Decizia civilă nr. 690/2013. Fond funciar
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Cod operator de date cu caracter personal 3184
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 690/R/2013
Ședința publică de la 19 Iunie 2013 Completul compus din: Președinte O. R. G.
Judecător O. -C. T.
Judecător C. -V. B. Grefier L. C.
Pe rol se află judecarea recursului declarat de recurenții G. A. -
E. și G. A. -I. împotriva Sentinței civile nr. 2080 din_, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei T., privind și pe intimat P. Ș., intimat C. L. PENTRU S. D. DE P. P. A. T.
D. C. P. M. V., intimat C. J. PENTRU S. D. DE
P. P. A. T., având ca obiect fond funciar REJUDECARE DOS_ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta recurenților pârâți, avocat O. Codruța M. și intimatul reclamant P. Ș., personal, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, tribunalul constată că la data de_ s-a depus la dosar prin registratură din partea Comunei M. V. răspuns la adresa instanței din care reiese faptul că a comunicat intenția de punere în posesie a intimatului în tarlaua 42, parcela 54, învecinată în partea de nord cu tarlaua 42 parcela 55 în suprafață de 1,42 ha unde este emis titlul de proprietate nr. 28833/1388 pe numele lui Szigeti S.G. ă și care probabil aparține acum familiei Hădăreanu. De asemenea, se mai menționează în adresă că, în ceea ce privește faptul că în subteran ar exista o conductă de gaz sau alte utilități care afectează parcela respectivă și implicit valoarea acesteia, C. locală de fond funciar M. V. nu deține astfel de date (fila 26).
La întrebarea instanței, intimatul reclamant P. Ș. arată că este de acord să primească terenul propus de C. locală M. V. . Totodată, arată că este de acord cu recursul declarat de către recurenții G. .
Reprezentanta recurenților și intimatul arată că nu au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, tribunalul în conformitate cu dispozițiile art. 150 C.pr.civ. declară încheiată faza probatorie și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentanta recurenților solicită instanței admiterea recursului, fără cheltuieli de judecată.
Intimatul reclamant P. Ș. arată că este de acord cu recursul declarat de recurenții G. și solicită cheltuieli de judecată doar cele de la
fondul cauzei în cuantum de 600 lei, reprezentând onorariu de avocat. Totodată arată că în ce privește adresa de la termenul anterior de judecată, solicită instanței să nu se țină seama de aceasta dar să fie luată în considerare doar cea trimisă de C. L. de fond funciar M. V. l pentru termenul de azi.
T. ul reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând, constată că prin Sentința civilă nr. 2080 din_, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei T., s-a admis în parte acțiunea civilă formulată, continuată și extinsă de reclamantul P. Ș., în calitate de moștenitor al reclamantei inițiale, P. Dochia, împotriva pârâților
C. L. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor M. V., C. J. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată C., G. A. E. și G. A. I., în calitate de moștenitori ai pârâtei inițiale G. E. .
S-a constatat nulitatea absolută a Titlului de proprietate nr. 28045/1672/_ emis pe seama numitei G. E. D. pentru suprafața de 3000 mp pentru care există suprapunere cu terenul constituit în proprietatea numitei P. Dochia prin Titlul de proprietate nr._ ;
S-a respins acțiunea civilă formulată, continuată și extinsă de reclamantul P. Ș. pentru restul pretențiilor.
S-a respins cererea reconvențională formulată și continuată de către pâtâții G. A. E. și G. A. I., în calitate de moștenitori ai pârâtei reconvențioanle inițiale G. E. ;
Au fost obligați pârâții la plata către reclamant a sumei de 600 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat.
Pentru a se pronunța în acest sens, judecătoria a reținut următoarele:
Prin Titlul de proprietate nr.28045/1672/_ (f.48 dos.), s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 6500 mp situat în com. M. V., sat M. V., în favoarea numitei G. E., terenul fiind identificat cu tarla 42, parcela 53. În timpul derulării litigiului,
G. E. a decedat (fila 97 dos.), în locul acestora figurând pentru viitor, în calitate de pârâți reconvenționali, moștenitorii acesteia, G. A. E. și
G. A. (filele 100-102 și 107 dos.inițial).
Prin Titlul de proprietate nr.5427/375/_ (f.5 dos.inițial), s-a constituit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 3000 mp situat în com. M. V., sat M. V., în favoarea numitei P. Dochia, terenul fiind identificat tot cu tarla 42, parcela 53. În timpul derulării litigiului, P. Dochia a decedat, fiul acesteia, P. Ș. manifestându-și voința de a continua acțiunea introductivă de instanță (filele 104-106 dos.inițial).
