Decizia civilă nr. 1271/2013. Fond funciar
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._ **
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1271/R/2013
Ședința publică de la 18 D. 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: D. T.
JUDECĂTOR: F. S. B. JUDECĂTOR: ANA-SS GREFIER: E. C.
Pe rol este judecarea cauzei civile privind recursul declarat de recurenții
A. E., A. S. L., A. C. M., împotriva Sentinței civile 4203/_, în dosar nr._ **, al Judecătoriei C. -N., privind și pe intimații Alb S. I., G. S. M., C. L. O., D. C. G., C. L. C.
-N. de A. a L. 1., C. J. C. de A. A L. 1., având ca obiect, fond funciar .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurenta A. S.
, intimata G. S. M., C. L., pentru aceștia și ceilalți intimați persoane fizice, se prezintă av. M. Ionel, lipsind:
intimat pârât - Alb S. I.
recurent reclamant - A. C. M.
recurent reclamant - A. E.
intimat pârât - C. J. C. de A. a L. 1.
intimat pârât - C. L. C. -N. de A. a L. 1.
intimat pârât - D. C. G. Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier .
T. ul constată că este competent a soluționa cauza, că în ce privește prezentul recurs, acesta a fost declarat, motivat și comunicat în termen, fiind scutit de la plata taxei judiciare de timbru .
De asemenea, constată că prin serviciul registratură, la data de 17 dec. 2013, s-a depus la dosar de intimați o întâmpinare, cu un set de acte anexe într-un singur exemplar, prin care se solicită respingerea recursului ca nefondat, cu consecința menținerii sentinței de fond ca temeinică și legală cu cheltuieli de judecată, pentru motivele arătate în scris, din care un exemplar se comunică recurentei prezente.(f. 67-81
Se constată că prin serviciul registratură, la data de 12 dec. 2013, s-a depus la dosar de intimata G. S. M. o întâmpinare cu un set de acte anexe, respectiv sentințe, privind practică judiciară, script prin care, aceasta solicită respingerea recursului, cu menținerea sentinței de fond, pentru motivele arătate în scris, din care un exemplar se comunică recurentei prezentă(f. 82-100)..
T. ul prezintă intimatei G. S. M. să semneze întâmpinarea formulată .
Intimata G. S., semnează întâmpinarea depusă la dosar în fața instanței.
Reprezentantul intimaților, depune la dosar dovezile de plată a onorariului avocațial, rezoluția de neîncepere a urmăririi penale din 3 sept.2012, dată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, în dosar nr. 155/P/2012,. Privind pe făptuitorii: G. S. M. ina, Alb S., C. L.
O., M. A. a, pentru infracțiunea de fals, Sentința penală nr. 128/_
, pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosar nr._, prin care s-a respins plângerea, ceea ce dovedește că învinuirile reținute nu sunt dovedite, extras a minutei privind Dec. penală nr. 74/D/_, pronunțată în dosar nr._, a Curții de Apel C., având în vedere că rezoluția a fost atacată cu recurs, din care reiese condamnarea recurentei A. S. L., pentru infracțiunea de fals a două adeverințe, urmând ca aceste scripte să fie declarate nule prin hotărâre.
Recurenta A. S. L., arată că hotărârea privind condamnarea sa, nu este definitivă, are stabilită cale de atac, ca urmare solicită suspendarea prezentei cauze, până la soluționarea definitivă a dosarului penal. De asemenea, arată că la dosar f. 4 se află două certificate de deces privind pe părinții săi, care au fost obținute în urma formulării unei cereri în fals, de intimați, care nu au legătură cu prezenta cauză.
Reprezentantul intimaților, arată că nu este justificată cererea de suspendare a cauzei și solicită a fi respinsă, având în vedere capetele de cerere ce fac obiectul prezentei cauze. Care nu au legătură cu modul de soluționare a cauzei penale. Solicită a se constata că prin desființarea celor două înscrisuri falsificate de recurentă, cauza rămâne fără două probe în dosar.
T. ul după deliberare, respinge cererea de suspendare a cauzei formulată de recurentă, până la soluționarea dosarului penal nr._, al
Curții de Apel C. -N. nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art.244 pct.2 Cod de procedură civilă. De asemenea, în temeiul art.167 Cod de procedură civilă încuviințează proba cu înscrisurile depuse la doar în probațiune de părți, urmând a ține seama de acestea la soluționarea cauzei.
Recurenta A. S. L., arată că nu mai are alte cereri de formulat sau excepții de ridicat și solicită acordarea cuvântului cu privire la recurs.
Reprezentantul intimaților, av. M. Ionel, depune la dosar dovezile privind plata onorariului avocațial și arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de solicitat.
T. ul constatând că nu mai sunt cereri de formulat sau excepții de ridicat, declară închisă dezbaterea cauzei și acordă cuvântul cu privire la recurs.
