Decizia civilă nr. 1158/2013. Fond funciar

R O M Â N I A TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr._ * Operator date 2516

DECIZIA CIV ILĂ NR.1158

Ședința publică din data de 19 noiembrie 2013 Instanța este constituită din:

P.: D. -D. I. JUDECĂTOR: D. C.

JUDECĂTOR: R. -M. P. GREFIER: A. V.

S-au luat în examinare recursul formulat de intimatul C. C. - prin președinte P. F. și recursul formulat de intimata C. J. S. PENTRU S.

D. DE P. A. T. , împotriva sentinței civile nr.504 pronunțată de Judecătoria Jibou la data de_ în dosarul nr._ *, având ca obiect fond funciar.

Procedura este legal îndeplinită.

Mersul dezbaterilor și susținerile pe fond ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 12 noiembrie 2013, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

T R I B U N A L U L

Prin sentința civilă nr.504/_ pronunțată de Judecătoria Jibou în dosarul nr._ * s-a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul P. ul C. L., SA, în contradictoriu cu C. J. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor S., C. L. de fond funciar L. și C. C. și s-a dispus anularea parțială a titlului de proprietate nr.1010/47/_ cu privire la suprafața totală de 23,2636 ha constituită din două parcele cu suprafețele de 10 ha și 13,2636 ha, identificate conform Memoriilor tehnice întocmite de SC TOP ROM SRL (filele nr.134-138,142; 145-148,151) ce fac parte integrantă din hotărâre.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul P. ul C.

L., SA, în contradictoriu cu C. J. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor S., C. L. de fond funciar L. și C. C. s-a solicitat instanței de judecată anularea parțială a Titlului de proprietate nr.1010/47/_ cu privire la suprafața totală de 23,2636 ha constituită din două parcele cu suprafețele de 10 ha și 13,2636 ha, identificate conform Memoriilor tehnice întocmite de SC TOP ROM SRL (filele nr.4-11 din Dosarul nr._ ) ce fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

În motivarea cererii s-a arătat că prin titlul de proprietate contestat s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate și asupra suprafeței de 23,2636 ha de pășune în locul numit Grind, teren ce se află în raza administrativă a comunei

L. . La Primăria L. nu a fost depusă cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra pășunii deținute anterior de Composesorat.

Prin Sentința civilă nr.769 a fost respinsă cererea reclamantului.

A fost formulat recurs de către reclamant care a fost admis prin Decizia T. ui S. nr.353/_, cauza fiind trimisă spre rejudecare.

În considerentele instanței de recurs s-a statuat că în primul rând, instanța de fond trebuia să analizeze competența comisiei locale de a întocmi procese verbale de punere în posesie pe raza administrativă a altei localități. Apoi trebuiau

verificate cele două titluri de proprietate emise pentru suprafața de 50 ha și respectiv 115 ha, iar pe de altă parte s-a luat în considerare planul de exploatare din anul 1946 fără a fi analizat în raport de celelalte înscrisuri din dosar.

În rejudecare, instanța de judecată din oficiu a solicitat comisiilor de fond funciar L. și L. să depună toate cererile de reconstituire a dreptului de proprietate depuse de C. C. în baza Legilor nr.1/2000 și 247/2005, precum și toate actele de fond funciar și a solicitat C. ui să depună actele de înființare a C. ui.

C. locală L. a învederat că nu au fost depuse cereri pentru retrocedarea pășunii în baza legilor menționate, însă a fost depusă cerere pentru pădure, soluționată prin emiterea titlului de proprietate nr.1174/108575.

C. locală de fond funciar L. a depus documentația în baza căreia a fost emis titlul de proprietate contestat.

C. locală de fond funciar a depus concluzii scrise prin care a precizat că posibila lipsă de competență a sa nu afectează dreptul de proprietate al composesoratului, mai ales că acest teren a fost folosit de către CAP L. și a fost preluat de către C. L. în baza Legii nr.18/1991.

C. C. a depus concluziile scrise formulate în prima fază de judecată.

Analizând actele și lucrările cauzei, raportat la prevederile legale aplicabile în cauză și la dispozițiile instanței de recurs, s-au concluzionat următoarele:

Potrivit art. III alin. 2 din Legea nr.169/1997, nulitatea actelor de reconstituire a titlului de proprietate poate fi invocată de primar și de orice alte persoane care justifică un interes.

