Decizia civilă nr. 12/2013. Rectificare carte funciară
| Comentarii |
|
ROMÂNIA TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ 4204
DECIZIA CIVILĂ NR. 12/A
Ședința publică din 17 ianuarie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: Ț. D.
JUDECĂTOR: H. D. M.
GREFIER: B. D.
Pe rol fiind pronunțarea soluției la apelul civil formulat de reclamanta D.
R., domiciliată în Borșa, str. I., nr.2/11, județul M., împotriva sentinței civile nr. 972 din data de_, pronunțată de Judecătoria Vișeu de Sus în dosarul nr._ *, având ca obiect rectificare carte funciară.
Dezbaterile asupra apelului și susținerile orale ale părților au avut loc la data de 10 ianuarie 2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța în aceeași constituire, în baza art. 146, art. 260 raportat la art. 298 Cod procedură civilă, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea soluției la data de 17 ianuarie 2013, când a decis următoarele:
T.
Asupra apelului civil de față:
Prin sentința civilă nr. 972/_, pronunțată de Judecătoria Vișeu de Sus în dosarul nr._ * a fost respinsă acțiunea civilă intentată de reclamanta D. R. născută M., împotriva pârâtelor M. V. și M. P.
. Reclamanta a fost obligată să plătească pârâtei M. P. suma de 900 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele considerente:
Prin acțiunea civilă înregistrată inițial sub nr. de mai sus, reclamanta D.
R. nasc. M., a chemat în judecată pârâta M. P., solicitând instanței ca prin sentința ce o va da în urma administrării probelor, să dispună anularea încheierii de intabulare în baza sentinței civile nr. 1418/2005, pronunțată în dosar nr. 1716/2005 a Judecătoriei Vișeu de Sus, și restabilirea situației de c.f. anterioară intabulării.
În motivarea acțiunii reclamanta a arăta că a fost radiată din c.f. fără să fie chemată în judecată în calitate de proprietara de c.f. ceea ce este ilegal.
Pârâta ce și-a înscris în c.f. dreptul de proprietate, în acțiunea în revendicare din dosar nr. 2592/2006, arată că are domiciliul pe str. A. I., nr. 5/A, schița de dezmembrare este pe str. A. I., nr. 13, iar hotărârea judecătorească este pe A. I. nr. 18.
Identificarea terenului pe care s-a întabulat pârâta nu este legală, vecinii intabulați în stânga și dreapta terenului în litigiu, sunt alte persoane, iar intabularea nu a fost făcută de expert autorizat.
În momentul în care a devenit proprietară de c.f. prin moștenire și cumpărare, a fost de bună credință, cumpărând de la defunctul M. Aurel și soția M. V., terenul pe care s-a intabulat pârâta.
Pentru acest motiv solicită chemarea în judecată a numitei M. V., aceasta fiind chemată în garanție deși în redactarea acțiunii nu se face explicit acest lucru.
În probațiune reclamanta a depus Sentința civilă nr. 1418/2005, în temeiul căreia s-a intabulat pârâta, schița de amplasament la sentința de mai sus, contraexpertiza din dosar nr. 2596/1981, și extras c.f. 8920 Borșa, nr. top. 575/4/2.
Prin întâmpinarea depusă în cauză pârâta M. P. a solicitat instanței respingerea acțiunii reclamantei cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată pentru următoarele motive:
În anul 1981 la această instanță s-a înregistrat dosar nr. 2596/1981, care s-a soluționat prin Sentința civilă nr. 2058/1982, sentință pusă în executare conform procesului verbal de executare silită din dosar execuțional nr. 289/1983.
Dosarul de mai sus având ca obiect "stabilirea masei succesorale și partaj";, printre părțile din dosar figurând și soțul pârâtei, numitul M. Alexandru, în prezent decedat, acestuia revenindu-i lotul nr. 3, fiind pus în posesie, teren ce face obiectul litigiului de față.
Ulterior reclamanta în cauza de față, a fost dusă în eroare de numiții M. Aurel și M. V., care au susținut că au cumpărat acest teren de la fotul soț, și aceasta cumpără de la cei doi terenul din litigiu și își înscriu dreptul de proprietate asupra lui, judecându-se numai cu proprietarii de c.f.
Aflând de această situație pârâta a înregistrat dosar nr. 3295/2002 la Judecătoria Vișeu de Sus, având ca obiect anularea încheierilor de intabulare nr._, din c.f. 8920, nr. top. 575/4/2, acțiune inițial respinsă de instanța de fond, însă admisă prin Decizia civilă nr. 492/2003, pronunțată de T. M. în dosar nr. 4280/2003 și menținută prin Decizia civilă nr. 884/R/2004 a Curții de Apel C., pronunțată în dosar nr. 9742/2004.
În dosar de mai sus, s-a efectuat o expertiză având ca obiect identificarea de către expertul topograf a terenului asupra căruia, în contradictoriu cu proprietarii de c.f. și moștenitorii defunctului soț al pârâtei, și-a înscris dreptul de proprietate în c.f.
În concluziile întâmpinării pârâta a arătat că în cauză există autoritate de lucru judecat, iar în subsidiar a solicitat respingerea ca nefondată a acțiunii formulate de reclamantă.
Prin răspunsul la întâmpinare reclamanta a reiterat susținerile din acțiune menționând că nu există nici o hotărâre prin care să fie obligată în sensul ca pârâta să se intabuleze pe terenul reclamantei ; există o hotărâre a T. ui M. menținută de Curtea de Apel C., prin care se arată că "se revine în
c.f. la vechii proprietari";, și nicidecum să își înscrie dreptul de proprietate în c.f pe terenul reclamantei .