Recurenta solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și motivat, respectiv, desființarea sentinței civile nr. 4203/2013 pronunțată în prezentul dosar și a încheierilor premergătoare enunțate în motivele de recurs, care sunt subsecvente și succesive hotărârii pronunțate de instanța de fond. Sub aspectul cheltuielilor de judecată solicită casarea hotărârii pentru motivele arătate în scris, în temeiul art. 315 C.pr.c.. În susținerile sale, arată că, s-a dispus rejudecarea cauzei când nu s-a ținut seama de dispozițiilor sentinței de casare, atât în ce privește plângerea formulată pentru fals în înscrisuri, potrivit art. 184 C.p., menționat în cadrul hotărârii. Ba mai mult a fost respinsă excepția tardivității și s-a casat hotărârea, fiind trimisă cauza în rejudecare pe fond. Instanța de recurs, face referire la cererea de înscriere în fals, în fața
instanței de fond în rejudecare, fiind invocat acest aspect. Ori în primul ciclu procesual la fond nu s-a invocat acest aspect, nici excepția autorității de lucru judecat. Solicită a se constata că T.P. a fost eliberat intimaților, în urma unui fals a intelectual, iar cererea formulată de aceștia în baza L. nr 1. lipsește.
Cu privire la excepția de lucru judecat nu poate fi invocată în cauză, în cazul partajului succesoral. A mai solicitat a se constata că nu s-au administrat suficiente probe în cauză, nu s-a verificat speța sub toate aspectele ci doar a comasat petitele, ca urmare nu a formulat o cerere nouă. Cu privire la intimatul C. L. este vorba tot de o infracțiune de fals intelectual săvârșită de acesta, ca urmare conform recursului în interesul L. nr. II/2006, odată ce a renunțat la succesiune, după antecesorul său A. V., nu mai poate reveni. Nu tranzacția este obiectul hotărârii ci renunțarea, ori renunțătorul nu mai poate fi repus în termen, iar instanța de fond a tratat cu superficialitate renunțarea la succesiune. Se reține că acesta a renunțat la succesiune, pentru că în luna nov. a anului 1981 era la masa bunurilor inclus doar un bun. Ori renunțarea este nelimitată, având în vedere dispozițiile recursului în interesul legii, exista calea contestației în anulare, sau a recursului, ori nu s-a formulat o astfel de cale de atac de intimați. Ca urmare
instanța de fond trebuia să procedeze la verificarea tuturor aspectelor de fond și nu să treacă fără administrarea de probe, la invocarea excepției tardivității, la al treilea termen de judecată, de la formularea cererii .
Reprezentantul intimaților, solicită respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată, pentru motivele arătate în întâmpinare. Cu privire la excepția tardivității invocată în cauză, arată că a fost invocată de C. de Fond Funciar, iar instanța de fond a cercetat fondul cauzei, acceptând hotărârile Comisiilor, ca urmare nu putea ulterior a le ataca. După rejudecarea cauzei, nu s-a comasat cererea, cu cererea ulterioară, privind precizarea de acțiune cu pct. 1 și 2. Cât privește petitul privind art. 184 C.p. privind infracțiunea de fals în înscrisuri, a fost o cerere nouă și a solicitat transformarea cererii ulterior în cerere de chemare în judecată, ori conform art. 131 C.pr.c., există limitele stabilite de 315 al. 3 C.pr.c., ca urmare, instanța de fond a fost obligată a judeca limitele stabilite. În ce privește Anexa 3 poziția 33, apar înscrise aceste persoane și referitor la care se invocă infracțiunea de fals și uz de fals, sens în care sub acest aspect există autoritate de lucru judecat. Ca urmare cele două critici aduse de recurentă sunt nefondate, iar cu privire la intimatul
G. L. că n-ar avea cerere formulată în temeiul legii 1., solicită a se constata că există mandat tacit, deoarece tatăl lor i-a menționat ca moștenitori pe cei doi fii care și-au însușit cererea formulată de tatăl lor A. V., iar comisiile au validat cererea, eliberând T.P.. Cât privește susținerea că s-a renunțat la succesiune, aceasta trebuie să fie expresă sau întocmită sub formă legală în fața notarului sau a instanței, ceea ce în speță nu există. Cât privește tranzacția, aceasta nu este semnată de clientul său,C. L., ca urmare a formulat cererea de recunoașterea dreptului de proprietate în baza L. de Fonf Funciar, pentru că nu a renunțat la succesiune.
