Decizia civilă nr. 1191/2013. Rezolutiune contract
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Date cu caracter personal Nr. operator: 2516
DECIZIA CIVILĂ NR. 1191/2013
Ședința publică din 03 decembrie 2013
Completul compus din:
Președinte: I. D. -D.
Judecător: D. G., președinte secție civilă Judecător: K. M., președinte Tribunal
Grefier: C. P. E.
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamanții: F. F. și F. I., ambii cu domiciliul în localitatea Stîrciu, nr. 100, comuna Horoatu Crasnei, județul Sălaj, împotriva Sentinței civile nr. 2022 din 03 iulie 2013, pronunțată de Judecătoria Zalău în dosarul nr._, având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă recurenta F. F. asistată de avocat Șandor C., cu împuternicire avocațială depusă la dosar - fila 7, intimata pârâtă F. R. lipsă fiind recurentul F. I. și intimatul F. G. .
Procedura de citare este legal îndeplinită, potrivit dispozițiilor art. 187 și următoarele Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța învederează că a fost soluționată cererea de ajutor public judiciar, prin admiterea cererii iar recurenți trebuie să achite taxă judiciară de timbru în valoare de 527 lei.
Reprezentanta recurenților arată că taxa judiciară a fost achitată și s-a depus la dosarul cauzei chitanța la fila 8, arătând că nu are alte cereri.
Nefiind alte cereri, instanța acordă cuvântul în dezbateri asupra recursului declarat.
Reprezentanta recurenților solicită admiterea recursului, casarea în tot a sentinței pronunțate de prima instanță întrucât este necesar completarea probatoriului cu reținerea cauzei pentru rejudecarea fondului, arătând că prin sentința pronunțată s-a respins cererea reclamanților prin care s-a solicitat constatarea caracterului simulat al contractului de vânzare cumpărare, consideră reprezentanta recurenților că în mod netemeinic, în condițiile în care voința reală a reclamanților a fost de a încheia un contract de întreținere, fapt care rezultă din declarația martorului O. iu Todor. Se mai arată că chiar pârâții au recunoscut prin interogatoriul luat în fața instanței de fond că acest contract a fost încheiat pentru sprijin și îngrijire. Pârâții și-au asumat obligația de a întreține recurenți, dar aceștia nu au respectat-o, dar pârâtul F. G. este plecat în străinătate de mai bine de 6 ani, nu și-a mai vizitat părinții, recurentul reclamantul este bolnav de Alzhaimer are nevoie de îngrijire din partea recurentei care și aceasta este în vârstă. Tocmai de aceea au încheiat acest contract pentru sprijin la bătrânețe. Pentru dovedirea simulației este nevoie de un act secret, pentru dovedirea acestuia act s-a solicitat instanței să facă aplicarea art. 1197 alin 3 cod civil de a se reține raporturilor de rudenie apropriată și faptul că relațiile acestora s-au bazat pe încredere reciprocă niciodată nu s-a pus problema unor relații conflictuale dintre aceștia. Martorul O. iu
Teodor a fost la notar cu părțile, acesta a asistat și la discuțiile private dintre părți, din care a arătat faptul că prețul nu a fost plătit. Prima instanță nu a motivat prin hotărâre pentru ce a fost înlăturată din declarația martorului O. iu T parte din aceasta, fiind singurul martor prezent la momentul încheierii contractului, a fost la notar cu părțile, acesta i-a transportat cu mașina la notar pe aceștia. S-a mai solicita audierea martorei O. iu Rafila dar instanța de fond a respins această cererea. Instanța de fond a arătat că actul secret trebuia încheiat în formă autentică, dar simulația este o excepție de la forma autentică a actului, tocmai de aceea este instituția simulației pentru a putea dovedi actul secret, chiar pârâții și-au asumat întreținerea părinților, instanța de fond a arătat că pârâții doar au promis că-i vor ajuta, pentru toate aceste motive se solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat.
Intimata pârâtă arată că între părți s-a discutat despre această problemă, nu s-a discutat de un contract de întreținere. În toamna anului 1998 s-a discutat despre vânzarea acestui imobil, prețul este specificat în contractul de vânzare cumpărare și încă înainte de a fi vorba de acest contract recurenții s-au hotărât să aibă pe cineva lângă ei la bătrânețe, cu obligația morală de a avea grijă de ei, s-a discutat foarte mult.