Pe de altă parte pârâta nu are nici un act asupra terenului, acesta este amenajat de către reclamantă cu antecesorii din albia râului Cisla și plătește pentru el impozit de peste 40 ani.
O hotărâre din anul 1982, mai arată reclamanta nu poate să își producă efecte după 25 ani.
În cauza de mai sus instanța, față de susținerile părților, din probele menționate mai sus și dosarele atașate, prin Sentința nr. 859/2007 a admis excepția autorității de lucru judecat invocate de pârâtă, și a respins acțiunea civilă formulată de către reclamantă, prin aceiași sentință, instanța a disjuns petitul reclamantei față de pârâta nou chemată în judecată M. V. .
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta, T. M. prin Decizia civilă nr. 177/A/2007 admite apelul, trimițând cauza în rejudecare aceleiași instanțe, cu motivarea că în cauză nu sunt întrunite prev. impuse de art. 1201 C. civil și nu poate fi primită excepția invocată și de asemenea pârâta
M. V. nu a fost citată în cauză.
Împotriva acestei decizii, respectiv 177/A/2007 a declarat recurs pârâta
M. P., Curtea de Apel C., prin Decizia civilă nr. 1999/R/2007, admite recursul formulat de către pârâtă, casează Decizia civilă nr. 177/A/2007 și trimite cauza în rejudecare T. ui M. .
În rejudecare cauza face obiect dosar nr._, această instanță, prin Decizia nr. 7/A/2011 admite apelul declarat de apelanta reclamantă, împotriva Sentinței civile nr. 859/2007, dosar_, pe care o desființează trimițând cauza în rejudecare aceleiași instanțe, respectiv Judecătoriei Vișeu de Sus.
Din considerentele și îndrumarul deciziei de casare cu trimitere, se reține că: "obiectul celor două cauze, cea din dosarul de față și cea din dosar nr. 3295/2008, nu este identic, acțiunea în rectificare vizând înscrieri diferite în c.f.
, efectuate în baza unor încheieri distincte de intabulare, cât și fundamentul raportului juridic dedus judecății, fiind fără relevanță împrejurarea că acestea privesc aceeași parcelă de teren";.
Prin decizia Curții de Apel C., nr. 1999/R/2007, din îndrumarul acesteia, dispune și atașarea dosarului nr. 3295/2003 al Judecătoriei Vișeu de Sus, respectiv dosar nr. 4280/2003 al T. ui M. .
În rejudecare instanța de fond, văzând îndrumarul deciziei de casare cu trimitere și dosarele atașate, inițial pune în discuția părților, efectuarea în cauză a unei completări la expertiză, însă revine la această probă prin ședința
publică din_, pe motivul că în dosarul T. ui M. nr._, s-a efectuat deja o expertiză și două completări la aceasta, având aceleași obiective ca și obiectivele propuse de reclamant în rejudecarea de față (filele 92-98, 120- 121 și fila 144 din dosarul nr._ al T. ui M. ).
De asemenea în cauză se depune de pârâtă și un extras c.f. prin care pârâta își înscrie dreptul ei de proprietate asupra suprafeței de 239 m.p., în c.f.10093/N Borșa, nr. cadastral 9748.
Instanța, față de susținerile părților, văzând îndrumarul deciziei de casare cu trimitere nr.7/A/2011 al T. ui M., raportat la prev. art. 297 alin. 1 ultima teză C. pr. civ, rejudecând cauza pe fond:
- din lucrările aflate la dosarul cauzei și din dosarele atașate, respectiv dosar nr.3295/2002, al Judecătoriei Vișeu de Sus, dosar atașat nr. 4280/2003 al
ui M., în care s-a pronunțat Decizia civilă nr. 492/A/2003,
analizând raportul de expertiză de la filele 68-74, din dosar nr.
3295/2002,
analizând raportul de expertiză și completările la acesta, filele 92-98, 120-121.și fila 144 dosar nr._, al T. ui M., instanța a reținut următoarea stare de fapt:
Prin Sentința civilă nr. 1418/2005, pronunțată de această instanță în dosar nr. 1817/2005, pârâta M. P. se intabulează cu titlu de drept moștenire asupra terenului din c.f. 5371, nr. top. 5375/4/2/1, în suprafață de 239
m.p., rămasă irevocabilă prin nerecurare.
Înaintea promovării acestei acțiuni, pârâta din cauza de față promovează acțiunea civilă ce face obiect dosar nr. 3295/2002, în care s-a pronunțat Sentința civilă nr. 1134/2003, având ca obiect anularea încheierii de intabulare nr. 1716-1718, prin care reclamanta din cauza de față și-a intabulat dreptul de proprietate asupra terenului din c.f. 8920 Borșa, nr. top. 575/4/2, în suprafață de 488 m.p. și restabilirea situației anterioare de c.f.
Prin sentința de mai sus instanța de fond respinge acțiunea formulată de pârâta din cauza de față, însă T. M. admite apelul formulat de pârâta, contra sentinței nr. 1134/2003, în sensul că admite acțiunea civilă intentată de reclamanta M. P., împotriva pârâților D. R., M. Aurel și M. V., și în consecință dispune anularea încheierii de intabulare nr. 1716-1718,din _
, dispunând restabilirea situației anteriore din c.f. 5371 și 470, decizie rămasă definitivă prin Decizia Curții de Apel C., nr. 9742/2004.
