Decizia civilă nr. 1131/2013. Fond funciar
Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ NR. 1131/R/2013
Ședința publică de la 27 Noiembrie 2013 Instanța este constituită din: PREȘEDINTE O. -C. T.
Judecător A. -F. D. Judecător O. R. G. Grefier L. M.
Pe rol fiind judecarea recursului promovat de recurent C. O. M.
, recurent C. M., recurent C. L. DE F. F. T. împotriva Sentinței civile nr. 1375/_, pronunțată de Judecătoria Turda, în dosarul nr._, privind și pe intimat C. J. DE F. F. C., având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul recurenților reclamanți C. O. M. și C. M., av. G. Nicolaie, lipsă
fiind părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care se constată că, în cauză, au fost promovate două apeluri, ambele în termen, au fost motivate și comunicate.
T. ul pune în discuție, raportat la motivele de recurs formulate de
C. L. DE F. F. T., dispozițiile art. 7 alin.1 din Legea 165/2013 având în vedere că prevederile acestei legi se aplică și cererilor noi.
Reprezentantul recurenților reclamanți arată că nu mai are de formulat alte cereri în probațiune.
T. ul, nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de propus, declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul în dezbateri asupra recursurilor.
Reprezentantul recurenților reclamanți solicită admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței atacate, obligarea pârâtelor la reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de 945 mp vie în echivalent și punerea în posesie cu această suprafață sau cu echivalent arabil, pe vechiul amplasament sau pe unul similar, fără cheltuieli de judecată.
În ce privește recursul formulat de C. L. DE F. F. T., solicită respingerea acestuia, fără cheltuieli de judecată.
T. ul reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Reține că prin sentința civilă nr. 1375/_, Judecătoria Turda a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții C. O. M., C. M. în contradictoriu cu pârâții C. LOCALĂ PENTRU STABILIREA
DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR T., C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR C. .
A obligat cele două pârâte la îndeplinirea formalităților necesare punerii în posesie și emiterii titlului de proprietate în favoarea reclamantei pentru suprafața de 230 mp vie, pe vechi amplasament sau pe un alt amplasament stabilit conform art. 10 din HG nr. 890/2005.
A respins restul pretențiilor reclamanților.
A obligat pârâtele, în solidar, la plata în favoarea reclamanților a sumei de 393,65 lei reprezentând cheltuieli de judecată parțiale.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța a reținut următoarele
În fapt, prin Titlul de proprietate nr. 1581/1816 emis în favoarea reclamantei C. O. M. la data de_ acesteia i-a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață totală de 6700 mp situat administrativ în extravilanul mun. T., având destinația vii.
Terenul a fost identificat în tarla 28 parcela 20/2 și, potrivit concluziilor expertizei tehnice întocmite în cauză de către expert Ionescu Victor, în prezent se identifică parțial, în regim de carte funciară, cu imobilul înscris în CF 14043 N T., cu nr. cadastral 1994, în suprafață de 7670 mp.
În urma măsurătorilor efectuate în vederea întocmirii raportului de expertiză s-a constatat că deși suprafața înscrisă în Titlul de proprietate nr. 1581/1816 este de 6700 mp, în realitate aceasta este cu 230 mp mai mică, în concret în teren regăsindu-se numai 6470 mp.
Totodată expertul a stabilit că din suprafața de 6470 mp regăsită în teren, numai suprafața de 5860 mp are categoria de folosință vie, diferența de 610 mp având categoria de folosință fânaț și reprezentând un taluz abrupt ce nu se pretează transformării în teren arabil.
Cu privire la diferența de suprafață de 230 mp ce nu se regăsește în teren, instanța a reținut că deși este probabil ca această diferență în minus să se datoreze mijloacelor rudimentare de măsurare folosite la punerea în posesie - astfel cum a explicat pârâta C. Locală T. - nu este mai puțin adevărat că reclamanta este îndreptățită la întreaga suprafață de 6700 mp, care se impune a i se reîntregi în teren.