Se arată că în anul 1998 au vândut apartamentul din Z. și s-au mutat la S., tot în acel an soțul a beneficiat de salarii compensatorii și au putut să plătească prețul contractului de vânzare cumpărare.
Întrebată fiind câți frați sunt și de ce ar dori aceștia să desființeze acest contract, intimata pârâtă arată că recurenții au trei băieți iar cu privire la desființarea contractului se arată că și ceilalți frați ar dori să aibă drept acolo în casa părintească, fratele cel mare ar vrea să se retragă la bătrânețe acolo, au fost nemulțumiri de la început și au spus de al început că trei familii nu pot sta într-o casă. Intimata arată că a contribuit cu bani și cu muncă la construirea unei cameră, la terasarea viei, s-a demolat o șură, s-au cumpărat bolțari pentru refacerea ei. Unul dintre băieți a dorit parte și el acolo. Reclamanții au spus să nu cumpărăm o casă din alt sat vecin.
La întrebarea instanței când i-a vizitat pe socri, intimata arată că anul acesta nu am fost datorită conflictelor dintre noi și datorită unei intervenții chirurgicale pe care a suferit-o dar a ținut legătura telefonic, de regulă cu socrul acesteia, și se înțelege destul de bine cu acesta.
Întrebată fiind intimata cu privire la o cale de împăcare dacă ar exista, cum credeți că s-ar ajunge la o împăcare, aceasta arată că nu dorește să strice contractul pentru că au investit bani, timp, muncă, noi respingem acest recurs, solicită să se respingă acest recurs.
Reprezentata recurenților arată că reclamanții nu-i mai recunosc pe nepoți, nu i-a vizitat pe bunici nici nu se știe de când, nu au plătit nici un preț la încheierea contractului de aceea există aceste nemulțumiri.
Instanța în raport cu obiectul cauzei și a actelor de la dosar reține cauza în pronunțare.
T R I B U N A L U L
Prin sentința civilă nr. 2023 din_ a Judecătoriei Z. s-a respins ca nefondată cererea formulată de către reclamanții F. F. și F. I., împotriva pârâților F. G. și F. R., prin care se solicită a se constata caracterul simulat al contractului de vânzare cumpărare autentificat cu nr. 137/_ de BNP Farnas E. și încheierea unui contract de întreținere între părți și a se dispune rezoluțiunea contractului de întreținere astfel încheiat.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
La data de_, între reclamanții F. F. și F. I. și pârâți F. G. și F.
R. s-a încheiat contractul de vânzare cumpărare autentificat cu nr. 137/_ de BNP Farnas E., având ca obiect imobilul proprietatea reclamanților, casă, curte și grădină, situat în localitatea Horatu Crasnei, sat Stîrciu nr. 96, județul Sălaj, înscris în CF nr. 1852, nr. top. 234/3. Totodată, prin același contract s-a instituit în favoarea reclamanților un drept de uzufruct viager asupra imobilului.
În cuprinsul contractului autentic de vânzare cumpărare se menționează expres faptul că prețul imobilului, de 20.000.000 ROL a fost integral achitat.
Simulația reprezintă o excepție de la principiul opozabilității față de terți și presupune existența concomitentă, între aceleași părți,a două contracte: unul public, aparent, denumit contract simulat, prin care se creează o anumită aparență juridică ce nu corespunde realității și unul secret denumit contraînscris, care corespunde voinței reale a părților și prin care acestea anihilează, în tot sau în parte, aparența juridică creată prin actul public simulat.
Reclamanții invocă faptul că, contractul de vânzare cumpărare autentificat cu nr. 137/_ de BNP Farnas E. este un contract simulat, între părți fiind încheiat un contract secret de întreținere.
O condiție esențială pentru ca actul secret să producă efecte juridice între părți este aceea ca acesta să fie valid sub aspectul condițiilor de formă.
Întrucât actul secret sub forma contractului de întreținerea ar fi avut ca obiect imobilul casă, curte și grădină, situat în localitatea Horatu Crasnei, sat Stîrciu nr. 96, județul Sălaj, pentru încheierea sa valabilă, contractul trebuia să îmbrace forma înscrisului autentic.