Din expertizele întocmite în cauza de față și în dosarele atașate, se reține faptul că, prin Sentința civilă nr. 2058/1982, pronunțată de această instanță în dosar nr. 2596/1981, s-a stabilit masa succesorală rămasă după defuncții M. Toader sr. și M. R., masa succesorală fiind compusă din suprafața totală de 2394 m.p., și o casă de locuit și s-a procedat la partajarea acesteia între cei 10 moștenitori legali, prin formarea a 10 loturi în suprafețe egale de câte 239,40 m.p., conform expertizei întocmite în cauză; după rămânerea definitivă a hotărârii, executorul judecătoresc a procedat la punerea în posesie a părților, aceasta făcând obiect dosar execuțional nr.289/1983.
Lotul nr. 3 s-a atribuit lui M. Alexandru, decedat la_, acesta fiind soțul pârâtei din cauza de față M. P. .
Între copărtași se încheie un act sub semnătură privată intitulat "contract de vânzare cumpărare"; din_, M. Aurel și soția M. V., în calitate de cumpărători, solicită intabularea supra terenului cumpărat prin contractul de mai sus; prin Sentința civilă nr. 629/1999, se admite acțiunea acestora.
Prin Sentința civilă nr. 1690/1999, reclamanta din cauza de față se intabulează asupra suprafeței de 448 m.p. din c,f. 5771, nr. top. 575/4/2, în urma unei înțelegeri de repartajare între ea, M. Toader și Mecleș V. .
Între moștenitori, în urma unor neînțelegeri, se intentează acțiunea ce face obiect dosar nr. 1335/2000 finalizat printr-o tranzacție între M. Aurel ,
M. V. și M. Toader, D. R., Mecleș Valerica, unde se recunoaște practic faptul că M. Aurel și V. au vândut 1197 m.p. pârâtei D. R. .
În urma expertizei efectuate în cauză de către exp, Sălăjan I. Leontin rezultă că situația faptică a terenului precum și cea topografică a fost clarificată în sensul că toate operațiunile de vânzare ulterioare punerii în posesie din_, s-au făcut asupra terenului ce a constituit obiectul dosarului soluționat prin Sentința civilă nr. 2058/1982.
Din aceeași lucrare de expertiză se desprinde și faptul că în dosar nr. 2283/1999, în care s-a pronunțat Sentința civilă nr. 1690/1999, s-a constatat dreptul de proprietate a numiților M. Toader, D. R. și Mecleș Valerica, fiecare pe cota lui parte dobândită prin Sentința civilă din 1982, iar din Sentința civilă nr. 629/1999, rezultă că numiților M. Aurel și M. V., li se constată dreptul de proprietate asupra suprafeței de 1197 m.p. teren aferent nr. top. 529/15/1.
Așa cum s-a reținut și mai sus în dosar nr. 1335/2000, se încheie o tranzacție între M. Aurel și M. V., respectiv M. Toader, D. R. și Mecleș Valerica.
În temeiul acelor tranzacții se fac mai multe înscrieri a terenurilor de sub nr. top 575, respectiv 529/15 și nr. top 475/4/4, așa cum rezultă din c.f. 5371 Borșa, expertul concluzionând faptul că terenul în litigiu, a cărei anulare de intabulare se cere,nu face parte din nr. top. 529, ci 575.
Expertiza din dosar nr. 3295/2002, efectuată de către Sălăjan I., este confirmată în cauză de expertiza efectuată în dosarul de față, respectiv dosarul T. ui M. nr._ filele 92-98, 120-121 și 144.
Pe de altă parte, reclamanta din cauza de față nu a făcut dovada faptului, că cota parte din moștenire ce ar reveni defunctului M. Alexandru, soțul pârâtei din cauza de față, a fost cumpărată de la acesta și nici din dosarele atașate nu rezultă că într-adevăr M. Aurel și M. V. ar fi cumpărat de la
M. Alexandru terenul ce face obiectul cauzei de față, în tranzacția din dosarul arătat mai sus, M. Alexandru nu face parte.
Față de cele reținute în fapt mai sus instanța a respins acțiunea formulată de reclamantă, din probele administrate și menționate în considerentele sentinței de față, aceasta nu a făcut dovada vreunui drept de proprietate asupra
parcelei de teren revenită lui M. Alexandru, asupra căruia s-a intabulat M.
P., intabulare a cărei anulare se solicită în caza de față.
Mai mult M. P. prin Decizia civilă nr. 493/2003 a T. ui M., anulează încheierile de intabulare nr. 1716-1718, de c.f., încheieri prin care reclamanta și-a intabulat dreptul de proprietate și asupra parcelei ce i-a revenit defunctului M. Alexandru.
Asupra acestei parcele de teren pârâta și-a înscris în c.f. dreptul de proprietate în baza Sentinței civile nr. 1418/2005, cu titlu de drept moștenire.
Cu privire la pârâta M. V., față de lipsa de procedură cu aceasta, instanța a dispus citarea acesteia prin publicitate într-un ziar cu tiraj național făcându-se și demersuri la instituțiile abilitate în vederea obținerii domiciliului sau reședinței acesteia, aceasta fiind citată cu procedură prin afișare la reședința din C. N. .
Față de pretențiile reclamantei față de pârâtă, în cauză reclamanta nu a făcut nici o dovadă a faptului că lotul cuvenit lui M. Alexandru i-a fost vândut fraudulos de către pârâta M. V., motiv pentru care instanța a respins cererea reclamantei și față de această pârâtă.
În baza art. 274 C. pr. civ., instanța a obligat reclamanta să plătească pârâtei cheltuieli de judecată în toate instanțele, justificate de onorariu avocat și dovedite în cauză prin chitanțele depuse, în toate ciclurile procesuale la toate instanțele.