Astfel, calitatea procesuală a primarului comunei L. este prevăzută de lege iar existența interesului este prezumată.

Prin cererea de reconstituire a dreptului de proprietate depusă de C.

C. și înregistrată sub nr._ la Primăria L., s-a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra pășunii de peste râul Someș, din locul Grid Clițului.

Instanța a observat că cererea nu a fost depusă în termenul prevăzut de Legea nr.1/2000 însă, având în vedere că aceasta a fost soluționată prin emiterea titlului de proprietate, a considerat că a fost depusă în termen, având în vedere că intimatul C. C. nu a mai avut interes să acționeze în baza Legii nr.247/2005 din culpa autorităților publice.

C. de fond funciar L. a înscris C. în Anexa nr.51 cu suprafața totală de 50 ha și a înaintat actele comisiei județene care a validat propunerea de reconstituire a dreptului de proprietate asupra suprafeței de 50 ha în favoarea composesoratului C. .

C. locală de fond funciar L. pune în posesie C. C. în locul numit Grind, cu suprafața de 50 ha pășune constituită din două suprafețe, una de 40 și una de 10 ha.

C. J. emite Titlul de proprietate nr.1010/47/_ pentru aceste parcele de teren.

În vederea înscrierii în cartea funciară a terenurilor au fost efectuate lucrările de identificare și delimitare cadastrală a terenurilor, stabilindu-se că parcela cu suprafața de 10 este situată pe teritoriul administrativ al comunei L. . Din suprafața de 40 ha, o suprafață de 13,2636 ha este situată pe teritoriul administrativ al comunei L., iar restul pe teritoriul comunei Băbeni.

Reclamantul nu și-a dat acordul pentru înscrierea în cartea funciară a terenului cu suprafața de 23,2636 ha cuprins în titlul contestat și situat pe teritoriul comunei L. .

Faptul că suprafața de 23,2636 ha se află pe teritoriul administrativ al comunei L. este recunoscut de toate părțile litigante.

În baza dispozițiilor instanței de recurs, instanța a analizat cu prioritate competența Comisiei locale de fond funciar L. de a emite acte de reconstituire asupra terenurilor situate pe raza C. L. .

Potrivit art. 26 alin.2/2 din Legea nr.1/2000 coroborat cu art.8 alin.3 din Legea nr.18/1991 formelor asociative li se restituie suprafețele de pășune pentru care au formulat cereri de retrocedare.

Potrivit art.9 alin.3 din Legea nr.18/1991, cererea se depune la primăria localității în a cărei rază teritorială se află terenul pentru care se solicită reconstituirea dreptului de proprietate sau la primăriile localităților, când terenul se află în raza mai multor localități.

Potrivit art. 46 alin.4 din Legea nr.18/1991 în cazul în care terenurile ce au aparținut composesoratelor se află pe raza mai multor localități, cererea se va face la fiecare primărie a localității în raza căreia se află suprafața de teren revendicată. Pe baza acestor dispoziții legale se constată că legiuitorul a condiționat reconstituirea dreptului de proprietate de depunerea unei cereri la primăria în

raza căreia este situată suprafața de teren revendicată.

Raportat la limitele cererii de chemare în judecată, potrivit art.129 alin.6 Cod de procedură civilă, rezultă că pentru terenul cu suprafața de 23,2636 ha cererea de reconstituire trebuia depusă la Primăria L., nu la Primăria L. .

Împotriva hotărârii astfel rezumate au declarat recurs C. C. și C.

J. de F. F. S. .

Recurentul C. C. susține că sentința primei instanțe este "prea aspră"; și este incompletă, neținând seama de dovezile incontestabile privind proprietarul de drept asupra terenului în cauză.

Recurenta C. J. de F. F. S. solicită în principal casarea sentinței cu trimiterea cauzei spre rejudecare.

În subsidiar se solicită modificarea în tot a sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii.