Titlul de proprietate nr.5427/375/_ a fost emis în favoarea numitei P. Dochia în considerarea art.18 din Legea nr.18/1991 conform căruia membrilor cooperatori activi care nu au adus teren în cooperativă, membrilor cooperatori care au adus în cooperativă teren în suprafață mai mică de 5000 mp, precum și celor care nu aveau calitate de membri
cooperatori, dar au lucrat în orice mod ca angajați ai cooperativei în ultimii 3 ani, li se poate constitui dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de cel mult 5000 mp.
Cu prioritate, instanța a reținut că între terenul ce a făcut obiectul Titlului de proprietate nr.28045/1672/_ (f.48 dos.) și cel care a făcut obiectul Titlului de proprietate nr.5427/375/_ (f.5 dos.inițial) există o suprapunere în limita a 3000 p, aspect care rezultă cu evidență din aceea că terenurile sunt situate pe raza aceleiași unități administrative-teritoriale și sunt identificate, prin raportare la același plan parcelar, cu același număr de tarla și parcelă. Tocmai în considerarea acestei suprapuneri parțiale a arătat și instanța de recurs în considerentele Deciziei civile nr.1418/R/2009 că reclamanta își justifică interesul în a cere constatarea nulității Titlului de proprietate nr.28045/1672/_ strict în măsura în care se suprapune cu terenul constituit în proprietatea sa prin Titlul de proprietate nr.5427/375/_ (fila 18, dos. recurs).
În consecință, instanța a analizat în continuare valabilitatea celor două titluri, prin prisma acțiunii și cererii reconvenționale, strict în limita celor 3000 mp pentru care există suprapunere, pentru diferența dintre 3000 mp și 6500 mp neexistând interes din partea reclamantei de a solicita constatarea nulității (art. III, alin.2 din Legea nr.169/1997), iar acțiunea urmând a fi respinsă pentru această diferență.
În continuare, potrivit îndrumărilor instanței de recurs, instanța a analizat dacă numita P. Dochia era îndreptățită la reconstituire în temeiul art.18 din Legea nr.18/1991, respective dacă se încadrează în vreuna din categoriile indicate în ipoteza acestei norme juridice.
Astfel, administrând probe suplimentare pentru a lămuri acest aspect, instanța a reținut că numita P. Dochia nu a fost membru cooperator, dar a fost angajată a CAP M. V. din cadrul căreia s-a și pensionat (filele 37 și 43 dos., astfel încât se încadrează în cea de a treia ipoteză reglementată de art.18 din Legea nr.18/1991, fiind îndreptățită la constituirea dreptului de proprietate.
Respectând îndrumările instanței de recurs, instanța a procedat în continuare la a stabili dacă terenul ce face obiectul Titlului de proprietate nr.28045/1672/_ este sau nu pe vechiul amplasament, în considerarea faptului că nu este suficient a se determina dacă P. Dochia este îndreptățită la constituire în temeiul art.18, ci trebuie avut în vedere și faptul că, pentru a da eficiență efectului prioritar reparator al legilor fondului funciar, se vor realiza mai înainte de toate reconstituirile dreptului de proprietate pe vechiul amplasament și doar apoi se vor realiza constituiri ale dreptului de proprietate.
În sensul celor de mai sus, instanța a reținut că prin cererea de reconstituire nr. 1568/_, numita G. E. a solicitat împreună cu numitul Cocus I. reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului preluat de la antecesorii lor Cocus I. și Ana în suprafață de 1,44 ha și identificat în tarlaua "Bodoc sub deal"; (fila 28 dos. inițial).
Terenul asupra căruia s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea numitei G. E. este identificat în procesul verbal de punere în posesie cu toponimul "la uzina de apă, între drumuri";.