Împotriva sentinței civile nr.972/_, pronunțată de Judecătoria Vișeu de Sus în dosarul nr._ *, în termenul prevăzut de art. 284 Cod procedură civilă a formulat apel apelanta-reclamantă D. R. solicitând schimbarea în tot a sentinței apelate în sensul admiterii cererii formulate de către apelantă, în contradictoriu cu intimatele M. P. și M. V. .
În motivele de apel, apelanta a arătat următoarele: prin cererea introductivă de instanță a chemat în judecată pe pârâta M. P. pentru anularea încheierii de întabulare asupra terenului din CF nr. 5371 Borșa, parcela topo. 575/4/2, în suprafață de 488 mp.
A solicitat aceasta având în vedere că anterior întabulării pârâtei a fost proprietară tabulară în baza sentinței civile nr. 1690/_ a Judecătoriei Vișeu de Sus, definitivă și irevocabilă, intrând în puterea lucrului judecat, fiindu-i opozabilă și pârâtei. În dosarul ce a făcut obiectul sentinței sus menționate s-a judecat în contradictoriu cu proprietarul terenului, respectiv soțul pârâtei M. P. . În cadrul procesului s-a încheiat o înțelegere și astfel a dobândit dreptul de proprietate în baza sentinței sus menționate, dreptul fiindu-i înscris în CF.
În fapt, folosește acest teren de peste 40 de ani, chiar și înainte de a se pronunța sentința sus menționată, sens în care pe acest teren a edificat o casă de locuit în baza Autorizației de construire nr. 109/_ dată de Primăria Orașului Borșa. Cu ocazia emiterii autorizației s-a mai verificat o dată de către reprezentanții Primăriei Orașului Borșa legalitatea întabulării apelantei, iar terenul este folosit de apelantă și în prezent.
Ulterior, după decesul soțului ei, M. Alexandru, pârâta M. P. își cheamă în judecată descendenții, în sensul de a se stabili masa succesorală după autorul acestora, iar în masa bunurilor succesorale se include și acest teren, fără ca apelanta să fie chemată în judecată în acest proces, se solicită și înscrierea dreptului de proprietate în CF și prin sentința civilă nr.1416/_ a Judecătoriei Vișeu de Sus își înscrie dreptul de proprietate asupra aceluiași teren, în CF. Această sentință nu îi este opozabilă, întrucât deși era proprietar tabular la data pronunțării, nu a fost chemată în judecată.
Mai mult, s-a efectuat o expertiză extrajudiciară de domnul expert V., expertiză care s-a dovedit ulterior ca fiind greșită.
În cauza dedusă judecății, pârâta invocă excepția autorității de lucru judecat, instanța fără a cerceta fondul admite excepția, deși sentința prin care aceasta s-a întabulat nu îi este opozabilă, nu există identitate de părți, obiect și cauză. În speță, Tribunalul Maramureș prin decizia de casare constată netemeinicia excepției, pârâta atacă decizia de casare și astfel dosarul este trimis la Curtea de Apel C. care a dispus să se efectueze o nouă expertiză și constată și aceasta că excepția nu este fondată.
În rejudecare instanța de control a dispus judecătorului fondului să se efectueze o completare la raportul de expertiză topografică, sens în care pentru termenul din_ apelanta a formulat obiective pe care să le aibă în vedere d-l expert Zlampareț, însă judecătorul fondului a ignorat dispozițiile sentinței și a pronunțat sentința atacată, fără completarea la raportul de expertiză. De altfel, d-l expert Zlampareț I., în primul ciclu procesual concluzionează la punctul 7.2 "consider că sub aspect tehnic înscrierea nu este corectă deoarece parcela cu nr. topo. 575/4/2/1, număr cadastral 9748 este plasată pe fundația construită legal de către D. R. . Înscrierea dreptului de proprietate al pârâtei
M. P. în CF 5371 transcrisă în CF 10093/N ambele Borșa s-a făcut la data de_, ulterior eliberării autorizației de construcție pe seama apelantei";. La punctul 7.3 se precizează că "atribuirea terenului defunctului soț (M. Alexandru) al pârâtei M. P. s-a făcut practic cu afectarea a două întabulări, una pentru nr. topo. 575/4/2 din CF 8920 Borșa și una pentru nr. topo. 529/15/1 din CF 8848 Borșa și nu pe terenul proprietatea apelantei";.
S-a strecurat o eroare la momentul în care pârâta și fiicele sale s-au judecat, în sensul că trebuiau să introducă în masa succesorală terenul cu nr. topo. 529/15/1 din CF 8848 Borșa, teren care este situat peste pârâul Cisla.
În completarea raportului de expertiză d-l expert precizează în concluzii la punctul 4.1 "reclamanta D. R. și-a înscris dreptul de proprietate asupra parcelei cu nr. topo. 575/4/2 în urma unui proces de partaj, în care beneficiari au fost numiții M. Toader (topo 272/4/1) și Micle Valerica (topo 575/4/3), însă prin decizia nr. 492 a T. ui M., instanța dispune anularea încheierii de întabulare doar a apelantei";.
Domnul expert concluzionează că schița de dezmembrare nr.4337 din 2005 întocmită de către domnul expert V. E. și în baza căreia s-a întabulat pârâta M. P. nu este corectă. Poziția d-lui expert Zlampareț este menținută
și în completarea nr. 2 la raportul de expertiză, la punctele 4.1, 4.2. Se poate constata că pe aceeași suprafață de teren s-au efectuat două întabulări cu două numere topografice diferite, una pe numele apelantei 575/4/2 și una pe numele pârâtei M. V. și M. Aurel, nr. topo. 529/15/1. Acest aspect a fost evidențiat și în expertizele tehnice în specialitatea topografie efectuate în alte litigii avute cu pârâta și în expertiza efectuată cu ocazia pronunțării sentinței civile nr. 1690/_ a Judecătoriei Vișeu de Sus, se evidențiază faptul că pentru același teren au fost efectuate două întabulări cu numere topografice diferite și proprietari diferiți. În toate expertizele (3-4) se concluzionează același aspect (expertiza d-lui Sălăjan I. ).