Reclamanții nu au depus în susținerea afirmațiilor lor nici un înscris sub semnătură privată sau autentic și nici nu au făcut nici dovada imposibilității preconstituirii unui înscris, cu atât mai mult cu cât s-au prezentat în fața notarului public în vedere încheierii contractului de vânzare-cumpărare.
În vederea stabilirii adevărului și implicit a voinței reale a părților, în cauză au fost audiați martorii P. uțe Ana și O. iu Teodor.
Martora P. uțe Ana a declarat că a avut cunoștință că părțile au încheiat un contract, iar pârâții au dat suma de 2.000 lei fratelui mijlociu F. N. . Reclamanta i-a spus că a pornit acest proces pentru că vrea ca bunul să rămână la toți cei trei copii.
Martorul O. iu Teodor a declarat că înțelegerea verbală a părților contractante a fost ca pârâții să aibă grijă de reclamanți. De asemenea, s-a stabilit ca pârâții să despăgubească pe ceilalți frați cu suma de 2.000 lei. Același martor a declarat faptul că notarul public l-a întrebat pe pârât dacă dorește încheierea unui contract de vânzare- cumpărare și le-a explicat reclamanților că pot locui în casă cât trăiesc.
Din declarațiile martorilor audiați în cauză rezultă faptul că voința reală a părților a fost de a încheia un contract de vânzare cumpărare cu uzufruct viager. În egală măsură, în virtutea raporturilor existente, între părinți și copii, pârâții au promis că, în continuare îi vor sprijini pe reclamanți, dar acesta nu ca o condiție a încheierii contractului, respectiv a vânzării bunului, ci ca o obligație morală.
Îndeplinirea obligației de plată a prețului, condiție esențială pentru valabilitatea contractului de vânzare cumpărare este dovedită în primul rând prin contractul de vânzare cumpărare autentificat cu nr. 137/_ de BNP Farnas E., care cuprinde mențiunea că prețul a fost achitat integral.
Pe de altă parte, pârâții au făcut dovada faptului că în cursul anului 1999, au vândut apartamentul pe care îl aveau în proprietate, astfel că beneficiau de resurse financiare pentru a-și onora obligația de plată a prețului.
Conform datelor înscrise în cartea de muncă, pârâtul a beneficiat în urma desfacerii contractului individual de muncă la data de_, în baza OUG nr. 9/1997, de plăți compensatorii. În concordanță cu dispozițiile art. 20 alin.1 din OUG nr. 9/1997, plăți compensatorii erau cuprinse între 6 și 12 salarii medii nete pe economie.
Stare conflictuală existentă între părți s-a născut pe fondul nemulțumirilor reclamanților care nu au beneficiat de ajutorul copiilor lor, astfel încât, pentru a beneficia de atenția celorlalți doi fii care nu au în prezent niciun drept asupra imobilului, au promovat prezenta acțiune în speranța că bunul se va întoarce în patrimoniul lor, iar în final, toți cei trei copii ar avea vocație cu privire la acest bun.
În aceste condiții instanța apreciază că în speță nu sunt incidente dispozițiile privind simulația.
Împotriva acestei sentințe reclamanții au declarat recurs solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii și rejudecarea cauza pe fond.
În motivarea recursului se arată că în ceea ce privește existența actului secret, așa cum au arătat și în fața instanței de fond, acesta nu a fost preconstituit și nici nu există un început de dovadă scrisă care să emane de la pârâți și să facă verosimilă simulația. Însă a solicitat reținerea art. 1198 alin. 1 pct. 3 din Codul civil de la 1864 în vigoare la data încheierii actului public și anume imposibilitatea morală de preconstituire a acestuia datorită raporturilor de rudenie părinți - fiu și a bunelor relații de la momentul încheierii actului public de vânzare cumpărare, fiind posibilă dovedirea cu martori a actului secret, martori pe care instanța i-a audiat. În fața instanței de fond s-au administrat probe cu înscrisuri care, cu excepția contractului, nu au probat nici un aspect concludent.