Este de remarcat că, deși era în sarcina pârâților reconvenționali să dovedească faptul că terenul reconstituit în proprietate prin Titlul de proprietate nr.28045/1672/_ este identificat prin toponimul "Bodoc sub deal"; pentru a dovedi că este vorba despre vechiul amplasament (fila 66 dos.), pârâții reconvenționali nu și-au îndeplinit această sarcină probatorie întrucât niciunul dintre martorii pe care i-au propus nu a putut furniza informații clare, certe cu privire la acest aspect.
Este de asemenea de remarcat că prin adresa nr. 611/_, C. locală de fond funciar M. V. arată că terenul reconstituit în proprietate prin Titlul de proprietate nr.28045/1672/_ nu este identificat toponimic ca "Bodoc sub deal";.
Nu lipsit de importanță este faptul că prin Sentința nr.66/2008 pronunțată în Dos.nr._, intrată în putere de lucru judecat și opozabilă numitei G. E. și, implicit moștenitorilor săi, terenul din Titlul de proprietate nr.28045/1672/_, tarla 42, parcela 53, în suprafață de 6500 mp, se identifică parțial cu terenul înscris în CF 646 M. V., nr. top.649/2/7 și în CF 765 M. V., nr. top.650/1/2/2, proprietari tabulari fiind numiții Ghirișan M., Lazăr Victoria căs. Suciu, Lazăr M., Lazăr G.
, Lazăr I., soția lui Botezan A. născută Adam L., Iov Chirij Bolog și soția născ. Candrea Iudita. Or, se poate observa că antecesorii numitei G.
E. - Cocus I. și Cocus Ana - nu figurează printre proprietarii de carte funciară. În aprecierea instanței, aspectele mai sus analizate se coroborează cu restul probelor administrate în cauză și conduc la concluzia că terenul din Titlul de proprietate nr.28045/1672/_, tarla 42, parcela 53, în suprafață de 6500 mp nu reprezintă vechiul amplasament.
Concluzionând, instanța a reținut că probele administrate în cauză nu conduc la concluzia că terenul reconstituit în proprietate prin Titlul de proprietate nr.28045/1672/_ în favoarea numitei G. E. este reconstituit pe vechiul amplasament.
Prin urmare, așa cum însăși instanța de recurs sublinia în considerentele deciziei de casare, în măsura în care se va dovedi îndreptățirea numitei P. Dochia, se va dovedi că amplasamentul terenului din Titlul de proprietate nr.28045/1672/_ nu este vechiul amplasament și se va dovedi că există în continuare teren la dispoziția comisiei locale pentru reconstituire, titlul emis în favoarea numitei P. Dochia urmează a fi menținut ca valabil. Cu privire la existența de teren disponibil pentru reconstituire, instanța a dat eficiență probatorie adresei nr. 5071/_ (fila 37 dos.) care indică existența de teren disponibil în
imediata apropiere a trenului litigios (aceeași tarla, parcela învecinată - fila 58 dos.),
Într-adevăr, Titlul de proprietate nr.5427/375/_ este emis, în lumina probelor mai sus analizate, în mod valabil și este anterior Titlului de proprietate nr.28045/1672/_ emis în favoarea numitei G. E. . Or, potrivit art. II din Legea nr.167/1997, prin aplicarea acestui act normativ nu pot fi afectate titlurile valabil emise anterior intrării sale în vigoare - ceea ce este cazul titlului de proprietate al reclamantei inițiale.
În schimb, Titlul de proprietate nr.28045/1672/_ este emis în mod criticabil prin prisma faptului că, așa cum rezultă din înscrisurile de la filele 48, 49 coroborate cu adresa nr.5071/_ (fila 37 dos.), terenul din
acest titlu nu a fost înscris în realitate în anexa 2a, poziția 53, la respectiva rubrică figurând numita Incze Gizela și nici în lată anexă. Astfel, nu a fost parcursă în mod legal procedura administrativă prealabilă emiterii acestui titlu ceea ce îi afectează valabilitatea, dincolo de aspectele analizate mai sus.
În consecință, văzând dispozițiile art.III, alin.1, lit.a din Legea nr.169/1997, instanța a admis în parte acțiunea introductivă de instanță așa cum a fost extinsă și a respins cererea reconvențională, potrivit dispozitivului prezentei hotărâri.