Având în vedere aceste concluzii, apelanta consideră că în fapt intimata
M. P. are în proprietate terenul ce are număr topo. 529/15/1, înscris în CF 8848 Borșa, situat pe alt amplasament, respectiv peste râul Cisla.
În drept, apelanta a invocat dispozițiile art. 294, art. 274 Cod procedură
civilă.
Intimata M. P. a depus întâmpinare la cererea de apel, solicitând
respingerea apelului ca nefondat și obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea întâmpinării, intimata a arătat că apelanta nu aduce critici concrete sentinței civile nr. 972/_, a Judecătoriei Vișeu de Sus ci copiază în întregime concluziile depuse în dosar nr._ al T. ui M., în care s-a pronunțat decizia civilă nr. 71/A/2011 a T. ui M., prin care s-a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Prin acțiunea înregistrată în cauză reclamata-apelantă solicită instanței anularea încheierii de întabulare în baza sentinței civile nr.1418/2005, pronunțată în dosar nr. 1716/2005 a Judecătoriei Vișeu de Sus și restabilirea situației de carte funciară.
Prin sentința civilă nr. 859/_ pronunțată în dosarul nr._ a Judecătoriei Vișeu de Sus instanța de fond a admis excepția autorității de lucru judecat ridicată de către intimata M. P. și a respins acțiunea civilă intentată de către reclamanta D. R. împotriva pârâtei M. P. având ca obiect anularea încheierii de întabulare asupra aceluiași teren în suprafață de 239 mp, respectiv a încheierii de întabulare nr. 1716-1718/_ din CF 8920 Borșa, cu nr. top. 575/4/2 și nr. 1032/1999 din CF nr. 8898 Borșa nr. top. 529/15/1.
Instanța de fond a admis această excepție a autorității de lucru judecat, motivat de faptul că: prin decizia civilă nr. 492/A/_ din dosar nr. 4280/2003 a T. ui M., rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 88/R/2004 a Curții de Apel C. s-a anulat aceeași încheiere de întabulare nr. 1716-1718 din nr. cadastral de sub A1 din CF nr. 8920 și s-a reînscris în CF nr. 5371 Borșa în favoarea vechilor proprietari, în urma formulării acțiunii de anulare a acestei cărți funciare de către reclamanta M. P. (pârâtă în prezentul dosar), constatându-se că: pentru același teren au fost efectuate 2 întabulări cu 2 numere topografice diferite și proprietari diferiți, respectiv:
575/4/2 - întabulat în CF nr. 8920 Borșa în favoarea lui M. P., 529/15/1 întabulat în CF nr. 8848 Borșa în favoarea lui M. Aurel și M. V. .
Împotriva acestei sentințe civile nr. 859/2007 pronunțată de către Judecătoria Vișeu de Sus reclamanta D. R. a formulat recurs care a fost admis prin decizia civilă nr. 1999/A/2007 iar cauza a fost trimisă spre rejudecare solicitându-se prin îndrumarul Curții de Apel C.: a se analiza dosarul nr. 4280/2003 a T. ui M. și dosarul nr. 3295/2002 a Judecătoriei Vișeu de Sus pentru a se verifica dacă părțile s-au mai judecat pentru aceeași suprafață de teren și dacă există autoritate de lucru judecat.
Astfel, în acel dosar s-a efectuat un raport de expertiză de către d-l expert Zlampareț I. care susține aceleași concluzii ca și d-nul expert Sălăjan în dosarul nr. 4280/2003 a T. ui M.: arătând în raportul de expertiză efectuat la concluzii pct. 7.3 că: "pentru aceeași suprafață de teren de 239 mp au fost afectate două întabulări diferite: una pe nr. topo. 575/4/2 din CF 8920 Borșa și una pe nr. topo. 529/15/1 din CF 8848 Borșa";.
În rejudecare, Tribunalul Maramureș prin decizia civilă nr. 7/A/2011 pronunțată în dosar nr._ admite apelul declarat de către apelanta- reclamantă, împotriva sentinței civile nr. 859/2007 din dosar nr._ pe care o desființează trimițând cauza în rejudecare aceleiași instanțe, respectiv Judecătoriei Vișeu de Sus.
În considerentele deciziei se reține faptul că: "obiectul celor două cauze, cea din dosarul de față și cea din dosar nr. 3295/2008, nu este identic, acțiunea în rectificare vizând înscrieri diferite în cartea funciară, efectuate în baza unor încheieri distincte de intabulare, cât și fundamentul raportului juridic dedus judecății, fiind fără relevanță împrejurarea că acestea privesc aceeași parcelă de teren";.
Instanța de fond, respectiv Judecătoria Vișeu de Sus în dosar nr._ în rejudecare, respinge acțiunea formulată de către reclamanta D. R. în contradictoriu cu pârâta M. P. .
Hotărârea civilă nr. 972/_, pronunțată de către Judecătoria Vișeu de Sus este temeinică și legală, sens în care se impune respingerea apelului declarat de către apelanta D. R. .