În ceea ce privește suprafața de 610 mp reconstituită reclamantei prin Titlul de proprietate nr. 1581/1816 cu privire la care s-a constatat că reprezintă în fapt un taluz instanța a reținut că potrivit art. 27 alin. 1 din legea nr. 18/1991 "Punerea în posesie și eliberarea titlurilor de proprietate celor îndreptățiți nu pot avea loc decât numai după ce s-au făcut în teren delimitările necesare pentru măsurători, stabilirea vecinătăților pe temeiul schiței, amplasamentului stabilit și întocmirea documentelor constatatoare prealabile.";
Prin urmare, operațiunea de delimitare și parcelare a terenurilor este urmată de întocmirea procesului-verbal de punere în posesie, iar ulterior, pe baza acestuia, a propunerilor și a documentelor înaintate de comisia locală, în care trebuie să fie precizate parcela, tarlaua, suprafața, vecinătățile, comisia județeană eliberează titlul de proprietate.
În aceste condiții, și având în vedere că procesul-verbal de punere în posesie a fost semnat și, ca atare, însușit de către reclamantă, care a acceptat în acest mod amplasamentul atribuit cu aceeași configurație ca în prezent, solicitarea sa de acordare a unei suprafețe de teren suplimentare apare ca neîntemeiată.
În plus, s-au avut în vedere dispozițiile art. 32 din HG nr. 890/2005, potrivit cărora echivalarea terenurilor agricole, pe categorii de folosința in echivalent arabil, este prevăzuta in anexa nr. 18, cuprinsul anexei 18 care stabilește un coeficient de echivalare de la 1 până la 4, pentru echivalarea terenurilor cu destinația vie, operațiunea intrând în competența comisiei de fond funciar, precum și precizările pârâtei C. Locală T. în sensul că la nivelul municipiului T. nu s-a făcut echivalarea terenurilor din cauza deficitului de teren.
Prin urmare, instanța a apreciat parțial întemeiată acțiunea reclamanților și a dispus obligarea celor două pârâte la îndeplinirea formalităților necesare punerii în posesie și emiterii titlului de proprietate în favoarea reclamantei pentru suprafața de 230 mp vie, pe vechi amplasament sau pe un alt amplasament stabilit conform art. 10 din HG nr. 890/2005, urmând a respinge restul pretențiilor acesteia.
În baza art. 274 C. pr. civ., reținând culpa procesuală a pârâtelor, instanța a dispus obligarea acestora, în solidar, la plata cheltuielilor de judecată către reclamanți proporțional cu pretențiile admise, respectiv suma de 393,65 lei.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs atât reclamanți, cât și pârâta C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor T. .
Reclamanții au solicitat modificarea în parte a sentinței, cu consecința obligării pârâtelor la reconstituirea dreptului lor de proprietate asupra suprafeței de 945 mp vie în echivalent și să dispună punerea lor în posesie cu această suprafață sau cu echivalent arabil pe vechiul amplasament sau pe un alt amplasament similar, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii arată că instanța nu motivează în nici un fel care este temeiul pentru care suprafața de 945 mp fânaț este identică cu suprafața de 945 mp vie, care apare în titlul de proprietate despre care au făcut vorbire în acțiune.
De asemenea, hotărârea este nelegală deoarece au cu mai puțin de 945 mp vie, această neechivalență a terenului, față de scriptic, trebuia îndreptată prin admiterea cererii în întregime.
În drept, se invocă prev. art. 304 pct. 7 și 9 C.pr.civ.
Prin recursul formulat pârâta C. locală solicită modificarea în parte a sentinței cu consecința respingerii acțiunii formulate.
În motivarea cererii arată că la momentul punerii în posesie măsurătorile au fost realizate cu ruleta și stânjenul, terenurile din tarlaua 28, având curbe de nivel, cu înclinații și pante care au determinat mici diferențe în calculul suprafeței acceptate la momentul punerii în posesie prin semnarea procesului-verbal și apoi ridicarea titlului de proprietate.
În cazul în care se vor înlătura apărările formulate, recurenta solicită a se ține cont de prevederile art. 7 alin. 1 din Legea 165/2013.