În temeiul art.274 C.p.c., reținând că pârâții au căzut în pretenții și se află în culpă procesuală, instanța a obligat la plata în favoarea reclamantului a sumei de 600 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial (fila 115 dos. inițial), ținând cont inclusiv de faptul că acțiunea a fost admisă doar în parte.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții G. A. E. și G. A. I., solicitând admiterea modificarea în întregime a hotărârii atacate, în sensul admiterii acțiunii reconvenționale formulată și continuată de recurenți și respingerea în întregime a acțiunii civile formulate, continuată și extinsă de reclamantul P. Ș. . Cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, recurenții au invocat următoarele aspecte:
În susținerea cererii lor au arătat că, conform cererii înregistrate sub nr. 1568/_, antecesoarea recurenților G. E. D., alături de fratele său, a cerut reconstituirea dreptului de proprietate asupra unei suprafețe totale de 1,44 ha pe teritoriul localității M. V. l la locul numit Bodoc sub Deal, în calitatea de succesori ai defuncților lor părinți Cocus I. și soția Ana.
Conform dispozițiilor legale, suprafața solicitată a fost diminuată până la 1,30 ha reținându-se 0,14 ha pentru drumuri și alte amenajări. La momentul deplasării cu membrii comisiei la vechiul amplasament s-a atribuit suprafața, care a fost folosită aproximativ 2 ani, dar în urma măsurătorilor efectuate de către familia recurenților s-a constatat că nu există suprafața de 1,30 ha fiind mult mai mică. Și vecinii terenurilor din aceeași tarla au constatat că au suprafețele mai mici în realitate decât cele menționate în acte. Urmare acestei situații, C. locală a hotărât să atribuie suprafețele de teren a vecinilor și a familie lor pe alte amplasamente. Cu aceea ocazie, antecesoarea lor G. E. Doinca și fratele acesteia Cocus I. au acceptat ca suprafața totală de 1,30 ha să fie împărțită în 2 loturi egal, mama acestora solicitând teren arabil, iar fratele acesteia a solicitat teren cu destinația livadă. Acestea aspecte au fost dovedite prin probele administrate, respectiv din declarațiile martorilor audiați și din adresa comunicată la dosar de către Primăria comunei M. V. l la ultimul termen de judecată.
Antecesoarei recurenților i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de teren de 6.500 m.p. pe teritoriul localității M. V. l, în extravilan teren amplasat în tarlaua 42 parcela 53 și menționat în titlul de proprietate nr._ . menționează că acest amplasament a fost atribuit mamei recurenților, după deplasarea comisiei împreună cu aceasta la acest amplasament și, implicit măsurarea lui și semnarea de către mama recurenților a procesului-verbal de punere în posesie. Prin prisma celor
expuse mai sus, rezultă fără echivoc că amplasamentul parcelei recurenților nu este vechiul amplasament, de altfel, nu a susținut niciodată contrariul.
După momentul punerii în posesie a antecesoarei recurenților pe acest amplasament, a lucrat efectiv suprafața de teren fie personal fie, în
înțelegere cu alte persoane, până aproximativ în 2006, când vecinul de parcelă a decopertat terenul fiind imposibil de cultivat. Faptul că a exploatat terenul rezultă din probele administrate. Cei doi martori au arătat că cunosc faptul că familia recurenților a folosit acest teren o perioadă îndelungat de timp, fiecare dintre aceștia relatând despre etape diferite de exploatare a terenului, astfel, este imposibil ca lucrările de care vorbește reclamantul să fi fost realizate pe terenul din litigiu, probabil că antecesoarea reclamantul a exploatat altă suprafață de teren pe alt amplasament. Martorul reclamantului nu a indicat cu precizie amplasamentul ce a fost lucrat doar
1 an de către mama reclamantului, astfel încât susținerea reclamantului urmează a o îndepărta fiind nedovedită.
C. L. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor M. V. l nu a încălcat dreptul de proprietate stabilit în favoarea antecesoare reclamantului-pârât reconvențională ci, pot aprecia, că doar dintr-o grabă nejustificată a constituit dreptul de proprietate în favoarea acesteia, atâta vreme cât, la acel moment, nu erau rezolvate toate cererile de reconstituire a dreptului de proprietate. Ori, în mod evident, câtă vreme prin Legea nr. 18/1991, ordinea de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor este clar stabilită, respectiv prin reconstituire și apoi, dacă mai sunt suprafețe de teren libere, prin constituire, nu se poate discuta despre vreo aplicare greșită a legii în ceea ce o privește pe antecesoarea recurenților, ci în ceea ce o privește pe reclamantă, încălcarea acestor dispoziții legale conducând la nulitatea absolută a titlului de proprietate emis pe seama lui P. Dochia. Împrejurarea că titlul acesteia este emis anterior celui emis recurentei are nici o relevanță, așa cum a arătat mai sus, întrucât intenția legiuitorului nu a fost de a realiza o nouă reformă agrară, ci de a restitui proprietarilor de drept sau urmașilor acestora ceea ce le-a fost confiscat de regimul comunist.