Având în vedere probatoriul vag și declarațiile contradictorii ale martorilor audiați, consideră că instanța de fond nu putea fi lămurită asupra cauzei sub toate aspectele, astfel că cererea în probațiunea trebuia admisă, scopul procesului civil fiind aflarea adevărului și lămurirea cauzei sub toate aspectele. Nu numai că instanța de fond nu a avut un rol activ, ci a și încălcat dreptul recurenților la un proces echitabil și principiul disponibilității judecând în mod superficial fondul cauzei, prin respingerea unei probe necesare pentru aflarea adevărului și lămurirea cauzei, în condițiile în care subsemnații prin eforturi financiare majore au reușit să achite taxa judiciară de timbru motiv pentru care au depus cerere de ajutor public judiciar pentru reducerea acesteia.
Motivarea instanței cum că actul secret de întreținere ar fi trebuit încheiat în formă autentică ad validitatem a actelor juridice, actul secret putând fi dovedit prin orice mijloc de probă în cazul în care părțile s-au aflat într-o imposibilitate morală de preconstituire a actului secret, fiind admisibilă proba cu martori și între părțile simulației, conform art. 1198 alin. 1 pct. 3 din Codul civil de la 1864. În baza probei cu prezumțiile judecătorești instanța poate constatata că într-adevăr părțile s-au aflat într-o imposibilitate morală de preconstituire a actului secret, așa cum rezultă din declarațiile martorilor audiați la momentul încheierii contractului de vânzare cumpărare autentificat relațiile dintre părți erau foarte bune și au funcționat pe baza încrederii pe care o aveau unii în alții datorită raporturilor de rudenie părinți - fiu.
Deci în situația în care se reține incident art. 1198 alin. 1 pct. 3 din Codul civil de la 1864 în vigoare la data încheierii actului public, și anume imposibilitatea morală de preconstituire a actului secret, acesta poate fi dovedit cu orice mijloc de probă.
Pârâții, prin interogatoriul luat au recunoscut că s-au obligat să asigure întreținerea reclamanților acesta fiind motivul pentru care s-a încheiat contractul public de vânzare - cumpărare și contraprestația în baza căreia s-a transferat proprietatea, părțile înțelegându-se că nu se va achita nici un preț reclamanților.
Instanța arată că pârâții ar fi avut mijloacele financiare suficiente pentru plata prețului, însă această motivare nu poate fi suficientă pentru a trage concluzia că acesta s-a și plătit.
Starea conflictuală dintre părți s-a născut tocmai pentru că pârâții nu și-au onorat obligația de întreținere a reclamanților în condițiile în care între timp reclamantul F. I. s-a îmbolnăvit de Alzhaimer și are nevoie permanentă de supraveghere fiind internat de mai multe ori în spital, iar pârâții nu numai că nu au asigurat întreținerea dar nici nu i-au mai vizitat pe reclamanți de cel puțin 2 ani și nici nu s-au interesat de ei prin telefon sau alte modalități. Pârâtul F. G. este plecat din țară de 6 ani și s-a despărțit în fapt de pârâta F. R. care nu mai ține legătura cu reclamanții. În această situație se impunea rezoluțiunea contractului real de întreținere pentru neexecutarea culpabilă din partea pârâților.
Recursul este nefondat pentru următoarele:
La data de_, între reclamanții F. F. și F. I. și pârâți F. G. și F.
s-a încheiat contractul de vânzare cumpărare autentificat cu nr. 137/_ de BNP Farnas E., având ca obiect imobilul proprietatea reclamanților, casă, curte și grădină, situat în localitatea Horatu Crasnei, sat Stîrciu nr. 96, județul Sălaj, înscris în CF nr. 1852, nr. top. 234/3. Totodată, prin același contract s-a instituit în favoarea reclamanților un drept de uzufruct viager asupra imobilului.
În cuprinsul contractului autentic de vânzare cumpărare se menționează expres faptul că prețul imobilului, de 20.000.000 ROL a fost integral achitat.
Reclamanții invocă faptul că, contractul de vânzare cumpărare autentificat cu nr. 137/_ de BNP Farnas E. este un contract simulat, între părți fiind încheiat un contract secret de întreținere.