În mod corect instanța de fond a respins acțiunea formulată de către apelanta-reclamantă D. R., acțiune având ca obiect anularea încheierii de întabulare asupra terenului din CF nr. 5371 Borșa, parcela topo. nr. 575/4/2 cu suprafața de 488 mp, cu motivarea că, din probele administrate în cauză reclamanta D. R. nu a făcut dovada vreunui drept de proprietate asupra parcelei de teren revenită lui M. Alexandru, asupra căruia s-a întabulat M.
P., întabulare a cărei anulare se solicită în prezenta cauză.
Cu atât mai mult cu cât M. P. prin decizia civilă nr. 493/2003 a T. ui M., anulează încheierile de întabulare nr.1716-1718 de carte funciară, încheieri prin care reclamanta D. R. și-a întabulat dreptul de proprietate și asupra parcelei ce i-a revenit defunctului M. Alexandru.
În ceea ce privește această parcelă de teren pârâta M. P. și-a înscris dreptul de proprietate în cartea funciară în baza sentinței civile nr. 1418/2005 cu titlu de drept moștenire.
În conformitate cu dispozițiile art. 146 Cod procedură civilă, apelanta și intimata M. P. au depus concluzii scrise.
Având în vedere că, prin cererea de apel, apelanta a solicitat în probațiune: înscrisuri, interogatoriul pârâtelor, proba testimonială, completarea raportului de expertiză, fără a arăta însă ce reprezintă înscrisurile, care sunt întrebările ce solicită a fi formulate în cadrul probei cu interogatoriul, numele și adresele martorilor, teza probatorie, aspectele ce se dorește a fi elucidate prin completarea la raportul de expertiză, instanța de apel a pus în discuție dacă apelanta înțelege să propună probe în apel, la termenul de judecată din_ .
În ședința publică din_, apărătorul apelantei a arătat că nu înțelege să propună niciun fel de probe în apel și a solicitat dezbaterea apelului, astfel cum s-a consemnat în procesul verbal de ședință de la termenul din_ .
Analizând sentința civilă apelată, nr. 972/_, prin prisma motivelor de apel formulate și în considerarea dispozițiilor art. 295 alin.1 Cod procedură civilă, tribunalul constată că apelul este nefondat pentru considerentele ce succed:
Analizând cererea de apel formulată de către apelanta D. R. se remarcă faptul că aceasta reiterează susținerile din concluziile depuse în dosarul nr._ în care s-a pronunțat decizia civilă nr. 7/A/2011, prezintă starea de fapt, respectiv istoricul litigiilor derulate între părți.
Referirile la expertiza extrajudiciară efectuată de expert V. nu au relevanță, sentința atacată nu s-a întemeiat pe concluziile acestei expertize, așa cum rezultă din considerentele acesteia.
Aserțiunile din motivele de apel vizând greșita soluționare a excepției autorității de lucru judecat, reluate și în concluziile scrise depuse conform art. 146 teza I Cod procedură civilă la dosar de către apărătorul apelantei nu au de asemenea relevanță în raport de sentința atacată în prezentul ciclu procesual.
Excepția autorității de lucru judecat a fost admisă prin sentința civilă nr. 859/_ a Judecătoriei Vișeu de Sus, pronunțată în dosarul nr._, sentință ce a fost desființată cu trimitere spre rejudecare prin decizia civilă nr. 7/A/_ .
În rejudecare, instanța de trimitere a pronunțat sentința civilă nr. 972/_
, în dosarul nr._ *, în care a respins ca nefondată cererea de chemare în judecată, pronunțându-se pe fondul cauzei, așa cum rezultă din considerentele sentinței atacate în prezentul apel.
Critica din motivele de apel vizând neefectuarea de către prima instanță a unei completări la lucrarea de expertiză nu este întemeiată.
Analizând actele și lucrările dosarului instanței de trimitere se remarcă împrejurarea că, în rejudecare, prima instanță a pus în discuție îndrumarul deciziei nr. 7/A/2011 a T. ui M. - fila 34 din dosarul de fond, a
încuviințat completarea lucrării de expertiză efectuată de expert Zlampareț în apel, încuviințând fără a cenzura toate întrebările-obiective propuse de apelantă, a fixat onorariul provizoriu pentru expert și a pus în vedere apelantei necesitatea administrării acestuia.
În ședința publică din_, urmare neachitării de către apelantă a onorariului pentru expertiză, în baza art. 155 indice 1 Cod procedură civilă, prima instanță a dispus suspendarea judecării cauzei - fila 42.
Reclamanta nu a formulat recurs împotriva acestei încheieri de suspendare a judecării cauzei.
La cererea reclamantei, judecata a fost reluată, însă reclamanta nu a achitat onorariul provizoriu pentru expert.
Prima instanță a revenit motivat asupra probei încuviințate, reținând că în dosarul T. ui M. s-au efectuat o expertiză și o completare la expertiză, filele 92-102 și 144, prin care se răspunde și obiectivelor solicitate de către reclamantă în rejudecare. Se reține că expertul a răspuns deja obiectivelor propuse în rejudecare prin raportul de expertiză și completarea acestuia, cu privire la care părțile nu au avut obiecțiuni în fața tribunalului.
În prezentul apel, prin cererea de apel, apelanta a solicitat, printre alte probe, și completarea raportului de expertiză, fără a arăta în ce mod, care sunt aspectele ce solicită a fi puse în discuție, toate cererile în probațiune fiind prezentate doar la modul generic.
Instanța de apel a pus în discuție aceste aspecte, în ședința publică din_ . Apărătorul apelantei a declarat în mod expres și explicit că nu solicită niciun fel de probe în apel și a solicitat dezbaterea apelului, fapt consemnat în încheierea ședinței publice din_ .