În drept, se invocă prev. Legii 18/1991, Legea 247/2005, Legea nr.
165/2013.
Prin întâmpinarea formulată în mod oral, reprezentantul reclamanților a solicitat respingerea recursului pârâtei, însă aceasta, deși legal citată, nu și-a exprimat poziția procesuală privind recursul reclamanților.
Analizând recursurile declarate, prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate, tribunalul în baza art. 312 coroborat cu 304 ind. 1 C.pr.civ. va admite în parte recursul declarat de pârâta C. locală și va respinge recursul reclamanților pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește recursul declarat de către reclamanți, tribunalul socotește ca fiind neîntemeiat, în condițiile în care au semnat procesul verbal de punere în posesie, fiind de acord cu amplasamentul și categoria de folosință a terenului, așa încât ulterior nu se mai pot prevala de faptul că li s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra unui teren de o altă categorie decât cea la care erau îndreptățiți.
Critica constând în nemotivarea soluției în ceea ce privește echivalarea suprafeței de teren de 945 mp fânaț cu 945 mp vie este neîntemeiată în condițiile în care instanța fondului a reținut în mod pertinent că potrivit prevederilor art.32 din HG 890/2005 echivalarea terenurilor se face de către comisia locală fiind stabilit un coeficient de echivalare de la 1 la 4 pentru echivalarea terenurilor cu destinația de vie.
Aceeași reglementare se regăsește și în art.31 din HG 1172/2001 incidentă la momentul întocmirii procesului-verbal de punere în posesie și eliberării titlului de proprietate, conform căreia Echivalarea terenurilor agricole, pe categorii de folosinta in echivalent arabil, este prevazuta in anexa nr. 21, anexă în
care se prevede că echivalarea se face de către comisia locală în funcție de calitatea viei, a solului, etc. stabilind o scară de 1 la 4.
Referitor însă la recursul formulat de către pârâtă, tribunalul apreciază că soluția judecătoriei este temeinică și legală atâta timp cât li s-a validat reclamanților o suprafață de 6700 mp, sens în care li s-a eliberat și titlu de proprietate, metodele rudimentare de măsurare a terenului neputând fi invocate, ceea ce echivalează cu invocarea propriei culpe, cu atât mai mult cu cât diferența de suprafață de 230 mp nu este deloc neglijabilă.
În această situație este lipsită de relevanță semnarea procesului verbal în contextul în care și în cuprinsul acestuia era menționată suprafața de 6700 mp.
Cu toate acestea, recursul pârâtei este întemeiat din perspectiva incidenței prevederilor art. 4 din Legea 165/2013, aplicabilă și proceselor în curs, motiv pentru care punerea în posesie și emiterea titlului de proprietate pentru suprafața de 230 mp vie se va face în conformitate cu dispozițiile acestei legi.
Cheltuieli de judecată nu au fost solicitate în recurs de către niciuna dintre părți.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Admite în parte recursul declarat de recurenta pârâtă C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor T., împotriva Sentinței civile nr. 1375/_, pronunțată de Judecătoria Turda, în dosarul nr._, pe care o modifică în parte, după cum urmează:
Obligă pârâtele la îndeplinirea formalităților necesare punerii în posesie și emiterii titlului de proprietate în favoarea reclamantei pentru suprafața de 230 mp vie, pe vechi amplasament sau pe un alt amplasament, cu respectarea prevederilor Legii nr. 165/2013.
Respinge recursul formulat de recurenții reclamanți C. M. și C.
O. M., împotriva aceleași sentințe.
Menține restul dispozițiilor sentinței privind respingerea restului pretențiilor și în privința cheltuielilor de judecată.
Fără cheltuieli de judecată în recurs. Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
Președinte, O. -C. T. | Judecător, A. -F. D. | Judecător, O. R. G. |
Grefier, L. M. |
Red.dact.O.T./C.Ț.
2 ex/_
Jud-fond.A. G. N. - Judecătoria Turda
← Decizia civilă nr. 581/21. Fond funciar | Decizia civilă nr. 323/2013. Fond funciar → |
---|