Decizia civilă nr. 238/2013. Grănițuire
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ Cod operator 8428
DECIZIA CIVILĂ NR. 238/R/2013
Ședința publică din 25 ianuarie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. -A. P. JUDECĂTORI: C. -M. CONȚ
I. -D. C. GREFIER: A. -A. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de M. T., PRIN P., împotriva deciziei civile nr. 454 din_ a T. ului C. pronunțată în dosar nr._, privind și pe pârâtele intimate E. R. D. A. și P. R.
T. V., având ca obiect grănițuire.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, se prezintă reprezentantul recurentului, domnul consilier juridic C. P., care depune la dosar delegația de reprezentare și reprezentanta pârâtei intimate P.
R. T. V., doamna avocat S. L., cu împuternicire avocațială de reprezentare la f. 10 din dosar, lipsă fiind reprezentantul pârâtei intimate E.
R. din A. .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul declarat de M. T., reprezentat de dl. primar T. Ș. a fost introdus și motivat în termen legal, a fost comunicat părților adverse și nu a fost legal timbrat la data înregistrării cererii de recurs.
S-a făcut referatul cauzei după care reprezentantul recurentului depune la dosar chitanța care atestă plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 4 lei și un timbru judiciar de 0,15 lei.
Curtea constată că recursul este legal timbrat.
De asemenea, Curtea constată că la data de_, pârâta intimată P.
R. T. V., prin intermediul doamnei avocat S. L., a înregistrat la dosar o întâmpinare, în 3 exemplare, prin care invocă excepția inadmisibilității recursului formulat de M. T., prin P. și solicită respingerea recursului, cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată, la care a fost anexată împuternicirea avocațială, care atestă împrejurarea că pârâta intimată P. R.
T. V. a împuternicit-o pe doamna avocat S. L. pentru formularea și redactarea actelor, precum și pentru a-i reprezenta interesele în dosarul nr._ al Curții de Apel C. .
Curtea, în temeiul art. 316 C. pr. civ. raportat la art. 137 alin. 1 C.pr.civ., acordă cuvântul reprezentantului recurentului și reprezentantei pârâtei intimate
P. R. T. V. asupra excepției inadmisibilității recursului formulat de M.
T., prin P. .
Reprezentanta pârâtei intimate P. R. T. V. susține excepția inadmisibilității recursului formulat de M. T., prin P. și arată că domnul primar T. Ș. nu poate sta în judecată în nume propriu, într-o cauză ce are ca obiect grănițuire. Totodată arată că P. ul mun. T. nu a formulat recurs,
însă recursul a fost declarat de reclamantul M. T., reprezentat de dl. primar T. Ș., motiv pentru care, apreciază că recursul este inadmisibil.
Reprezentantul recurentului arată că, Consiliul Local al mun. T. are în administrare domeniul public și domeniul privat din M. T., iar acesta este reprezentat de către primar și, totodată, arată că în prezenta cauză, domnul primar T. Ș. nu stă în judecată în nume propriu, ci acesta a formulat recurs în numele M. ui T. .
În concluzie, reprezentantul reclamantului recurent solicită respingerea excepției inadmisibilității recursului și arată că nu solicită cheltuieli de judecată.
Reprezentanta pârâtei intimate P. R. T. V. arată că între M.
T. și P. ul mun. T. a fost o divergență pentru că actul a fost emis de P. ul mun. T., domnul T. Ș., iar acesta a formulat o acțiune pentru a-și apăra propriile interese. În concluzie, solicită admiterea excepției inadmisibilității recursului declarat de M. T., reprezentat de dl. primar T. Ș. și obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată, sens în care, depune la dosar
factura și chitanța, care atestă plata onorariului de avocat în cuantum de 1000 lei + TVA 240 lei.
Curtea reține cauza în pronunțare asupra excepției inadmisibilității recursului declarat de M. T., reprezentat de dl. primar T. Ș. .
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 965 din_, pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria Turda a respins excepția puterii de lucru judecat invocata de parata.
A admis acțiunea civila formulata de reclamantul P. ul M. ui T. în contradictoriu cu pârâții E. R. din A. și P. R. T. V. și, în consecință:
A stabilit linia de hotar dintre imobilul înscris în CF 14942 T. nr. cadastral 3536 183 sub nr. de ordine A+1 în suprafața de 3392 mp. proprietatea Comunei Urbana T. și imobilul înscris în CF 381 T. nr. top 1002 în suprafața de 852 m.p și nr. top 1003 în suprafața de 1975 mp., conform liniei stabilita în varianta II din expertiza tehnica efectuata de expert Madaras I. care face parte integranta din prezenta hotărâre, pe traseul notat pe planul de situație cu punctele M-N-O-P-R-S-T.
