Decizia civilă nr. 1204/2013. Pretenții
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ NR. 1204/R/2013
Ședința publică de la 05 Decembrie 2013 Instanța este constituită din: PREȘEDINTE C. -V. B.
Judecător C. -A. C. Judecător O. R. G. Grefier L. M.
S-a luat spre examinare recursul declarat de recurenții reclamanți V. N.
, V. A., V. V., V. O., V. M. -V.
în contra Sentinței civile nr.720/27 Mai 2013 pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei Dej, privind și pe intimații pârâți P. R. I., A. V. și P. V. G.
, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenții reclamanți
V. N., V. V., V. O., V. M. -V. personal și asistați de av. Meteș
D. și intimatul pârât P. R. I. personal și asistat de domnul avocat C. -
I. Dumitru și reprezentantul intimatei A. V. și P. V. G. ,
avocat fără delegație la dosar, lipsă fiind restul părților.
Procedura nu legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că, la data de_, intimata A. V. și P. V. G. a depus la dosar întâmpinare, un exemplar comunicându-se reprezentantei recurenților.
Se constată că, prin încheierea civilă nr. 301/R/CC/_ a fost admisă cererea de abținere formulată de d-na judecător L. E. .
Tribunalul, conform art. 137 C.pr.civ., pune în discuție excepția necompetenței materiale a Tribunalului C. .
Reprezentantul intimatului P. R. I. arată că susține excepția, apreciind că, competența aparține Curții de Apel C. . Arată că fondul cauzei se judecă conform procedurii civile, iar aspectele de ordin procedural se judecă conform procedurii penale.
Reprezentanta recurenților arată că este de acord că, competența de soluționare a prezentei cauze aparține Curții de Apel C. .
Reprezentantul intimatei A. V. și P. V. G. apreciază că prezenta cauză ar trebui declinată la Curtea de Apel C., Secția Penală.
Tribunalul reține cauza în pronunțare asupra excepției.
INSTANȚA
Reține că, prin sentința civilă nr. 720/_, Judecătoria Dej, În temeiul art.346 lit.a și art.347 Cod proc.penală coroborat cu art.14 al.1, al.3 lit.b și al.5 Cod proc.penală, combinat cu art.998 Cod civil, a admis în parte acțiunea reclamanților(părți civile) V. U N., V. U V., V. U O., V. U M. V., SPITALUL CLINIC JUDEȚEAN DE URGENȚĂ C. împotriva pârâtului (inculpat) P.
R. I. pentru plata despăgubirilor civile - acțiune disjunsă din dos. P._ al Judecătoriei Dej și în consecință:
A obligat pe pârâtul (inculpat) P. R. I. să achite părților civile V. U
N., V. U V., V. U O., V. U M. V., 8701 lei despăgubiri materiale reprezentând cheltuieli de înmormântare, cu dobânda legală aferentă, începând cu_ până la acoperirea prejudiciului.
A obligat pe pârât să achite părții civile V. N. pe seama minorei V. A.
C. cu titlu de despăgubiri periodice suma de 35 lei lunar( ca diferență între pensia de urmaș și cota de ¼ parte din venitul net lunar ce l-a avut victima), începând cu_ până la majoratul minorei.
A obligat pe pârât la 20.000 Euro sau echivalentul în lei în favoarea pșărții civile V. N. cu titlu de daune morale;
A obligat pe pârât să achite în favoarea Spitalului Clinic de Urgență C. suma de 4.567,71 lei cheltuieli de spitalizare cu victima V. C. cu dobânda legală aferentă începând cu_ până la achitarea sumei;
A constatat că pârâtul a achitat părților civile 7000 lei cheltuieli parțiale pentru înmormântarea victimei.
- A respins ca neîntemeiate pretențiile reclamanților V. U V., V. U O.
, V. U M. V., pentru plata daunelor morale.
A respins capătul de acțiune al reclamantei V. N. pentru obligarea pârâtului la plata rentei viagere.
A respins acțiunea reclamanților împotriva comitentului A.V.P.S-"V. G. "; C. pentru obligarea acestuia în solidar cu pârâtul pentru plata daunelor materiale și morale.
A respins capătul de acțiune al reclamanților pentru obligarea pârâtului la plata sumei de 1276 lei reprezentând contravaloarea expertizei balistice efectuată la solicitarea părților civile pe latura penală a cauzei.