Situația este reglementată de dispozițiile art. 1173 Cod civil. Doctrina și practica judecătorească constatată au detailat aceste prevederi legale, statuând asupra celor trei modalități ale actului simulat: actul fictiv, situație în care actul public este încheiat numai de formă, fiind contrazis de actul secret, actul deghizat, situație în care în actul public se indică o anumită operațiune, iar în actul secret se arată interpune de persoane, caz în care numai actul secret determină adevăratele părți contractante, altele decât cele indicate în actul ostensibil.
Indiferent de tipul simulației pretinse, tribunalul reține că atât prevederile art. 1175 Cod civil, cât și considerentele doctrinare și jurisprudențiale impun în cazul simulației existența a două acte juridice: unul public, aparent ostensibil care nu corespunde realității și unul secret care dă socoteală despre voința părților.
În speță nu s-a dovedit existența actului secret pentru a putea aprecia asupra caracterului nereal al actului public, deși existența actului secret este o condiție impusă de dispozițiile art. 1175 Cod civil.
Este adevărat că deși art. 1175 și 1179 Cod civil prevăd că simulația poate fi dovedită între părțile contractante printr-un contraînscris care ar modifica actul aparent care se pretinde as fi simulat, de la această regulă există excepția prevederilor art. 1198 alin. 1pct. 3 Cod civil, când înscrisul nu se poate face având în vedere existența raporturilor de rudenie între părți, apreciată ca fiind de natură să constituie o imposibilitate morală în acest sens.
În cauză au fost audiați doi martori, la cererea reclamanților.
Martorul O. iu Teodor a arătat că a fost prezent la notar când s-a încheiat contractul între părți și că înțelegerea verbală a fost că pârâții să aibă grijă de reclamanți și că s-a căzut de acord că pârâții să îi despăgubească pe cei doi frați ai pârâtului cu suma de 2000 lei aproximativ. (f. 66).
Martora P. uțe Ana (f. 65-67) a declarat că cei doi frați ai pârâtului au fost de acord să încheie contractul și că fratele mijlociu a primit 2000 lei de la pârâți.
Din declarațiile ambilor martori rezultă că o contraprestație s-a plătit sau urma să se plătească fraților pârâtului, condiție în care nu se poate vorbi de un contract de întreținere în favoarea reclamanților.
Așadar intenția reclamanților în momentul încheierii contractului de vânzare cumpărare a fost de a-i da drept fiului cel mic, întrucât ceilalți ,,stau mai bine"; (f. 67), însă faptul că și-au păstrat uzufructul viager și s-au înțeles cu pârâtul să îi despăgubească pe ceilalți doi frați nu reprezintă o voință de transferare a dreptului de proprietate în schimbul unei întrețineri ci voința de a împărți moștenirea în timpul vieții lor.
Faptul că pârâții au promis să îi sprijine în continuare pe reclamanți nu a fost condiție a încheierii contractului, respectiv a vânzării bunului, ci o obligație morală.
Chiar dacă am considera că prețul contractului de vânzare cumpărare, nu s-a achitat, art. 845 Cod civil cuprinde în categoria persoanelor care, având calitatea de dobânditori prin acte cu titlu oneros era prezumați ca fiind de fapt beneficiari ai unor donații, pe ,,succesibili în linie dreaptă"; ai transmițătorului.
Același art. 845, determină ca și acte prezumate a fi donații acele înstrăinări întocmite ,,cu sarcina unei rente viagere sau cu rezerva de uzufruct";. Ori donația nu obligă cu nimic donatarul față de donator și nici sub acest aspect nu se poate considera a exista o obligație de întreținere din partea pârâților în speță și care să oblige pârâții în vreun fel în ce privește reclamanții.
În acest context hotărârea primei instanțe este legală și temeinică, iar recursul apare ca nefondat urmând a fi respins.
Pentru aceste motive,
În numele L E G I I,
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții F. F. și F. I., împotriva sentinței civile nr. 2022/_ a Judecătoriei Z. .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
D. D. G. K. M. C. P. E.
Red. KM_ /dact. ECP_ /2 ex. /jud. fond D. U. E.R.
Confidențial. Date cu caracter personal prelucrate în conformitate cu prevederile Legii 677/2001.
| ← Decizia civilă nr. 25/2013. Rezolutiune contract | Decizia civilă nr. 393/2013. Rezolutiune contract → |
|---|