A obligat pârâta P. R. T. V. să achite reclamantului suma de 1300 lei cheltuieli de judecata.
Împotriva sentinței examinate a declarat apel pârâta P. R. T. V. , solicitând, în principal anularea hotărârii cu trimiterea cauzei spre rejudecare, în subsidiar, anularea în tot a hotărârii, admiterea cererii reconvenționale și stabilirea liniei de hotar, luând în considerare varianta nr. 3 din raportul de expertiză judiciară, respectiv pe traseul punctelor numerotate pe planul de situație a variantei cu V-W-X-Z-Y, cu cheltuieli de judecată.
Prin decizia civilă nr. 454 din_ a T. ului C. pronunțată în dosar nr._ s-a admis excepția lipsei calități procesuale a P. ULUI M. UI T. .
S-a admis în parte apelul declarat de pârâta P. R. T. V. împotriva sentinței civile nr. 965 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei T., care a fost schimbată în întregime, în sensul că s-a respins acțiunea formulată de P. ul municipiului T. împotriva pârâților P. R.
T. V. și E. R. din A., ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă și respinge cererea reconvențională formulată de pârâta P.
R. T. V. împotriva reclamantului P. ul municipiului T., ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Reclamantul P. ul municipiului T. a fost obligat să achite pârâtei P.
R. T. V. suma de 892 lei, cheltuieli de judecată la fond.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut următoarele:
Calitatea procesuală presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului afirmat, în cazul calității procesuale active, precum și între persoana pârâtului și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecății, în cazul calității procesuale pasive.
Potrivit art. 584 C. civ., în vigoare la data formulării acțiunii, "orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grănițuirea proprietății lipite cu a sa";.
În principiu, grănițuirea reprezintă o operație de determinare prin semne exterioare a limitelor dintre două proprietăți vecine, acțiune exercitată în scopul stabilirii traseului real pe care trebuie să îl urmeze hotarul. De aici rezultă că grănițuirea, menită să apere dreptul de proprietate, se poate dispune atât în cazul inexistenței unei delimitări între proprietăți, cât și în situația în care astfel de semne exterioare există, dar sunt contestate de părți.
Întemeindu-se pe un drept real, acțiunea în grănițuire este o acțiune petitorie, reală, imobiliară și imprescriptibilă. Drept urmare, într-o astfel de acțiune calitatea procesuală nu poate aparține decât titularilor dreptului de proprietate asupra imobilelor cu privire la care s-a solicitat a fi stabilită linia de hotar.
Potrivit dispozițiilor art. 4 din Legea nr. 213/1998 "domeniul privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale este alcătuit din bunuri aflate în proprietatea lor și care nu fac parte din domeniul public. Asupra acestor bunuri statul sau unitățile administrativ-teritoriale au drept de proprietate privata";.
Conform dispozițiilor art.21 alin. 1 și 2 din Legea nr.215/2001 "unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscală și ale conturilor deschise la unitățile teritoriale de trezorerie, precum și la unitățile bancare. Unitățile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și privat în care acestea sunt parte, precum și din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii. În justiție, unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de președintele consiliului județean";.
În cauză, obiectul cererii de chemare în judecată formulată de P. ul municipiului T. îl constituie stabilirea limitei dintre terenul înscris în CF 14942
T., cu nr. cadastral 3536 și terenul înscris în CF 381 T., cu nr. top. 1002 și 1003.
Prin cererea reconvențională pârâta P. R. T. V. a solicitat obligarea reclamantului P. ul municipiului C. -N. să îi lase în deplină proprietate și posesie construcția cu destinație de școală și să se dispună radierea acestui imobil din CF 14962 T. .
Conform extrasului CF 14942 T., imobilul cu nr. topo. 3536, teren în suprafață de 3392 mp și construcție cu destinație de școală, se află în proprietatea Comunei Urbane T., actualul Municipiu T. .
De asemenea, din copia CF 381 T. a rezultat că pârâta P. R. T.
V. este proprietara terenurilor înscrise în CF 381 T., cu nr. topo. 1002, în suprafață de 852 mp și nr. topo. 1003, în suprafață de 1975 mp.
Raportat la cele menționate mai sus, tribunalul a considerat că reclamantul
P. UL M. UI T. nu are calitate procesuală activă pentru formularea acțiunii în grănițuire deoarece nu este titularul dreptului de proprietate asupra
terenului cu nr. topo. 3536. Această calitate aparține M. ui T., care este proprietarul imobilului, conform dispozițiilor art.4 din Legea nr.213/1998, iar reclamantul este doar reprezentantul unității administrativ-teritoriale, în temeiul art.21 alin. 2 din Legea nr.215/2001.