T. UL
Reține că prin Sentința civilă nr. 4203/_, în dosar nr. nr. _
*, al Judecătoriei C. -N. a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea civilă formulată și precizată de reclamanții A. E., A. S. -L. și A. C. M., împotriva pârâților C. L. de Fond Funciar C. -N. și C. J. Pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor C., Alb
S. I. și G. S. M., C. L. O., D. C., având ca obiect fond funciar.
Au fost obligați reclamanții la plata în favoarea pârâtei G. S. M. a sumei de 2250 lei, a pârâtului C. L. O. a sumei de 3150 lei, a pârâtei D. C. a sumei de 750 lei pârâților a sumei de 2250 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în ambele cicluri procesuale.
Pentru a pronunța aceasta hotărâre, instanța de fond a reținut că prin cererea nr. 8060/402/_ formulată în baza L. nr. 18/1990, antecesorul reclamanților A. V. V. ie zis M. a solicitat drepturile sale cu privire la terenurile agricole atât în nume propriu ca fost proprietar, dar, și în calitate de moștenitor a părinților săi A. V. și A. M. . Alături de acesta au mai formulat cerere de retrocedare și fratele antecesorului lor, Alb V. O.
, cerere înregistrată sub nr.4934/_ și nepotul de soră C. L. a cărui cerere a fost înregistrată sub nr.6673/_ . Din Anexa Nr. 3 rezultă că la poziția 33/61 sunt validate toate aceste trei cereri, menționate în Tabelul Anexa 3 la nr. crt. (8) - Nr. cerere_ stabilite la poziția 33/61.
În esență, critica adusă de reclamanți, și pentru care solicită să se constate nulitatea absolută a înscrierii numiților Alb S., G. M. și C.
L. O., la poziția 33/61 din Tabelul Anexa 3 C. de aplicare a L. 1.
, și pe cale de consecință să se constate dacă Titlul de proprietate nr._ a fost legal emis în favoarea pârâților C. Lurențiu O., A. S. -I. și G.
S. M., are în vedere faptul că aceștia nu ar fi formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate. Titlul de proprietate menționat în cauză a fost eliberat în anul 1997 pentru vechiul amplasament al terenului aparținând antecesorilor pârâților, fiind intabulat în cartea funciară.
Prima instanță a reținut că prin cererea formulată de defunctul A. V. sub nr._, acesta a solicitat, pe lângă terenul propriu în suprafață de 800 sțj.p., restul de teren al părinților săi, în suprafață de 5 ha, așa cum rezultă din certificatul nr. 328/18 Martie 1965, eliberat de C.A.P. înfrățirea C.
, luându-se în considerare ordinea de preferință în raport cu ceilalți moștenitori.
Intenția de a formula cererea și în numele celorlalți moștenitori, instanța a apreciat-o ca rezultând atât din faptul că în Anexa nr. 3 la poziția nr. 33, validată prin H.C.J. nr.80/29 Octombrie 1991, figurează A. V. -M., A. O.
, C. L., Alb S. și G. M., în calitate de succesori ai defuncților A.
V. și M. și cerere cu numărul indicat anterior, hotărâre care nu a fost contestată de către defunctul A. V. ie sub aspectul moștenitorilor persoane îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate, cât și din faptul că contestația înregistrată sub nr. 27028/400/05 August 1991 formulată de defunct și adresată Comisiei locale C., privind suprafața avută în vedere de 2,46 ha, în loc de 5 ha cât s-a solicitat (pentru suprafața de 3,39 ha existând extrase de carte funciară, iar pentru diferență s-a dovedit cu martori) în care se arată: "Nu suntem de acord cu aplicarea cotei de reducere asupra suprafeței deoarece prin aceasta se încalcă prevederile art.8 din Legea nr.1. unde se precizează că fiecare persoană este îndreptățită la o suprafață minimă de 0,5 ha. Ținând cont de faptul că sunt mai mulți moștenitori solicităm reconstituirea integrală a dreptului de proprietate asupra întregii suprafețe cu care s-a intabulat în cartea funciară".
De altfel, prin adresa înregistrată la comisia locală sub nr. 15040/304/14 Aprilie 1997, același defunct făcând referire la cererea nr._ arată "numărul real de moștenitori și cotele de moștenire ce le revin acestora după Alb V. și Alb M., respectiv Alb O. - 1/3 parte din moștenire, A.
V. - 1/3 parte din moștenire și moștenitorii lui Alb I. cu 1/3 parte din
moștenire, respectiv Alb M., în calitate de soție, G. S. și Alb S., în calitate de copii, solicitând excluderea lui C. L. ca urmare a renunțării sale la succesiune, potrivit sentinței civile nr.7480/1981".
De asemenea, instanța a reținut că la dosarul de fond funciar aferent cererii de reconstituire formulată de defunctul A. V. V. ie se află și actele de stare civilă ale pârâților depuse în dovedirea cererii, iar pe parcursul întregii vieți, defunctul nu a acționat pentru radierea acestora din titlul de proprietate.