A obligat pe pârât la 2500 lei cheltuieli de judecată către reclamanți, reprezentând onorariu avocațial.
Deliberând a reținut că prin sentința penală nr. 226/_ dată în dosar penal_ al Judecătoriei Dej a fost condamnat inculpatul P. R. I. la o pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare pentru comiterea în stare de concurs a infracțiunii de ucidere din culpă asupra victimei V. C., a infracțiunii de uz de armă letală fără drept, efectuarea fără drept a operațiunilor cu arme sau muniție precum și infracțiunea de braconaj.
Instanța penală a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata termenului de încercare de 5 ani. Sentința a rămas definitivă prin respingerea recursurilor părților civile și ale inculpatului.
Instanța a reținut că pe latura penală inculpatul a fost judecat în procedura abreviată prev.de art.320 ind.1 Cod proc.penală, dispunându-se disjungerea acțiunii civile pentru a fi soluționată pe cale separată.
În cauză, a făcut constituire de parte civilă V. u N., soția victimei V. u C., V. V. și V. u O. părinții victimei precum și V. u M. fratele victimei.
Din căsătoria victimei cu soția V. u N. a rezultat un copil minor A.
- C. născ.la_, astfel V. u N. soția victimei s-a constituit parte civilă cu suma de 200.000 Euro, V. V. și O. părinții victimei 100.000 Euro, și V. u
fratele victimei 50.000 Euro. Se reține că s-a constituit parte civilă și Spitalul Clinic de Urgență C. în vederea recuperării cheltuielilor de spitalizare ale victimei.
La fila 37 din dos. civil disjuns, părțile civile au depus o precizare de acțiune prin care au arătat că pe lângă daunele morale precizate inițial solicită și despăgubiri materiale după cum urmează:
cheltuieli de înmormântare de 1.205 lei,
cheltuieli monument funerar 2.700 lei,
cheltuieli cu pomana 6.300 lei,
cheltuieli cu expertiza balistică 1.276,30 lei,
transportul defunctului 150 lei + 210 lei = 360 lei,
parastas la 6 săptămâni și 6 luni 1.000 lei + 1.000 lei = 2.000 lei;
sucuri și apă minerală 203 lei,
prosoape 203 lei +140 lei + 110 lei =453 lei,
cheltuieli cu spitalizarea victimei - medicamente, supraalimentație 260 lei
+ 970 lei + 500 lei = 1.730 lei;
transporturi la spital la C. a familiei, motorină 600 lei;
cruce 120 lei;
clopote 30 lei;
rentă lunară pentru soția supraviețuitoare, ca diferență între veniturile acesteia și veniturile defunctului soț(înainte de uciderea din culpă) și prezent 1.800 lei.
În ce privește acordarea despăgubirilor materiale instanța reține că acestea pot fi pretinse de către persoanele care au suferit prejudicii materiale, în speță toți care s-au constituit parte civilă, dovedindu-se cu chitanțe și facturi cuantumul cheltuielilor materiale ocazionate cu spitalizarea victimei V. u C., cheltuielile de înmormântare inclusiv ridicarea monumentului funerar, astfel se reține ca dovedite integral cheltuieli de înmormântare (sicriu plus cozonaci plus IML)- 1205 lei; monument funerar 2700 lei; 6300 lei masa de pomenire după defunct; 360 lei transport funerar; 2000 lei parastase la 6 săptămâni și 6 luni; 656 lei băuturi răcoritoare plus prosoape etc.;
- 2330 lei cheltuielile familiei cu spitalizarea victimei,(medicamente, îngrijire supraalimentare etc. 150 lei clopotarul și crucea. Toate aceste cheltuieli se ridică la nivelul sumei de 15.701 lei. În cauză s-a dovedit că, inculpatul a achitat familiei victimei suma de 7000 lei pentru cheltuieli de înmormântare, în consecință, diferența de 8701 lei reprezintă cheltuieli materiale efective făcute de către părțile civile cu spitalizarea și înmormântarea victimei, urmând ca în temeiul art.346 lit.a comb. cu art.14 al.1,3 și comb.cu art.998 cod civil să oblige pe inculpat la plata către părțile civile a acestor despăgubiri cu dobânda legală aferentă, începând cu_ până la acoperirea prejudiciului.