De asemenea, în privința cererii reconvenționale, nu se poate pretinde că P. UL M. UI T. este obligat în raportul juridic dedus judecății, întrucât nu acesta este persoana care deține sau posedă construcția cu destinație de școală, nefiind nici titularul dreptului de proprietate asupra acestuia, pentru a se putea solicita, în contradictoriu cu acesta, radierea din cartea funciară a dreptului de proprietate.
Referitor la cererea reconvențională, tribunalul a considerat corectă susținerea apelantei pârâte, în sensul că prima instanță nu s-a pronunțat asupra cererii sale, reținând în mod eronat că pârâta nu a precizat dacă în mod concret pretențiile sale trebuie apreciate ca fiind o cerere reconvențională. Cu toate acestea, tribunalul a considerat nefondată solicitarea apelantei de anulare a sentinței atacate și de trimitere a cauzei spre rejudecare sau de judecare a cererii cu evocarea fondului, în temeiul dispozițiilor art. 297 C. proc. civ., întrucât nu se impune cercetarea fondului pretențiilor apelantei, în condițiile în care în apel s-a reținut lipsa calității procesuale pasive a reclamantului pârât reconvențional.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs M. T., PRIN P., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii atacate si trimiterea cauzei spre soluționare instanței de apel, având în vedere că acesta nu a intrat în dezbaterea fondului ci s-a mărginit doar la a judeca litigiul prin prisma excepției invocate din oficiu.
În motivarea recursului, recurentul a arătat că instanța a interpretat în mod greșit actul juridic dedus judecații, aspect care, in opinia recurentei se circumscrie disp. art. 304 pct. 8 și 9, C. proc. civ.
Astfel, instanța de apel consideră că P. ul municipiul T., nu are calitate procesuala activă pentru formularea acțiunii în grănițuire deoarece nu este titularul dreptului de proprietate asupra terenului cu nr. Top. 3536. Calitatea aparține M. ui T. care este proprietarul imobilului în litigiu.
Față de aceste considerente învederează ca cererea de chemare în judecata care formează obiectul prezentului dosar civil a fost formulată "P. ul M. ui
T. dl. T. Ștefanie ca reprezentant al autorității administrației publice locale";.
Potrivit prevederilor art. 21, alin. 1 si 2 din Legea nr. 215/2001 "Unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină si patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept
fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscală si ale conturilor deschise la unitățile teritoriale de trezorerie, precum si la unitățile bancare. Unitățile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor si obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public si privat în care acestea sunt parte, precum si din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii. În justiție, unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz de primar sau de președintele consiliului județean."
Pe cale de consecință, primarul M. ui T. a acționat ca reprezentant al autorității administrației publice locale - M. T. - care este, așa cum de altfel în mod corect a sesizat instanța de apel titularul dreptului de proprietate asupra imobilului teren în litigiu.
Simpla formulare a cererii de chemare în judecată, nu duce la modificarea titularului dreptului de proprietate si nici nu înseamnă că P. ul M. ui T. a acționat în conta prevederilor legale.
Acțiunea a fost introdusă de P. ul M. ui T., nu în nume propriu ci în baza atribuțiilor conferite de Legea nr. 215/2001 privind administrația locală
si anume a art. 62 ce îi conferă dreptul de a reprezenta în instanță unitatea administrativ-teritorială, care potrivit art. 21 din lege este persoana juridică de drept public, cu capacitate juridică deplină si patrimoniu propriu.
Unitatea administrativ-teritorială este titulară a drepturilor si obligațiilor ce decurg din lege, în raporturile cu persoane juridice.
Potrivit art. 61 alin. 3 din Legea nr. 215/2001 pentru punerea în aplicare a activităților date în competenta lui, între care si mandatul de reprezentare legală în instanța de judecată, prin actele normative prevăzute la alin. 2, primarul beneficiază de un aparat de specialitate.
T. ul a aplicat greșit dispozițiile legale în materie, dând dovadă, de un formalism exagerat, atâta vreme cât a arătat că P. ul municipiului T. a acționat în calitate de reprezentant al autorității administrației publice locale - M.
- titular al dreptului real.
Apelul este semnat de primarul municipiului T., în calitate de reprezentant al municipiului T., potrivit atribuțiilor stabilite prin Legea nr. 215/2001.
Pe de altă parte, terenul în litigiu, nu se află în domeniul privat al municipiului T. așa cum se susține la un moment de către instanța de apel, ci se află în domeniul public al municipiului T., fiind vorba de un teren care potrivit anexei la Legea nr. 213/1998 face parte din domeniul public al unității administrativ-teritoriale, în concret fiind vorba de un teren pe care este edificată o clădire cu destinația de scoală.
Oricum acest element nu schimbă datele problemei deduse judecății. Esențial este faptul că P. ul municipiului T. nu a acționat în nume propriu ci ca reprezentantul M. ui T. - titularul dreptului de proprietate asupra imobilului teren.