De altfel, în practica judiciară s-a desprins principiul mandatului tacit între comoștenitori, reținându-se printr-o decizie de speță faptul că în situația în care un titlu de proprietate ar fi emis pe numele unui moștenitor ce nu a formulat cerere de reconstituire în mod expres, iar ceilalți comoștenitori nu au atacat actele premergătoare emiterii titlului de proprietate atunci titlul se consideră a fi emis în mod valabil, întrucât se prezumă că a existat un mandat tacit din partea moștenitorului acre nu a formulat cerere de reconstituire, urmând ca situația dintre comoștenitori să fie rezolvată pe calea partajului succesoral, Decizia Civilă nr. 842/R/2011 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._ .
Față de toate acestea, instanța a considerat că cererea formulată de defunctul A. V. ie a fost formulată avându-i în vedere și pe succesorii lui Alb
I. .
Cu privire la pretinsa cerere de renunțare formulată de pârâtul C. L.
O., instanța a reținut că nu a existat o renunțare expresă la moștenire, declarația de renunțare la succesiune putându-se face și în fața instanței de judecată însă un asemenea act de voință nu s-a realizat, în condițiile în care tranzacția nici nu a fost semnată de pretinsul renunțător.
Pe cale de consecință, instanța a considerat că Titlul de Proprietate nr._ a fost legal emis în favoarea pârâților C. Lurențiu O., A. S.
-I. și G. S. M., motiv pentru care va respinge acțiunea formulată de reclamanți ca neîntemeiată cu privire la toate capetele de cerere.
Văzând dispozițiile art. 274 C.pr.civ., instanța a obligat reclamanții la plata în favoarea pârâtei G. S. M. a sumei de 2250 lei, f.98, f. 99, f. 306 din dos._, a pârâtului C. L. O. a sumei de 3150 lei, f. 96 și f. 308 din dos. nr._, a pârâtei D. C. a sumei de 750 lei, f. 97 cu titlu de cheltuieli de judecată în ambele cicluri procesuale.
Împotriva sentinței civile nr.4203/2013 și a încheierii fn din_ au declarat recurs reclamanții solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii de fond și a încheierii și rejudecând cauza în limitele hotărârii de casare constând în Decizia nr.165/R/_ ce a menținut soluția pronunțată asupra excepției tardivității să dispună admiterea acțiunii civile de fond funciar precizate sub aspectul cererii de înscriere în fals încă de la data de 05 septembrie 2011 în cadrul primului ciclu procesual și ulterior constatării falsului invocat conf. art. 184 C.pr.civ. să admiteți acțiunea dispunând în consecință nulitatea absolută a înscrierii la poz.33/61 din tabelul anexa 3 (pentru moștenitorii foștilor membrii CAP) Hotărârea 80/1991 a Comisiei Locale și Județene de aplicare a L. 1. a numiților Alb S. și G. M., consecință a constatării falsului intelectual în ce privește înscrierea lor în tabelul anexă, deoarece aceștia nu au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru aceste terenuri, condiție legală sine qua non pentru reconstituirea acestui drept prin repunerea în termenul de acceptare a
succesiunii, în conf. cu art. 8 alin.(3) din Legeal8/1991;nulitatea absolută a înscrierii la poz.33/61 din tabelul anexa 3 (pentru moștenitorii foștilor membrii CAP) Hotărârea 80/1991 a Comisiei Locale și Județene de aplicare a L. 1. a numitului C. L., consecință a constatării falsului intelectual în ce privește înscrierea lui în tabelul anexă, deoarece deși a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru aceste terenuri conf. art. 8 alin.(3) din Legeal8/1991 fiind renunțător anterior la moștenirea antecesorului comun A. P. V. (membru cooperator căruia i-a fost recunoscut dreptul) nu este îndreptățit la reconstituire conf. prev. art. 13 alin.(2) din Legeal8/1991 coroborat cu prev. art. 696 C.civ. nu este repus în termenul de acceptare a succesiunii deoarece renunțarea este definitivă pentru întreaga succesiune;nulitatea absolută parțială a Titlului de proprietate Nr._ eliberat pentru moștenitorii lui A. V., ca o consecință a constatării celorlalte nulități absolute anterioare, în sensul radierii din titlu a numiților Alb S., G. S. M. și C. L. O. din cuprinsul acestuia ca o consecință a admiterii petitelor anterioare în conf. cu prev. art. 8 alin.(3) din Legeal8/1991 și prev. art. 13 alin.(2) din Legea 1. coroborat cu prev. art. 696 C.civ. precum și obligarea comisiilor de Lege 1. la eliberarea unui nou titlu de proprietate în favoarea moștenitorilor legali Alb P. O. și A. P. V. ie în conformitate cu prev. art. 8 al.(3) și art. 13 din Legea 1., care au formulat cererile de retrocedarea fiind validați prin Hotărârea 80/1991 la poziția 33/61 din Anexa 3 de C. de L.1., respectiv în favoarea lui Alb V. O. care a formulat cererea Nr.4934/1991 și A. v. V. ie care a formulat cererea Nr.8060/1991 așa cum rezultă din conținutul Tabelului Anexă Nr.3 poz.33/61 a Hotărârii Nr.80/1991, unde au fost indicate 3(trei) cereri, respectiv cererea Nr.4934/1991 depusă de Alb V. O. ; cererea Nr.6673/1991 depusă de renunțătorul C. L. și cererea Nr.8060/1991 depusă de antecesorul nostru A. V. V. ie zis M., Lipsind orice cerere depusă de Alb S. și G.