Cu privire la textul legal invocat ca temei a nulității absolute, urmează să constate că nu-și găsește aplicabilitate în prezenta situație, întrucât antecesoarea recurenților nu face parte din categoria "persoanelor fizice ce nu erau îndreptățite la astfel de reconstituiri";.
Împrejurarea că deținătorul dosarului funciar, respectiv C. locală de fond funciar de pe lângă comuna M. V. l nu găsește propria arhivă dosarul constituit pe numele mamei recurenților urmare depunerii în termenul legal a cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, precum și faptul că anexa în care ar fi trebuit să figureze mama recurenților a fost greșit întocmită sau chiar refăcută, nu este în măsură să conducă la concluzia că antecesoarei recurenților i s-ar fi reconstituit dreptul de proprietate în mod nelegal. În mod evident, acest dosar a existat și a fost supus analizei finale Comisiei Județene C., care, verificând toate actele componente, a întocmit și eliberat titlul de proprietate în favoarea mamei recurenților. Lipsa vreunuia dintre actele dosarului de fond funciar făcea imposibilă eliberarea titlului de proprietate pe seama antecesoarei sale.
Recurenții nu contestă faptul că dispozițiile Legii nr. 18/1991 își pot găsi aplicabilitatea și în ceea ce privește persoana antecesoarei reclamantului, dar cererea acesteia urma să fie analizată și eventual admisă după finalizarea procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate în favoarea tuturor persoanelor îndreptățite, conform disp. art. 17 și art. 19 din Legea nr. 18/1991. Cu privire la amplasamentul ce ar fi putut fi avut în vedere de către C. L., evident, că putea fi vorba de un amplasament liber. Mai mult, chiar și în acest moment, conform informațiilor furnizate la dosar de către C. locală M. V. l pentru termenul de judecată din data de_ și de către OCOT C. există teren liber în tarlaua din discuție și în suprafața apropiată de cea cuprinsă în titlul de proprietate eliberat pe seama numitei P. Dochia. D. această perspectivă, nulitatea absolută a titlului de proprietate emis pe seama antecesoarei lor pentru suprafața de
3.000 m.p. este fără justificare. Soluția firească, conformă cu normele legale în materia fondului funciar este de constatarea nulității absolută a titlului de proprietate nr._ eliberat pe seama lui P. Dochia, urmând ca acesteia să-i fie eliberat alt titlu de proprietate pe suprafața aflată în rezerva comisiei locale.
Extrem de important este și faptul că terenul în suprafață de 6.500 mp. cuprins în titlul de proprietate nr._ a fost înstrăinat de către mama recurenților în anul 2008, sens în care a depus la dosar extrasul de carte funciară cu noii proprietari.
Consideră că instanța de fond nu a ținut seama de îndrumările instanței de control astfel cum au fost acestea menționate în decizia de casare, în special cele ce vizau analizarea situației în care amplasamentul acordat antecesoarei lor nu este cel avut anterior cooperativizării de către familia recurenților.
Analizând recursul, prin prisma actelor dosarului și a textelor de lege incidente în cauză, T. ul reține următoarele:
C. locală de fond funciar M. V. a propus pentru rezolvarea litigiului pe cale amiabilă ca reclamantul P. Ș. să primească teren în tarla 42, parcela 54, arătând că acest teren este liber și nu există emis titlu de proprietate.
Intimatul reclamant P. Ș. a arătat în fața instanței de recurs că este de acord să primească terenul propus de C. locală de fond funciar M.
V. .
De asemenea, intimatul reclamant P. Ș. a arătat că este de acord cu recursul declarat de către recurenții pârâți G. .
