Decizia civilă nr. 133/2013. Grănițuire
Comentarii |
|
ROMÂNIA CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 133/R/2013
Ședința publică din data de 15 ianuarie 2013 Instanța constituită din:
Președinte: D. -L. B. - vicepreședinte al Curții de A. C.
Judecători: A. C.
V. M. - președintele Curții de A. C.
Grefier: S. - D. G.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanții C. F. și GHILE
T. împotriva deciziei civile nr. 54 din 11 septembrie 2012 pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr._ privind și pe pârâții B. I., G. N., B. M., I. M., M. A., A. F., O. A., G. C. ȘI G. I., având ca obiect grănițuire.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentantul pârâților intimați B. I., G. Saveta, I. M., O. A., Morica F. și M.
A., domnul avocat C. I. cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind reclamanții recurenți și pârâții intimați.
Procedura de citare este îndeplinită.
Recursul este timbrat cu suma de 9,5 lei taxă judiciară de timbru potrivit chitanței aflate la fila 23 din dosar și timbru judiciar în sumă de 0,15 lei.
La data de 7 ianuarie 2013, pârâții intimați B. I., G. Saveta, I. M. ,
O. A., Morica F. și M. A. au depus la dosar un înscris intitulat "concluzii scrise"; solicitând ca instanța să aibă în vedere la pronunțarea hotărârii de cele menționate în acest înscris.
La data de 11 ianuarie 2013, reclamanții recurenți au solicitat judecarea cauzei în lipsă și, în consecință, admiterea recursului astfel cum a fost formulat.
Nefiind formulate cereri prealabile ori excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată, declară închise dezbaterile și acordă cuvântul reprezentantului pârâților intimați cu privire la recursul formulat.
Reprezentantul pârâților intimați solicită respingerea recursului susținând pe larg cele consemnate prin înscrisul intitulat " concluzii scrise";( filele17-20 din dosar ), cu cheltuieli de judecată în cuantum de 800 lei reprezentând onorariu avocațial.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 433/_, pronunțată de Judecătoria Șimleu Silvaniei în dosar nr._, s-a admis în parte cererea înaintată de reclamanții
C. F. și G. T., împotriva pârâților B. I., G. N., B. M., I. M.
, M. A., ANDRICA F., O. A., G. C., G. I., având ca obiect
grănițuire.
S-a constatat că au calitate de moștenitori ai def. Ghile M., decedată la_, cu ultimul domiciliu în V. de Jos, reclamanții C. F. și G. T., fii ai defunctei.
S-a stabilit linia de hotar dintre imobilele proprietatea reclamanților, teren intravilan de 600 mp, fânețe "Grădină"; înscris în TP nr.4660/17906/_ în favoarea def. Ghile M., terenuri arabil intravilan "Grădină"; de 3500 mp. si curți construcții de 500 mp înscrise în TP nr. 24871/80541/_ emis în favoarea def. Ghile M. și reclamanților și imobilele proprietatea pârâților, teren intravilan curte de 1000 mp înscris în TP nr.24657/68355/_ în favoarea: Laslău M. ,
B. I., G. Saveta și terenurile intravilane arabil "Grădină"; de 4000 mp. și curte construcții de 900 mp. înscrise în TP nr.24657/68321/_ în favoarea: B. I.
, G. Saveta, I. M., M. A., O. A., A. F., pe linia notată cu E,F,G, terenul în suprafață de 130 mp. determinat prin punctele 7-6-5 E-D-C-B reprezentând drum comun.
Au fost obligați pârâții la grănițuirea proprietății pe aliniamentul E, F, GREFIER, raportul de expertiză topometrică împreună cu planul de situație de la fila 129 întocmit de către expert Irimuș Mircea, făcând parte integrantă din hotărâre.
Au fost compensate cheltuielile de judecată ale părților.
Pentru a pronunța această hotărâre, judecătoria a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrata în data de 11 decembrie 2007, sub nr._ la Judecătoria Șimleu Silvaniei, reclamanții C. F. si G. T. au chemat in
judecata pe paratul B. I. solicitând sa se constate calitatea de moștenitori a reclamanților in urma def. GHILE M. înscrisa in TP 4660/17906 din_, stabilirea liniei de hotar intre imobilele proprietatea reclamanților, situat in V. de Sus nr.200 si proprietatea pârâtului situat la nr.201 ,obligarea pârâtului la grănițuirea proprietăților învecinate si la cheltuieli de judecata.