Părțile civile, au inclus printre cheltuielile materiale și suma de 1276,30 lei ce reprezintă costul expertizei balistice din faza urmăriri penale. Cu privire la costul Expertizei Balistice de 1276,30 lei se constată că această sumă achitată de către partea civilă nu poate fi pusă în sarcina pârâtului inculpat. Inculpatul a fost trimis în judecată pentru ucidere din culpă a victimei și finalmente condamnat pentru uciderea din culpă.
În pofida tuturor probelor care demonstrează că în cauză a fost vorba de ucidere din culpă, partea civilă a insistat pe toate căile și prin toate mijloacele de probă să demonstreze că a fost vorba de omor calificat.
În al doilea rând, trebuie reținut că acest gen de cheltuieli reprezintă cheltuieli judiciare pe latura penală care pot fi achitate potrivit art.191 cod proc.penală, or, latura penală a fost soluționată definitiv și nu mai pot fi pretinse cheltuieli judiciare de acest gen pe latura civilă a acestei cauze.
În ce privește suma de 4567,71 lei pretinsă de către Spitalul Clinic Județean C., s-a făcut dovada că aceasta reprezintă cheltuielile de spitalizare ale victimei urmând a fi acordate cu dobânda legală aferentă până la acoperirea definitivă a prejudiciului.
S-a demonstrat că victima accidentului de vânătoare fost angajat la ISU
C. și realiza înainte de deces conform adeverinței de salarizare 1890 lei net lunar.
Întrucât, fiica victimei minora A. - C. beneficiază deja de pensie de urmaș în cuantum de 337 lei lunar, iar pensia de întreținere reprezentând ¼ parte din venitul net al întreținătorului ar fi de 472 lei lunar, urmează ca inculpatul să fie obligat să achite părții civile V. N., soție supraviețuitoare, pe seama minorei cu titlu de despăgubiri periodice suma de 35 lei lunar,(ca diferență dintre pensia de urmaș și cota de ¼ parte din venitul net lunar ce l-a avut victima), începând cu_ până la majoratul minorei. S-a raționat astfel, întrucât renta lunară solicitată pe seama minorei poate avea doar caracter complementar peste pensia de urmaș obținută în cadrul asigurărilor sociale, până la acoperirea prejudiciului integral, încercat prin pierderea susținătorului.
Cu privire la renta solicitată de către soția supraviețuitoare s-a reținut că aceasta nu este îndreptățită la obținerea rentei solicitate, întrucât deși face parte din cercul persoanelor cu vocație la întreținere, nu a întrunit la data decesului
victimei condiția legală de a beneficia de astfel de despăgubiri, întrucât nu s-a demonstrat că se afla în nevoie neavând putința unui câștig din muncă din cauza incapacității de a munci. S-a dovedit în cauza că de fapt soția supraviețuitoare V.
N. este încadrată în muncă realizând câștiguri proprii.
În ce privește chestiunea daunelor morale trebuie reținut în primul rând caracterul patrimonial al acțiunii civile care este transmisibilă și se pot constitui părți civile în procesul penal doar moștenitorii victimei, jurisprudența în materie este relevantă și de asemenea și în doctrină majoritatea autorilor subscriu acestei teze.
În speță, moștenitorii legali potrivit principiilor devoluțiunii succesorale sunt doar soția supraviețuitoare - V. N. împreună cu minora care înlătură de la moștenire celelalte clase de moștenitori. Astfel prejudiciile încercate de către victimă ca urmare a comiterii unei infracțiuni asupra sa, pot fi pretinse de către aceasta sau în caz de deces de către moștenitorii legali, care în speță sunt soția supraviețuitoare și minora.
În ce privește cuantificarea daunelor morale încercate de către moștenitorii victimei ca urmare a decesului acestuia, instanța apreciază că sunt de
20.000 Euro și reprezintă o reparație echitabilă de natură a da satisfacție morală ca urmare a prejudiciului moral încercat, urmând a fi obligat inculpatul să le achite această sumă.
La stabilirea acestui nivel al daunelor morale, instanța a ținut cont atât de împrejurările concrete ale cauzei, vârsta victimei, a soției supraviețuitoare cât și a minorei cât mai ales de practica judiciară în materie.
Cu privire la solicitarea părților civile de a fi obligat în solidar cu inculpatul la plata daunelor materiale și morale și partea responsabilă civilmente AVPS"; V. G. "; C. se reține următoarele:
Este de netăgăduit că, inculpatul s-a aflat în raporturi de muncă cu AVPS
"V. G. "; C. unde era încadrat ca paznic de vânătoare atribuțiunile sale de muncă fiind stabilite în amănunt prin fișa postului depusă în copie la dosar.