Or, este de reținut că, potrivit art. 129 pct. 5 indice 1 Cod procedură civilă, părțile nu pot invoca în căile de atac omisiunea instanței de a ordona din oficiu probe pe care ele nu le-au propus și administrat în condițiile legii.
În dosarul T. ui M. nr._, expertul Zlampareț I. a constatat următoarele aspecte: terenul în suprafață de 488 mp, identificat sub nr. topo. 575/4/2, înscris în CF nr. 5371 Borșa a devenit proprietatea reclamantei D. R., drept moștenire și partaj, în baza sentinței civile nr. 1690/1999, pronunțată în dosarul nr. 2283/1999 (anexa nr.1, hașura verde). Parcela a fost transcrisă în CF nr. 8920 Borșa în favoarea reclamantei D. R.
. În baza aceleiași sentințe și a schiței de dezmembrare vizată sub nr. 3378/99 (anexa nr.2), s-a întabulat dreptul de proprietate și asupra nr. topo. 575/4/1 și 575/4/3 în favoarea numiților M. Toader respectiv Mecles Valerica.
Conform deciziei civile nr. 492/A din_, dosar nr. 4280/2003 a T. ui M. "se anulează încheierea de întabulare nr._ CF, nr. cadastral de sub A+1 (CF 8920) se rescrie în CF 5371 Borșa, în favoarea vechilor proprietari";.
În baza sentinței civile nr. 1418/2005, dosar nr. 1817/2005 a Judecătoriei Vișeu de Sus și a schiței de dezmembrare vizată sub nr.4337/2005 (anexa nr.3)
imobilul cu nr. topo. 575/4/2 se dezmembrează în: 575/4/2/1; S=239 mp i se atribuie nr. cad. 9748; 575/4/1/2; S=249 mp.
Imobilul cu nr. cad. 9748 se transcrie în CF 10093/N Borșa, cu titlu de drept moștenire în favoarea pârâtei M. P. .
Prin completarea raportului de expertiză, expert Zlampareț I. concluzionează în sensul că, în raportul de expertiză efectuat de expert Sălăjan
I. Leontin se constată că pe același teren au fost efectuate două întabulări, pe numere topografice diferite: 575/4/2 - întabulat în CF 8920 Borșa, în favoarea reclamantei D. R. și 529/15/1 întabulat în CF 8848 Borșa, în favoarea lui M. Aurel și M. V. .
Pentru aceeași suprafață de teren de 239 mp, atribuită defunctului M. Alexandru, soțul pârâtei M. P. prin sentința de partaj nr. 2058/1982, au fost efectuate două întabulări: una pe nr. topo. 575/4/2 din CF 8920 Borșa și una pe nr. topo. 529/15/1 din CF 8848 Borșa - fila 121 din dosarul tribunalului nr._ .
Expertul Zlampareț I. concluzionează în sensul că terenul din prezentul litigiu este același cu terenul care a făcut obiectul dosarului nr. 3295/2002 al Judecătoriei Vișeu de Sus, având ca obiect anularea încheierilor de întabulare nr. 1716-1718 din CF 8920 Borșa - fila 144 din dosarul nr._ .
Prin decizia nr. 492/A/2003 a T. ui M. s-a dispus anularea încheierilor de întabulare nr. 1716-1718 din CF 8920 Borșa nr. topo. 575/4/2 și nr. top. 1032/1999 din CF 8848 Borșa nr. top. 529/15/1 și restabilirea situației de carte funciară anterioară.
Decizia civilă nr. 492/A/2003 a rămas irevocabilă prin respingerea recursului, prin decizia civilă nr. 884/R/_, pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr.9742/2004.
Curtea de Apel C. a arătat în considerentele deciziei nr. 884/2004 că prin contractul încheiat în_, promitenții-vânzători M. I., M. Alexandru, Stoeru R. și Bran Ana s-au obligat să transmită promitentului - cumpărător M. Aurel, suprafața totală de 957,6 mp (adică fiecare promitent- vânzător s-a obligat să transfere dreptul său de proprietate, deținut asupra câte unei suprafețe de 239,4 mp) teren situat în Borșa, str. Republicii, nr. 13.
Acest contract de vânzare-cumpărare a fost valorificat, pe calea prestației tabulare, prin sentința civilă nr. 629/_ a Judecătoriei Vișeu de Sus.
Cadrul procesual al acestui litigiu a fost constituit de M. Aurel și M.
V., în calitate de reclamanți și M. I., Stoleru R., Bran Ana, Statul Român prin Consiliul local Borșa și Timiș Nykora, în calitate de pârâți.
Reiese deci că în procesul în cadrul căruia contractul de vânzare- cumpărare a fost valorificat, nu a fost chemat în judecată promitentul-vânzător
M. Alexandru (care a decedat anterior datei pronunțării hotărârii, la data de 0_ ) și nici moștenitorii acestuia, respectiv reclamanta și intervenienții, dar, în chiar considerentele hotărârii se menționează că promitent-vânzător a fost și numitul M. Alexandru.
În mod corect tribunalul a reținut că sentința civilă nr. 629/1995 a Judecătoriei Vișeu de Sus, prin care s-a valorificat antecontractul de vânzare- cumpărare și sentința civilă nr. 2078/2000 a Judecătoriei Vișeu de Sus (prin care s-a luat act de tranzacția încheiată între reclamanții M. Aurel și M. V. și pârâții M. Toader și D. R., privind recunoașterea de către reclamanți, în favoarea pârâților, a dreptului de proprietate asupra suprafeței de 1465 mp) nu sunt opozabile reclamantei M. P. și intervenienților Turda Firuța, M. Alexandru, Iagăr M., P. l Sava, Fellner V., R. Irina, Damian Voichița,
M. Aurel, Krafeik D. și M. Nelica, care sunt moștenitorii legatari ai defunctului M. Alexandru, întrucât nu au fost citați în calitate de pârâți în cele două procese în care s-a stabilit dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de teren care includea și o parte din terenul proprietatea antecesorului lor, M. Alexandru.