M. S. .
Totodată contestă modul de stabilire a cheltuielilor de judecată în toate ciclurile procesuale, atât timp cât anterior a fost admis recursul ceea ce înlătură culpa lor procesuală sub aspectul casării cu trimitere spre rejudecare, fapt ce nu ar da dreptul la cheltuieli pentru părțile adverse când ele au căzut în pretenții, iar, în ceea ce-1 privește pe C. L. O. acestuia i s-au acordat și cheltuielile aferente cererii reconvenționale disjunse ce i-a fost respinsă.
Pentru toate aceste motive solicită casarea hotărârii și ulterior să diminueze onorariile în măsura în care au fost admise cererile ținând cont și de onorariile acordate în cauzele similare de fond funciar.
În motive arată că reclamanții recurenți au formulat încă din primul ciclu procesual, adică de la termenul din_ cererea de înscriere în fals, depunând-o ulterior în scris pentru termenul din 05 septembrie 2011, o cerere de înscriere în fals conf. art. 184 Cpc, și instanța de fond din rejudecare ignoră și practic refuză să se pronunțe sub diverse pretexte asupra cererii de constatare a falsului fără sesizarea procurorului conf. prev. art.184 Cpc.
Chiar și așa, dacă înscrisul depus la termenul din_ ar fi o nouă precizare de acțiune, care s-ar referi la altceva decât înscrierea în fals deja formulată în cadrul primului ciclu procesual, fiind la primul termen în rejudecare, în mod temeinic și legal o precizare de acțiune nu ar fi tardivă, deoarece la același termen de_ a fost formulată o întâmpinare, dar, totodată și o cerere de recuzare admisă de altfel, condiție în care termenul din_ nu poate fi considerat ca prima zi de judecată în rejudecare cu procedură completă, aceasta cu atât mai mult cu cât excepția tardivității a fost invocată doar prin întâmpinarea depusă la dosar la data de_ pentru termenul din_, fiind acordat un nou termen pentru studiul actelor pentru data de_ .
Nelegalitatea și netemeinicia soluției instanței din cadrul încheierii din_ atacate se poate stabili și din faptul că în mod nelegal instanța consideră acțiunea precizată tardivă în baza unei întâmpinări făcute doar după 2(două) termene de la momentul așa zisei noi precizări de acțiune, fapt ce în mod legal atrăgea decăderea din dreptul de a mai invoca orice excepții, fapt invocat de noi dar asupra căruia instanța a omis să se pronunțe.
Un alt motiv de casare al sentinței atacate îl constituie soluționarea cererii de înscriere în fals, fără sesizarea procurorului, conform art.184 Cod de procedură civilă.
Potrivit art.184 Cod de procedură civilă, la invocarea falsului instanța poate suspenda judecata pricinii, înaintând înscrisul procurorului", iar, dacă instanța consideră că nu se impune suspendarea, atunci " Când nu este caz de
judecată penală sau dacă acțiunea publică s-a stins sau s-a prescris, falsul se va cerceta de instanța civilă, prin orice mijloace de dovadă.", așa cum prevede art 184 C.pr.civ.
Ca atare sub acest aspect nu există nici un fel de putere de lucru judecat și cu atât mai puțin de autoritate de lucru judecat, deoarece nici o instanță anterioară nu a fost investită sub acest aspect.
Tabelul anexă Nr.3 în original se află în posesia Comisiilor de aplicare a
L. 1. ,. Antecesorul lor A. V. V. ie nu a putut ataca titlul de proprietate întrucât i-a fost ascuns de pârâți faptul că a fost ridicat de la comisie, sub semnătură, de către G. S. M. și nu de Alb O. cum se susține fals de către pârâți.
In dreptul poziției din tabelul anexa Nr.3 poz. 33/61 a Hotărârii 80/1991, unde au fost înscriși aceștia sunt indicate 3(trei cereri) cererea Nr.4934/1991 depusa de Alb V. O. ; Nr.6673/1991 depusă de C. L.