Pentru a fi antrenată răspunderea comitentului pentru fapta prepusului, pe lângă cele 4 condiții generale stabilite prin legea civilă și anume: existența prejudiciului, existența faptei ilicite a prepusului; existența raportului de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu; existența vinovăției prepusului în săvârșirea faptei ilicite, art.1000 al.3 Cod civil mai cere a fi îndeplinite două condiții specifice și anume: existența raportului de prepușenie precum și ca prepusul să fi săvârșit fapta în funcția ce i-a fost încredințată.
Indubitabil s-a stabilit pe latura penală a cauzei că atât victima accidentului de vânătoare cât și inculpatul au plecat să braconeze iar accidentul de vânătoare,(uciderea din culpă) s-a produs în afara atribuțiunilor de serviciu ale inculpatului.
Atât practica cât și doctrina sunt unanime în a considera că nu poate fi pusă problema răspunderii comitentului pentru fapta ilicită cauzatoare de prejudicii săvârșite de prepusul său, dacă fapta nu are nici un fel de legătură cu exercițiul funcției încredințate( CSJ- Decizia 1357/1991 nepublicată), în consecință va fi respinsă acțiunea reclamanților împotriva comitentului pentru obligarea acestuia în solidar cu inculpatul la plata daunelor materiale și morale.
A fost obligat pârâtul inculpat la 2500 lei cheltuieli de judecată către reclamanți, reprezentând onorariu avocațial conform chitanței de la dosar(f.39).
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții V. N., reprezentant legal pentru minora V. A., V. V., V. O., părinți,
M. V., frate
, solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate, cu cheltuieli de judecată.
In motivarea recursului, reclamanții au susținut nelegalitatea sentinței atacate. Nelegalitatea, de principiu, decurge din în aplicarea greșită a legii, raportat la solicitarea lor de a fi oblicată persoana civilmente responsabilă în solidar cu inculpatul (intimat) la plata daunelor materiale și morale.
Considerentele sentinței, confirm cărora "accidentul de vânătoare (uciderea din culpă) s-a produs în afara atribuțiilor de serviciu ale inculpatului"profund
eronată . Această constatare eronată surprinde, cu atât mai mult cu cât procesul penal a condamnat pe inculpatul P. R. nu numai pentru ucidere din culpă, dar și pentru braconaj, or exact starea de fapt reținută pentru infracțiunea de braconaj (f.6 din sentința penală nr. 226/2Ș.06.2012) constă în următoarele :
În aceeași sentință se confirmă, cu caracter de autoritate de lucru judecat, ia fila 5 următoarele: "GRUPA DE VÂNĂTOARE din care făcea parte victima avea o partidă de vânătoare legală în aceeași zi, dar victima prefera să nu participe".
Probele administrate pe latura penală a cauzei confirmă această stare de
fapt.
Pentru toate aceste considerente de fapt se impunea reținerea
răspunderii comitentului pentru faptele prepusului.
Momentul organizării activității, alegerii prepusului și însărcinării acestuia, este momentul nașterii răspunderii comitentului, care va trebui să conștientizeze importanța deosebită a acestei răspunderi.
Jurisprudența apreciază extensiv ideea de funcții încredințate, angajând răspunderea comitentului și în situațiile în cate PREPUSUL acționează cu depășirea funcțiilor, sau deviind de la acestea.
Al doilea motiv de nelegalitate se referă la daunele morale pe care judecătorul fondului le stabilește, în primul rând vădit REDUSE, iar pe de altă parte îngustează sfera "persoanelor îndreptățite la ele", în sensul că acesta consideră că "se pot constitui părți civile în procesul penal doar moștenitorii victimei".
Aprecierea de mai sus este profund eronată și inconsistentă.
În conformitate cu art. 1391 Cod Civil, instanța de fond trebuia să acorde despăgubiri și în cazul prejudiciilor nepatrimoniale (morale) rezultate din,producerea faptei ilicite cauzatoare de vătămare sau deces. Aceste despăgubiri (PRETIUM DOLORIS) se pot acorda Ascendenților și descendenților, fraților, surorilor și soțului, pentru durerea încercată prin moartea victimei, precum și oricărei alte persoane care, la rândul ei, ar putea dovedi existența unui asemenea prejudiciu.