Din expertiza tehnică efectuată în cauză, a reieșit că terenul în litigiu, identificat în regim de CF cu imobilul evidențiat pe nr. topo. 575 și 529 (în condițiile în care nr. top. 529 a fost dezmembrat, parcela cu nr. top. 529/15/1 rezultată în urma dezmembrării, a fost parcelată la rândul său, suprafața de 239,4 mp atribuită prin sentința civilă nr. 2058/1982 a Judecătoriei Vișeu de Sus antecesorului reclamantei și intervenienților, defunctului M. Alexandru) include și suprafața de teren atribuită defunctului M. Alexandru.
Din această expertiză, reiese că asupra unuia și același teren au fost efectuate două întabulări, cu numere topografice și proprietari tabulari diferiți, respectiv: asupra nr. top. 575/4 în suprafață de 1429 mp au fost operate 4 dezmembrări - asupra imobilului rezultat în urma dezmembrării 575/4/3 fiind întabulat dreptul de proprietate în favoarea pârâtei D. R. ; asupra nr. top. 529/15/1 s-a întabulat dreptul de proprietate al pârâților M. Aurel și M. V. (fila 25 dosar fond). Totodată expertul a arătat că terenul în litigiu nu se identifică cu imobilul cu nr. top. 529 (sau 575), terenul în litigiu fiind amplasat între râul Cisla și drum (str. 22 Decembrie).
În fața primei instanțe, la termenul de judecată din_ toate părțile au arătat că sunt de acord cu concluziile raportului de expertiză, neavând de formulat obiecțiuni.
Prin urmare, nici motivul de recurs invocat, privind necesitatea efectuării unei alte expertize topografice, nu este fondat, întrucât părțile nu au formulat obiecțiuni la raportul de expertiză efectuat în fața primei instanțe, deși aveau această posibilitate.
Concluzionând, necesitatea administrării unei expertize grafice prin care să se stabilească dacă antecesorul reclamantei și al intervenienților, defunctul
M. Alexandru, a semnat sau nu antecontractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de_ nu se impune, întrucât acest antecontract a fost valorificat în cadrul unei litigiu în care moștenitorii defunctului nu au fost chemați în judecată, hotărârea nefiindu-le opozabilă.
Efectuarea unei noi expertize topografice nu se impune, întrucât raportul de expertiză ce a stat la baza soluționării cauzei este corect întocmit, expertul
procedând la compararea situației din teren cu cea din planul cadastral al orașului Borșa privitor la nr. top. 529 și 575, concluzionând că asupra unuia și același teren au fost efectuate două întabulări pe numere topografice și proprietari diferiți, iar părțile nu au formulat obiecțiuni cu privire la aceste concluzii.
De fapt, această identitate de numere topografice asupra aceluiași teren, poate fi constatată și din analizarea planului de situație al terenului suprapus peste partajul efectuat conform sentinței civile nr. 2058/1982 al Judecătoriei Vișeu de Sus (prin care defunctului M. Alexandru i-a fost atribuită suprafața de 239,4 mp). Din cuprinsul acestui plan reiese că aceeași suprafață de teren se identifică atât pe nr. top. 529/15/1 cât și pe nr. top. 575/4 (ulterior dezmembrat).
Având în vedere cele arătate, corect tribunalul, admițând apelul, a anulat cele două încheieri de întabulare nr. 1716-1718/_, pe nr. top. 575/4/2 și nr. 1032/1999, pe nr. top. 529/15/15, care privesc același imobil teren, astfel încât, în baza art. 312 alin.1 Cod procedură civilă, recursul a fost respins ca nefondat.
În considerentele sentinței civile nr. 972/_, atacate cu prezentul apel, în mod corect instanța de trimitere a reținut aspectele din decizia civilă nr. 492/A/2003, irevocabilă prin decizia civilă nr. 884/2004, analizate în cele ce preced, concluzionând că reclamanta D. R. nu a făcut dovada dreptului de proprietate asupra parcelei de teren revenită defunctului M. Alexandru, asupra căreia s-a întabulat M. P., întabulare a cărei anulare se solicită în prezenta cauză.
Raportat la considerentele mai sus expuse, în baza art. 296 Cod procedură civilă, tribunalul va respinge ca nefondat apelul declarat de către apelanta D. R. împotriva sentinței civile nr. 972/_ a Judecătoriei Vișeu de Sus.
În baza art. 274 Cod procedură civilă, apelanta va fi obligată la plata către intimata M. P. a sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel, reprezentând onorariu de avocat, justificat cu chitanța depusă la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de către apelanta D. R., domiciliat în Borșa, str. I. nr.2/11 jud. M. împotriva sentinței civile nr.972/_ pronunțată de Judecătoria Vișeu de Sus în dosarul nr._ *, pe care o menține.
Obligă pe apelantă la plata către intimata M. P., domiciliată în Borșa, str. A. I. nr.5A jud. M. a sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședință publică azi,_ .
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER Ț. D. H. D. M. B. D.
Red.Ț.D./_
T. red.B.D./_
5 ex.
Judecător la fond:Gheorghe Mariș
| ← Decizia civilă nr. 184/2013. Rectificare carte funciară | Decizia civilă nr. 4654/2013. Rectificare carte funciară → |
|---|