O. si 8060/1991 depusa de antecesorul nostru A. V. V. ie zis M. . Nu se indică nici o cerere depusă de Alb S. și G. M. pentru ca nici nu există.
Confirmarea rezultă implicit din faptul că nimeni nu prezintă cererea de reconstituire formulată de aceștia, nimeni, nu neagă susținerile lor, ci chiar dimpotrivă se susține aberanta teorie a mandatului tacit între rude, care nu este definit niciunde în întreaga practică și doctrină juridică, motiv pentru care nici nu există nici un text de lege care să-1 prevadă, ci dimpotrivă prev. art. 8 din forma inițială a L. nr.1., actualmente, art.9 îl exclude în mod expres.
Tatăl recurenților a formulat cererea doar în nume propriu și a semnat-o ca atare, fără a indica în cuprinsul acesteia pe vreunul din ceilalți moștenitori, atât în ce privește terenul propriu în suprafață de 800 stj.p. cât și restul de 5 ha cu drept moștenire după părinții săi.
Faptul că în cererea sa antecesorul recurenților menționează despre "ordinea de preferință în raport cu ceilalți moștenitori"" nu face decât dovada că era jurist și a preluat textul corespunzător din forma inițială a legii 1., știind că există și alți prezumtivi moștenitori, dar, a căror obligație proprie nu a suplinit-o prin cererea sa.
Faptul că A. V. V. ie nu a contestat în timpul vieții înscrierea în PV de punere în posesie a lui G. S. și Alb S. este determinată de lipsa lui de acces la dosarul de fond funciar, crezând că aceștia au formulat în nume propriu cerere, sau că ar fi formulat cererea împreună cu ceilalți posibili moștenitori repuși în termenul de opțiune succesorală pentru terenurile obiect al L. 1. .
Instanța nu ar putea reține nici ipoteca formulării cererii prin mandatar, întrucât în cauză nu a fost făcută dovada unui mandat expres ori tacit acordat de reclamante fratelui lor L. C. I., în vederea formulării și depunerii cererii de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenului deținut de autorul comun ala acestora, pe raza sectorului 5 B. ești.
Astfel, din răspunsurile reclamantelor, la interogatoriu instanța reține că acestea au cunoscut împrejurarea că L. C. I. a fost singura persoană care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate (răspunsul la întrebarea nr. 1 al reclamantei V. A. fila 73), acestea nefăcând nici o dovadă a unei înțelegeri prealabile, cu semnificația juridică a unui mandat tacit, acordat de reclamante autorului pârâților, în vederea formulării cererii de reconstituire a dreptului de proprietate."
Ca atare, solicită instanței să constate că înscrierea acestora în tabelul anexa Nr.3 poz. 33/61 a Hotărârii 80/1991 neavând la bază o cerere proprie "este nulă si nu produce efecte juridice, neavând o existenta reala, fiind rezultatul falsului intelectual așa cum este acesta încadrat in dispozițiile art. 289 Cod P., falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia, de către un funcționar aflat in exercițiul atribuțiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului.
Pe tot parcursul vieții sale antecesorul reclamanților A. V. V. ie (M. ) nu a văzut niciodată titlul de proprietate Nr._, acesta nefiindu-i cunoscut faptul că pe acest titlu a fost înscris renunțătorul la succesiune C.
L. -O. și ne știind nici faptul că G. S. -M. și Alb S. -I. nu au formulat cererea prevăzută de art. 8 alin.(3) din Legea 1., nefiind deci îndreptățiți la reconstituirea unui drept pe care nici măcar nu l-au pretins prin îndeplinirea cerinței minimale de formulare a cererii prevăzute de acest text din Legea 1. .
Ca atare consideră fondat prezentul recurs solicitând admiterea acestuia pe cale de consecință după casare fiind justificată cererea subsemnaților de constatare a nulității absolute parțiale a TP Nr._, eliberat în mod nelegal în favoarea unor persoane care nu au formulat cerere conform L. 1.
sau în favoarea unui renunțător expres la moștenire, fiind la rândul ei temeinică și legală și cererea de eliberare a unui nou titlu de proprietate conform nulităților absolute astfel constatate, doar, în favoarea lui Alb V. O. și A. V. V. ie(zis M. ), ca moștenitori ai fostului proprietar A. P. V., care îndeplinesc cerințele legilor fondului funciar.
Prin intampinarea formulata intimata G. S. M. a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Din scriptul de recurs precum și din "completarea" acestuia, reiese ca recurenții solicită casarea cu reținere pentru motivul respingerii cererii de înscriere in fals.
Solicita respingerea motivelor de casare ale încheierii din_ prin care a fost admisă excepția tardivității cererii precizatoare și modificatoare din data de_ (primul termen în rejudecare după casare).