Victimele secundare, indirecte, au dreptul la o despăgubire ceva mai mică decât victime principală în GRUPA I, victima indirectă de bază este SOȚIA/SOȚUL supraviețuitor.
Un cuantum alocat soțului, la un cuantum consecutiv mai redus pentru fiecare: copil minor (major) și pentru fiecare părinte al victimei directe, persoana decedată.
Fiecărui părinte i se stabilește o anumită sumă, făcând distincție după cum victima trăia sau nu cu aceștia.
Daunele morale se cuvin și membrilor APROPIAȚI ai familiei victimei, care, în caz de deces, pot fi calificate mai degrabă ca DAUNE ȘOC.
Potrivit GHIDULUI pentru soluționarea daunelor morale (2012), despăgubirile MEDII pentru infracțiuni din CULPĂ sunt:
65.078 lei de persoană soț supraviețuitor,
36.434 lei de fiu (fiică) major sau
51.324 lei de fiu (fiică) minor,
Raportat la nivelul despăgubirilor din acest ghid, suma acordată de instanța de fond este net inferioară
Al treilea motiv este deopotrivă legat de netemeinicie este nivelul daunelor materiale .
Daunele civile s-au ridicat lai 16.997 lei, instanța a acordat 8.701 lei, reținând in lipsa oricărei probe plata sumei de 7.000 lei în lipsa oricărei probe ev privire la aceasta.
Din probe rezultă în schimb că numai monumentul funerar a fost 4.700 lei, instanța a acordat 2.700 lei în ce privește pensia de urmaș pentru fiica A., instanța a dat 35 lei lunar, pe când diferența matematică ce rezultă din 1A parte venit net al întreținătorului și pensia de urmaș de 337 lei lunar, ar fi fost de 135 lei.
A respins renta lunară a soției supraviețuitoare, pe motiv că aceasta "nu ar fi îndreptățită, deoarece nu s-a demonstrat că se află în nevoie, neavând putința unui câștig din muncă din cauza incapacității de a munci".
Teza cu privire la acordarea rentei lunare în considerarea "restabilirii situației anterioare avute de soția supraviețuitoare cât a conviețuit cu soțul (decedat actualmente) are la bază următoarea teorie
Cuantumul prestației lunare la care poate fi obligat autorul prejudiciului, trebuie pornit de la principiul că această prestație constituie o despăgubire și nu o pensie de întreținere. Deci, trebuie să se acopere prestațiile pe care le plătea victima prestației de care aceasta și copilul minor au fost lipsiți.
Nu în ultimul rând este nelegală și netemeinică neacordarea tuturor Onorariilor avocațiale depuse la dosar, în considerarea contravalorii prestațiilor făcute de profesionist.
Prin întâmpinarea formulată, intimatul P. R. I. a solicitat respingerea recursului ca tardiv formulat.
In subsidiar, intimatul a fost de acord cu admiterea recursului in parte, in sensul obligării pârtii civilmente responsabile AVPS - G. Voievod in solidar cu inculpatul la plata despăgubirilor civile acordate prin sentința recurata, respingând recursul ca nefondat pentru restul dispozițiilor sentinței civile nr.720/_ si menținând in privința acestora hotărârea atacata ca fiind temeinica si legală.
De asemenea, intimatul a invocat excepția necompetentei materiale a Tribunalului C. -Secția civila, in soluționarea recursului, solicitând admiterea excepției si declinarea competenței de soluționare a pricinii in favoarea Curții de Apel C. - Secția penala, pentru următoarele considerente:
sentința recurata a fost pronunțata in soluționarea laturii civile disjunse din dosarul penal nr._ al Judecătoriei Dej, pentru care s-a contituit dosarul cu nr._ al aceleiași instanțe.
pentru soluționarea laturii civile a procesului penal sunt aplicabile dispozițiile procesual penale, chiar si in ipoteza disjungerii, neexistand nicio rațiune pentru a se opera o diferența de tratament fata de cazul in care soluționarea acțiunii civile se realizează deodată
cu rezolvarea acțiunii penală in cadrul aceluiași proces;
potrivit dispozițiilor art.281 pct.3 CPP: "Curtea de Apel ... 3. ca instanța de recurs, judeca recursurile impotriva hotărârilor penale pronunțate de judecătorii in prima instanța, cu excepția celor date in competenta tribunalului, precum si in alte cazuri prevăzute de lege;". Excepția instituita de textul de lege vizează recursurile care sunt date in competenta tribunalului- secția penala, conform prevederilor art.27 pct.3 CPP, fara a institui o competentă de soluționare! a caii de atac in favoarea tribunalului - secția civila.