Criticile sale vizează următoarele:

Potrivit art.33 din Legea nr.1/2000, cererile de reconstituire, greșit depuse, se vor trimite din oficiu comisiilor competente. Așadar, "greșeala"; imputată de către instanța de fond C. ui C. este lipsită de orice sancțiune, lucru pe care instanța de fond ar fi trebuit să îl cunoască tocmai datorită principiului la care face referire în cuprinsul alineatului în care critică conduita composesorilor.

Câtă vreme solicitanții erau îndreptățiți la reconstituire era exclusă incidența art.III din Legea nr.169/1997. Ori existența dreptului la reconstituire a

C. ui C. era de notorietate pe plan local, dreptul fiind întotdeauna probat prin declarații de martori și scripte doveditoare. Tocmai de aceea, contrar opiniei instanței, consideră că este relevant în cauză și faptul că P. ul comunei Băbeni nu s-a opus la întabulare, sau că mai bine de 23 de ani au folosit necontestați pășunea respectivă.

Tot relevant este și faptul că suprafața a fost folosită de CAP L., deși se afla administrativ pe raza comunei L., deoarece înseamnă că acel teren a provenit de la cetățeni ce domiciliau în raza comunei L. .

La data pronunțării hotărârii criticate intrase în vigoare Legea nr.165/2013, care dă dreptul comisiilor locale de a face puneri în posesie în alte unități administrativ teritoriale.

Prin urmare, este desuetă și lipsită de folos practic anularea unui titlu de proprietate, pe motivul depășirii competenței teritoriale de către comisia locală, pentru ca apoi aceeași comisie să procedeze la întocmirea procesului verbal de punere în posesie.

Prin întâmpinare, intimatul primarul comunei L. solicită respingerea recursurilor și menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică, arătând că

instanța de fond a reanalizat dosarul intrând în cercetarea fondului astfel cum s-a

dispus prin decizia de casare, fără temei fiind motivul de recurs că instanța nu ar fi făcut acest lucru și se impune din nou casarea cu trimitere.

Recursurile de față sunt nefondate, pentru cele ce se vor arăta în continuare.

Necontestat în cauză, deși C. de F. F. competentă să dispună asupra cererii de reconstituire a dreptului de proprietate asupra unui teren este acea comisie în a cărei rază administrativă este situat terenul, în speța dedusă judecății o asemenea cerere a fost adresată Comisiei locale L., pentru teren situat în raza comunei L. .

Nelegalitatea, sub acest aspect, a procedurii de reconstituire atrage și nelegalitatea titlului de proprietate emis în aceste condiții.

Cum și prima instanță a subliniat, art.III alin.1 din Legea nr.169/1997 enumeră exemplificativ situațiile care atrag nelegalitatea actelor de reconstituire.

Din această perspectivă, împrejurarea că legiuitorul nu a prevăzut în mod expres situația reclamată de către P. ul comunei L. drept temei de fapt cererii sale de chemare în judecată, nu se constituie într-un impediment de ordin legal pentru anularea actului, cum susține recurenta C. J. de F. F. S. .

Prima instanță a concluzionat cu totul întemeiat că atâta timp cât întreaga procedură a fost desfășurată de către o comisie locală necompetentă, această procedură este lovită de nulitate, incluzând titlul de proprietate ca act final al procesului de reconstituire.

Răspunzând unei alte critici a recurentei, trebuie subliniat că legalitatea titlului de proprietate a cărui anulare se solicită se apreciază prin raportare la normele legale în vigoare la data emiterii lui, prevederile invocate de recurentă (Legea nr.165/2013) neavând putere retroactivă.

Se constată, pentru cele ce preced, că hotărârea atacată este temeinică și legală, drept pentru care recursurile de față vor fi respinse ca nefondate.

Văzând și dispozițiile art.274 Cod procedură civilă, pârâtul recurent va fi obligat să plătească reclamantului intimat 1000 lei cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul C. C. împotriva sentinței civile nr.504 din_ a Judecătoriei Jibou.

Obligă pârâtul recurent să plătească reclamantului intimat 1000 lei cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 19 noiembrie 2013.

P.

,

JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

GREFIER,

D.

-D.

I.

D. C. R. -M. P.

A.

V.

Red.DDI/_

Dact.AV/_ /2 ex. Judecător fond - C. M.

Confidențial. Date cu caracter personal prelucrate în conformitate cu prevederile Legii 677/2001.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 1158/2013. Fond funciar