Admiterea cererii din prezentul dosar ar fi echivalenta cu violarea art. 14 din Convenție care interzice discriminarea. Curtea a statuat (cauza Tudor Tudor împotriva României, Hotărârea din 24 martie 2009, par. 30-33) ca lipsa de consecvență în practica instanțelor naționale, diferențele de abordare profunde din jurisprudență, sunt de natură să creeze o stare de
insecuritate continuă, iar soluțiile diametral opuse din spete similare vin in contradicție cu prevederile art. 14 care interzice discriminarea.
O eventuală soluție nefavorabilă intimatei, fratelui sau - Alb S. I. și vărului comun - C. L. O., ar echivala cu o discriminare prin practica judiciară neunitară, raportată la soluția din Decizia civilă nr._, spetele menționate nefiind doar similare ci chiar identice.
In ceea ce privește recursul declarat împotriva încheierilor din _
,_ si_, se impune respingerea acestuia ca lipsit de obiect în ceea ce privește încheierile din_ și_, prin care nu s-a modificat cuantumul cheltuielilor de judecată, ci doar s-au îndreptat erorile materiale cu privire la nume etc.
Recursul împotriva încheierii din_ este nelegal, întrucât cheltuielile de judecată, în situația casării cu trimitere, se acordă în rejudecare. În ceea ce privește pretinsa lipsă de culpă procesuală a reclamanților- recurenți în faza recursului finalizat cu casarea cu trimitere, învederează că nici ei, pârâții-intimați nu au vreo culpă în faptul că această instanță a
respins excepția autorității de lucru judecat când ei au invocat excepția puterii de lucru judecat și oricum, în cazul casării, cheltuielile de judecată se acorda la final și sunt în sarcina părții care cade în pretenții.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente în cauză, tribunalul reține următoarele:
În rejudecare, în mod corect prima instanță a admis excepția tardivității precizării de acțiune, întrucât, în rejudecarea după casare,
instanța trebuie să țină seama numai de motivele invocate în fata instanței a cărei hotărâre a fost casată.
Totodată, judecata se desfășoară în limite precis stabilite, în sensul dispozițiilor art. 315 alin. 3 C. proc. civ., limite ce nu pot fi ignorate prin soluționarea unui alt obiect al acțiunii care nu exista la data la care s-a
judecat prima dată. Prin urmare, în rejudecare nu mai există prima zi de înfățișare până la care reclamanții pot să-și modifice acțiunea, modificare care nici nu mai este posibilă, rejudecarea fiind dispusă doar pentru cererile formulate cu ocazia primei judecăți în fond.
La termenul din_ la prima judecată în fond, reprezentanta reclamanților a arătat că înțelege să se înscrie în fals cu privire la Hotărârea Comisiei Județene nr.80/1991 privitor la pozițiile 33 și 61 prevăzute în tabelul anexă 3 a numiților Alb S. I. și G. S. M.
. Înscrierea în fals s-a făcut sub forma unei cereri scrise la termenul din_ .Întrucât cu ocazia primei judecăți pe fond instanța s-a pronunțat pe excepția autorității de lucru judecat sentință casată cu trimitere spre
rejudecare, în rejudecare prima instanță era investită legal și cu soluționarea acestui petit. Cu toate acestea, prin sentința civilă nr._
** prima instanță a omis să se pronunțe asupra acestui petit.
În aceste condiții, potrivit dispozițiilor art.281 2Cod de procedură civilă, dacă prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în același termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva
acelei hotărâri. Potrivit articolului 281^2a, îndreptarea, lămurirea, înlăturarea dispozițiilor potrivnice sau completarea hotărârii nu poate fi cerută pe calea apelului sau recursului, ci numai în condițiile art. 281-281^2.
În consecință, cu privire la procedura falsului nefiind urmată procedura de completare a omisiunii, critica nu poate fi formulată direct în recurs. Sub acest aspect recursul este inadmisibil.
În ceea ce privește soluția primei instanțe cu privire la legala înscriere a reclamantei împreuna eu fratele său în anexa 3 la poziția nr.33/61 și a numitului C. L., tribunalul apreciază că soluția primei instanțe
este legală și temeinică.
Așa cum rezultă din actele de stare civilă aceștia sunt moștenitori ai foștilor proprietari de CF Alb V. si Alb M., iar cererea de reconstituire a fost făcută prin comoștenitorul A. V. V. ie care primit mandat din partea lor pentru formularea cererii de reconstituire și în numele lor, iar intimații au acceptat consecințele juridice ale cererii prin completarea dosarului de fond funciar cu actele de stare civilă personale.