Susține tardivitatea recursului, fata de părțile care au fost prezente la dezbaterile pe fondul cauzei ce au avut loc in data de_, conform mențiunilor încheierii ședinței publice încheiate cu acest prilej, raportat la dispozițiile art.385 ind. 3 i art.363 alin.3 CPP, potrivit cărora:
In contextul in care hotararea atacata a fost pronunțata la data de_, iar recursul părților civile a fost declarat la data de_, apare evident ca aceasta cale de atac a fost promovata tardiv, cu depășirea termenului imperativ de 10 zile, prevăzut prin dispozițiile art.385/3 CPP.
In cazul in care, recursul ar fi considerat declarat in termen, solicită ca cercetarea acestuia sa se facă doar prin prisma cazurilor de casare care se iau in considerare din oficiu, intrucat nu a fost intemeiat in drept pe baza dispozițiilor procesual penale incidente cauzei.
In susținerea acestei afirmații are in vedere reglementarea instituita prin prevederile art.385 ind. 10 CPP
Consideră recursul admisibil doar sub aspectul constatării calității de parte civilmente responsabila a AVPS - G. Voievod si al obligării acesteia in solidar cu inculpatul la plata despăgubirilor stabilite de instanța de fond.
In ce privește restul dispozițiilor sentinței recurate, a solicitat respingerea recursului ca nefondat si menținerea ca temeinica si legala a sentinței civile nr.720/_ a Judecătoriei Dej
Prin întâmpinarea formulată, A. de Vânătoare si Pescuit Sportiv " V.
G. " a solicitat respingerea recursului și menținerea in intregime a sentinței atacate ca temeinică și legală, instanța arpeciind corect că nu sunt indeplinite condițiile legale pentru angajarea răspunderii comitentului pentru fapta prepusului.
Văzând dispozițiile art. 137 alin 1 Cod pr.civ, instanța va analiza cu precădere excepția de procedură a necompetenței materiale a instanței.
Analizând excepția invocată, tribunalul apreciază temeinicia acesteia, având in vedere următoarele considerente
:
Sentința atacată a fost pronunțata in soluționarea laturii civile disjunse din dosarul penal nr._ al Judecătoriei Dej, pentru care s-a constituit dosarul cu nr._ al aceleiași instanțe.
Pentru soluționarea laturii civile a procesului penal sunt aplicabile dispozițiile procesual penale, chiar si in ipoteza disjungerii, neexistand nicio rațiune pentru a se opera o diferența de tratament fata de cazul in care soluționarea acțiunii civile se realizează deodată cu rezolvarea acțiunii penală in cadrul aceluiași proces;
Potrivit dispozițiilor art.281 pct.3 Cod pr.penală,: "Curtea de Apel ... 3. ca instanța de recurs, judeca recursurile impotriva hotărârilor penale pronunțate de judecătorii in prima instanța, cu excepția celor date in competenta tribunalului, precum si in alte cazuri prevăzute de lege;". Excepția instituita de textul de lege vizează recursurile care sunt date in competenta tribunalului- secția penala, conform prevederilor art.27 pct.3 Cod pr.pen., fara a institui o competentă de soluționare a caii de atac in favoarea tribunalului - secția civila.
In consecință, văzând disp. art. 158 și 159 pct. 3 Cod pr.civ, tribunalul va admite excepția necompetenței materiale și va declina competența soluționării cauzei în favoarea Curții de Apel C., Secția Penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Admite excepția necompetenței materiale a Tribunalului C. .
Declină competența de soluționare a recursului declarat de V. N., V.
A., V. V., V. O., V. M. -V.
în contra Sentinței civile nr.720/27 Mai 2013 pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei Dej în favoarea Curții de Apel C., Secția Penală.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 05 Decembrie 2013.
Președinte, C. -V. B. | Judecător, C. -A. C. | Judecător, O. R. G. |
Grefier, L. M. |
L.M. 11 Decembrie 2013 Red. CB/dact LM
_
| ← Încheierea civilă nr. 140/2013. Pretenții | Decizia civilă nr. 239/2013. Pretenții → |
|---|