În acest sens invocă si prevederile art. 21 alin. 21din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale potrivit cărora "pentru apărarea intereselor unităților administrativ-teritoriale, primarul, respectiv președintele consiliului județean, stă
în judecată ca reprezentant legal si nu în nume personal.";
Pârâta P. reformată T. -V. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil si menținerea deciziei atacate, cu cheltuieli de judecată.
Pe cale de excepție pârâta a ridicat excepția inadmisibilității recursului formulat de M. T. .
Analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererea de recurs și a apărărilor formulate, Curtea reține următoarele:
Acțiunea a fost formulată de "P. ul M. ui T. dl. T. Ștefanie ca reprezentant al autorității administrației publice locale";.
Nu s-a indicat autoritatea administrației publice locale pe care a înțeles să o reprezinte primarul.
Potrivit art. 1 alin. 2 lit. d și e din Legea nr. 215/2001 autoritățile administrației publice locale sunt consiliile locale, respectiv județene, și primarii, respectiv președinții consiliilor județene iar potrivit art. 1 alin. 2 lit. i din aceași lege unitățile administrativ-teritoriale sunt comuna, orașul și județul.
analiza acestor noțiuni reiese că autoritățile administrației publice locale sunt o chestiune diferită de unitățile administrativ-teritoriale.
În cauză acțiunea a fost formulată de P. ul M. ui T. dl. T. Ștefanie ca reprezentant al autorității administrației publice locale iar nu ca reprezentant al unității administrativ-teritoriale.
Prin urmare cu privire la recursul declarat de M. T., prin P., Curtea constată că acesta a fost formulat de o persoană care nu a avut calitatea de parte la fondul cauzei.
O persoană care nu a avut calitatea de parte nici nu poate ataca o hotărâre, deoarece, potrivit art. 301 Cod procedură civilă, termenul de recurs curge de la comunicarea hotărârii, dar comunicarea hotărârii se face doar cu părțile din cauză, iar potrivit art. 3021Cod procedură civilă, cererea de recurs va cuprinde numele părților, cu referire la cele de la fondul cauzei, unde a fost format cadrul procesual în această privință.
Calitatea de parte o are acea persoană care participă la judecarea cauzei, începând cu judecata în primă instanță, prin unul din mijloacele procesuale prevăzute de art. 47-66, 82, 109, 112 Cod procedură civilă, care indică faptul că părțile trebuie indicate în cadrul unei cereri în urma căreia dobândesc calitatea de parte și sunt citate.
Cât timp M. T., prin P. nu a fost parte la fondul cauzei, rezultă că nu poate exercita calea de atac împotriva unei astfel de hotărâri.
În cauză a formulat apel doar pârâta P. reformată T. -V., astfel că nu se poate susține că apelul este semnat de primarul municipiului T., în calitate de reprezentant al municipiului T. .
Întâmpinarea din apel este formulată de municipiu, dar potrivit art. 294 Cod procedură civilă, în apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecata și nici nu se pot face alte cereri noi.
Invocarea atribuțiilor stabilite prin Legea nr. 215/2001 ar putea fi întemeiată, dar numai dacă ar fi fost corect stabilit cadrul procesual, iar nu și în speță când acțiunea a fost formulată în numele autorității administrației publice în loc să fie formulată în numele unității administrativ-teritoriale.
Este adevărat că potrivit art. 21 alin. 21din Legea nr. 215/2001 "pentru apărarea intereselor unităților administrativ-teritoriale, primarul, respectiv președintele consiliului județean, stă în judecată ca reprezentant legal și nu în nume personal.";, dar numai atunci când acțiunea este formulată în acest fel.
Dacă admitem că o acțiune sau o cale de atac poate fi defectuos formulată atunci trebuie să constatăm că ne găsim exact într-o astfel de situație.
În temeiul prevederilor art. 312 alin. 1 și art. 299 și urm. Cod procedură civilă, curtea urmează să respingă ca inadmisibil recursul declarat de M. T.
, prin P. .
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de M. T., prin P., împotriva deciziei civile nr. 454 din_ a T. ului C. pronunțată în dosar nr._, pe care o menține.
Obligă pe numitul recurent să plătească intimatei P. R. T. V. . suma de 1.240 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 25 ianuarie 2013.
PREȘEDINTE,
JUDECĂTORI,
A. -A. P.
C.
-M.
CONȚ
I. -D. C.
GREFIER,
-A. M.
Red. I.D.C./dact. V.R.
2 ex./_
Jud. fond: Ana A. - Judecătoria Turda
Jud. apel: I. Dan Tașcă/Emeșe Luca - Tribunalul Cluj
| ← Decizia civilă nr. 118/2013. Grănițuire | Decizia civilă nr. 24/2013. Grănițuire → |
|---|