Corect a reținut prima instanță că cererea de reconstituire a dreptului de proprietate nr._ a fost adresată de A. V. V. ie și Alb O. cu luarea in considerare a ordinii de preferința in raport cu ceilalți moștenitori, iar prin adresa de revenire la cerere, înregistrată sub nr. 15040/_ se arată că: "numărul real de moștenitori și cotele de moștenire ce le revin acestora după Alb V. si Alb M., respectiv Alb O. - 1/3 din moștenire, A. V. - 1/3 din moștenire si moștenitorii lui Alb I. cu 1/3 clin moștenire, respectiv Alb M. in calitate de soție, G. S. și Alb luliu, în calitate de copii".În această calitate intimații au completat
dosarul de fond funciar cu actele de stare civilă.
Interpretarea dată de prima instanță mandatului din cauză este în
conformitate cu dispozițiile art.1533 cod civil potrivit cărora "mandatul poate fi expres sau tacit. Și primirea mandatului poate fi tacita si sa rezulte din executarea lui din partea mandatarului".
Susținerile recurenților potrivit cărora neatacarea de antecesorul lor a procesului verbal de punere în posesie cu privire la înscrierea lui G.
S. și Alb S. a fost determinată de lipsa de acces la dosarul de fond funciar este neîntemeiată. Lipsa de acces presupune existența unei
intenții a acestuia de a studia dosarul de fond funciar, studiu care să-i fi fost refuzat de către Comisa locală, ori o dovadă în acest sens nici nu a fost făcută. Chiar și așa, un eventual refuz putea fi atacat în instanță, astfel că această apărare nu subzistă, soluția primei instanțe fiind întemeiată.
În ceea ce privește renunțarea lui C. L. la moștenirea după
A. P V., antecesorul comun al părților, tribunalul reține că acesta trebuia să îndeplinească cerințele Codului civil, respectiv să fie făcută în formă scrisă autentică. Declarația se face în fața notarului public și doar în termenul de 6 luni de opțiune succesorală. În acest sens sunt
dispozițiile art.2 din Decretul nr.40/1953 potrivit cărora « Renunțarea expresă la succesiune se face în fata notarului de stat competent, potrivit art. 1 și se înregistrează într-un registru special ținut la biroul notariatului de Stat.
Renunțarea expresă la succesiune poate fi făcuta și prin înregistrarea, potrivit alin. 1, a unei declarații autentice, făcută în altă parte. «
Din cuprinsul sentinței civile nr.7480/1981 pronunțate de Judecătoria Cluj-Napoca în dosar nr.7342/1981 rezultă că A. V. a decedat în anul 1975, ori în anul 1981 în fața instanței nu se putea vorbi de o renunțare la moștenire. De fapt, din considerentele sentinței reiese că intimatul C. L. nu a avut pretenții la imobilul supus
partajului, renunțarea fiind supusă unor condiții speciale, așa cum s-a menționat anterior. Nefiind renunțător C. V. era în drept să formuleze cerere de reconstituire la legea nr.1. .
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, acestea au fost stabilite cu respectarea dispozițiilor art.274 Cod de procedură civilă. Susținerea potrivit căreia prima soluție pronunțată a fost casată și trimisă cauza spre rejudecare, astfel că reclamanților nu li se poate reține nici o culpă este neîntemeiată. Reclamanții au căzut în pretenții și fiind cei care au demarat procedura ei trebuie să repare prejudiciul cauzat intimaților prin împrocesuare.
Raportat la considerentele mai sus invocate, tribunalul apreciază
că sentința și încheierea atacată sunt temeinice și legale, că înscrierea în anexa 3A la poziția nr.33/61 nu are la bază nici un fals, astfel că în temeiul art.312 alin.1 raportat la art.304 pct.9 și art.3041Cod de
procedură civilă va respinge ca nefondat recursul declarat de A. E., A.
S. L., A. C. M. împotriva Încheierii f.n. din_, împotriva Sentinței civile nr. 4203 din_, pronunțată în dosar nr._ **, al Judecătoriei C. -N., pe care le va menține în totul.
În temeiul art.274 Cod de procedură civilă va obliga în solidar recurenții să plătească intimaților, C. L. și G. S. M., câte 500 lei, cheltuieli de judecată în recurs. .
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE L.
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de A. E., A. S. L., A.
C. M., împotriva Încheierii f.n. din_, împotriva Sentinței civile nr. 4203 din_, pronunțată în dosar nr._ **, al Judecătoriei C. -N., pe care le menține în totul.
Obligă recurenții în solidar să plătească intimaților, C. L. și G.
S. M., câte 500 lei, cheltuieli de judecată în recurs. Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțat+ă în ședința publică din_ .
Președinte, D. T. | Judecător, F. S. B. | Judecător, Ana-SS |
Grefier, E. C. |
E.C. 19 D. 2013 Red SS/tehn AP
2 EX._
Jud fond - N. C.
| ← Decizia civilă nr. 323/2013. Fond funciar | Decizia civilă nr. 627/2013. Fond funciar → |
|---|
