținerea reclamanților potrivit cărora soția supraviețuitoare nu are calitate de moștenitoare a defunctului său soț, această susținere nu a fost dovedită sens în care trebuia să depună la dosar fie un certificat de moștenitor, fie declarația de renunțare a acesteia la succesiune. Altminteri, atâta timp cât nu s-a dezbătut succesiunea aceasta are vocație succesorală și este în drept să exercite calea de atac, chiar dacă o atare exercitare nu echivalează cu acceptarea moștenirii.

Raportat la considerentele mai sus invocate, tribunalul apreciază că pentru o soluție unitară pe fond se impune admiterea recursurilor declarate de V. M., V. G., C. L. De F. F. M. și G. E. ,

împotriva Sentinței civile nr. 6234/_ pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei C. -N., pe care o va casa în întregime și va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe.

PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE

Admite recursurile declarate de recurenții pârâți V. M., V. G. ,

C. L. De F. F. M. și G. E. împotriva Sentinței civile nr. 6234/_ pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei C. -N.

, pe care o casează în întregime și dispune trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din data de_ .

Președinte, Ana-SS

Judecător,

F. S. B.

Judecător,

D. T.

Grefier,

C. -G. H.

Red. S.S./ Tehnored. C.H. 3 ex./12 decembrie 2013 Jud. fond.A. Moș

#Fond Funciar. Jurisprudenta

← Sentința civilă nr. 3911/2013. Fond funciar		Decizia civilă nr. 27/4. Fond funciar →

Decizia civilă nr. 1142/2013. Fond funciar

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 1142/2013. Fond funciar