Având în vedere că prezentul litigiu poate fi soluționat prin acordarea către reclamant a unui teren de 3000 m.p. pe un alt amplasament, propus de C. locală ca fiind liber și acceptat de către reclamant, T. ul reține că nu se mai impune anularea titlului de proprietate al pârâților, în schimb, se impune anularea titlului de proprietate emis pe seama numitei P. Dochia, antecesoarea reclamantului, pentru suprafața de 3000 m.p., pentru care există suprapunere cu terenul reconstituit prin titlul de proprietate emis pe seama numitei G. I. E. D. .
Această suprapunere rezultă din cele două titluri de proprietate ce fac obiectul cauzei, ce au fost depuse la dosarul de fond și a fost reținută de
instanța de control judiciar în primul ciclu procesual, prin Decizia civilă nr. 1418/R/2009.
Față de împrejurarea reținută anterior, privind soluționarea litigiului în urma propunerii făcută de C. locală, acceptată de către reclamant, T. ul va modifica soluția primei instanțe, pe baza acordului intimatului reclamant, în conformitate cu art. 131 alin. 2 C.pr.civ., fără a mai analiza motivele de recurs invocate de pârâți.
Pentru toate aceste considerente și în baza art. 312 C.pr.civ., tribunalul va admite recursul declarat de recurenții G. A. E. și G.
A. I., împotriva Sentinței civile nr. 2080 din_, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei T., pe care o va modifica în tot, în sensul că:
Va respinge cererea de chemare în judecată formulată, continuată și extinsă de reclamantul P. Ș. .
Totodată, va admite cererea reconvențională formulată și continuată de pârâții G. A. E. și G. A. I. .
Va constata nulitatea absolută a Titlului de proprietate nr. 5427/375/_ emis pe seama numitei P. Dochia pentru suprafața de 3000 mp, pentru care există suprapunere cu terenul reconstituit prin Titlul de proprietate nr. 28045/1672/_, emis pe seama numitei G. I. E.
D., concomitent cu obligarea Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a comunei M. V. la punerea în posesie, întocmirea documentației și înaintarea acesteia către C. J. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor C., în vederea emiterii unui nou titlu de proprietate, pe numele P. Dochia, pentru suprafața de 3000 m.p., pe amplasamentul propus de C. locală M. V.
, conform înțelegerii părților, respectiv tarla 42, parcela 54.
În baza art. 274 C.pr.civ., vor fi obligați pârâții G. A. E. și G.
A. I. la plata către reclamant a sumei de 600 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată la fond, constând în onorariu de avocat, având în vedere că soluția primei instanțe a fost modificată pe baza acordului exprimat de reclamant față de recursul formulat în cauză.
Instanța ia act că intimatul reclamant a arătat că nu solicită cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Admite recursul declarat de recurenții G. A. E. și G. A.
I., împotriva Sentinței civile nr. 2080 din_, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei T., pe care o modifică în tot, în sensul că:
Respinge cererea de chemare în judecată formulată, continuată și extinsă de reclamantul P. Ș. .
Admite cererea reconvențională formulată și continuată de pârâții G.
A. E. și G. A. I. .
Constată nulitatea absolută a Titlului de proprietate nr. 5427/375/_ emis pe seama numitei P. Dochia pentru suprafața de 3000 mp, pentru care există suprapunere cu terenul reconstituit prin Titlul de proprietate nr. 28045/1672/_, emis pe seama numitei G. I. E. D., concomitent
cu obligarea Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a comunei M. V. la punerea în posesie, întocmirea documentației și înaintarea acesteia către C. J. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor C., în vederea emiterii unui nou titlu de proprietate, pe numele P. Dochia, pentru suprafața de 3000 m.p., pe amplasamentul propus de C. locală M. V., conform
înțelegerii părților, respectiv tarla 42, parcela 54.
Obligă pârâții G. A. E. și G. A. I. la plata către reclamantul P. Ș. a sumei de 600 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată la fond.
Fără cheltuieli de judecată în recurs. Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 19 Iunie 2013.
Președinte, O. R. G. | Judecător, O. -C. T. | Judecător, C. -V. B. |
Grefier, L. C. |
L.C. 19 Iunie 2013 Red.O.R.G./Tehnored. C.H. 24 iulie 2013/2 ex.
Jud. fond: C. M. Macarie-Jud. T.
| ← Decizia civilă nr. 480/2013. Fond funciar | Decizia civilă nr. 119/2013. Fond funciar → |
|---|