Prin precizarea cererii, reclamanții au chemat in judecata si pe pârâtele G.
N. ,B. M., I. M., M. A., O. A. si ANDRICA F., motivând ca terenul reclamanților este înscris in TP 4660/17906 din_ la poz.B 5 si in TP 24871/80541 din_ la poz B1 si B6, ambele formând o singura parcela, iar terenul folosit de pârât este înscris in TP 24657/68355 din_ poz. B 6 si in TP 24657/68321 poz. B 1 si B 6 formând de asemenea, o singura parcela, iar in acest titlu de proprietate sunt înscrise si surorile pârâtului G. SAVETA, I. M. ,
M. A., O. A., ANDRICA F. ,iar in urma def. G. SAVETA au fost chemate in judecata pârâtele de rândul 1 si 2 ;in celalalt titlu de proprietate in care este consemnat terenul pârâților ,cu nr.24657/68355 sunt înscriși B. I. ,
L. M. si G. SAVETA, iar moștenitorii def. L. M. sunt pârâtul B. I. si def. G. SAVETA.
Se mai arata ca ambele terenuri au front la strada, respectiv la un drum comunal situat pe malul râului Barcău, iar linia de hotar este marcata de un stâlp de beton situat la strada care susține niște cabluri electrice.
În data de_, au fost chemați in judecata pârății G. C. si G. I.
, care au dobândit o parte din terenul in litigiu in cursul procesului, prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.535/_ de către BNP Ghile Gavrila, teren înscris in cf.nr.157 N V. de Sus nr. cad. 202 in sp. de 503 mp.
Prin sent.civ.405/2009 a Judecătoriei Simleu-Silvaniei, a fost admisa acțiunea precizata a reclamanților ,s-a constatat ca aceștia sunt descendenții de râdul I ai def.Ghile M. ,s-a stabilit linia de hotar intre imobilele proprietatea părților pe aliniamentul 6-3-E-F-G evidențiat pe anexa 2 la expertiza efectuata de exp.I.Mircea - fila 130 din dosar,expertiza care face parte integranta din hotărâre si s-a dispus compensarea cheltuielilor de judecata ale părților, pârâții
fiind obligați sa achite reclamanților suma de 758,25 lei cheltuieli de judecata parțiale.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții B. I. ,G. C. si
G. I. ,admis prin Dec.civ.nr.1283/2009 a T. ui Sălaj. A fost casata hotărârea atacata si trimisa cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
In rejudecare, cauza a fost înregistrată sub nr._ .
Sub aspectul stării de fapt, s+a reținut că, în data de_ a decedat G.
M., având ultimul domiciliu în V. de Jos, iar în baza art.651 cod civil instanța a constatat deschisă succesiunea acesteia.
In baza art.659,669 Cod civil s-a constatat că au calitatea de moștenitori ai defunctei reclamanții C. F. și G. T., în calitate de fii.
Prin titlul de proprietate nr.4660/17906/_, a fost reconstituit în favoarea defunctei dreptul de proprietate pentru terenul intravilan de 600 mp, fânețe grădină, iar prin titlul de proprietate nr.24871/80541/_ dreptul de proprietate în favoarea defunctei și a celor doi reclamanți asupra terenurilor arabile intravilan "Grădină"; de 3500 mp și curți construcții de 500 mp.
Terenurile menționate se învecinează cu imobilele proprietatea pârâților, teren intravilan curte de 1000 mp, înscris în TP nr. 24657/68355/_ în favoarea numiților: Laslău M., B. I., G. Saveta și terenurile intravilan arabil
"Grădină"; de 4000 mp și curți construcții de 900 mp înscrise în TP nr.24657/68321/_ în favoarea numiților: B. I., G. Saveta, I. M., M. A., O. A., A. F. .
Suprafața de 503 mp din terenul intravilan de 1000 mp. curți construcții înscris în TP nr.24657/68355/_ a fost înscrisă în CF nr.157 N V. de Sus nr.cad.202, în favoarea Laslău M., B. I. și G. Saveta, iar ulterior a fost înstrăinat pârâților G. C. și soția G. I. care sunt înscriși în cartea
funciară .
In concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză se arată că terenul de 1000 mp are în realitate suprafața de 503 mp înscrisă în cf. Se mai arată că reclamanții folosesc o suprafață de 3820 mp., marcată pe anexa nr.1 cu ABCDEFGHJKL, cu 780 mp mai puțin, iar pârâtul B. I. folosește 5430 mp, cu
530 mp. mai mult decât suprafața de 4900 mp., înscrise în TP nr.24657/68321/1996, terenul fiind marcat prin punctele 2-3-4-5-E-F-G-9-8 anexa 1; terenul cu nr.cad.202 în suprafață de 503 mp este marcat cu punctele 1-2-3-4-5-6-7.
Litigiul dintre părți poartă asupra terenului "drum de acces"; la casa veche a reclamanților, marcat cu 7-6-5-E-D-C-B, în suprafață de 130 mp., cu privire la care aceștia susțin că este inclus în titlul lor de proprietate și că nu poate fi
folosit ca drum de acces și de către pârâți.
In titlurile de proprietate nu sunt trecute vecinătățile acestui drum, astfel că expertul arată că suprafața acestui drum de acces (care în prezent este folosit ca drum comun) conform schițelor de punere în posesie și a vecinătăților înscrise în titlul de proprietate al reclamanților face parte din terenul reclamanților.
Din declarațiile martorilor ascultați în rejudecare, G. D. (f.72), Ghirbe
F. (f.73), B. I. (f.84), Gal F. (f.86) instanța reține că pârâții folosesc același drum de acces la proprietatea lor, ca și reclamanții, și că pârâții nu au nicio altă cale de acces la drumul principal în afară de acesta, părțile
neavând acces de pe drumul public deoarece sunt clădiri la stradă, martorii declarând că drumul de acces există";de când se știu";.
In consecință, terenul de 130mp determinat prin punctele 7-6-5-E-D-C-B reprezintă drum comun, nefiind proprietatea exclusivă a reclamanților, acțiunea fiind întemeiată în parte.
In baza art. 584 Cod civil care prevede că "orice proprietate poate îndatora pe vecinul său la grănițuirea proprietății lipsite cu a sa";, stabilește linia de hotar dintre imobilele proprietatea reclamanților, teren intravilan de 600 mp, fânețe
"Grădină"; înscris în TP nr.4660/17906/_ emis în favoarea def. Ghile M., terenuri arabil intravilan "Grădină"; de 3500 mp și curți construcții de 500 mp înscris în TP nr. 24871/80541/_ emis în favoarea def. G. M. și reclamanților și imobilele proprietatea pârâților, teren intravilan curte de 1000 mp înscris în TP nr.24657/68355/_ în favoarea: Laslău M., B. I., G. Saveta și terenurile intravilan arabil "Grădină"; de 4000 mp și curți construcții de 900 mp înscrise în TP nr.24657/68321/_ în favoarea: B. I., G. Saveta, Jacob M., M. A., O. A., A. F., pe linia notată cu E,F,G, terenul în suprafață de 130 mp determinat prin punctele 7-6-5-E-D-C-B reprezentând drum.
Finalitatea oricărei grănițuiri este acea ca proprietarii să-și îngrădească propriile imobile
In baza art. 585 Cod civil au fost obligați pârâții la grănițuirea proprietății pe aliniamentul E, F, G, raportul de expertiză topometrică împreună cu planul de situație de la f. 129 întocmite de către Irimuș Mircea, făcând parte integrantă din hotărâre.
In baza art.276 C.pr.civ., au fost compensate cheltuielile de judecată ale părților.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții C. F. și G. T.
, solicitând admiterea acestuia și schimbarea hotărârii primei instanțe în sensul stabilirii liniei de hotar dintre imobilele proprietatea reclamanților teren intravilan de 600 mp, fânețe Grădină înscris în T.P. nr.4660/17906/_ în favoarea defunctei Ghile M., terenuri arabil intravilan Grădină de 3500 mp și curți construcții de 500 mp înscrise în T.P. nr.24871/80541/_ emis în favoarea defunctei Ghile M. și reclamanților și imobilele proprietatea pârâților, teren intravilan curte de 1000 mp înscris în TP nr.24657/68355/_ în favoarea Laslău M., B. I., G. Saveta și terenuri intravilane arabil Grădină de 4000 mp și curți construcții de 900 mp înscris în TP nr.24657/68321/_ în favoarea: B. I., G. Saveta, I. M., M. A., O. A., A. F. pe linia notată cu E, F,G, terenul în suprafață de 130 mp determinat prin punctele 6-3-E-F-G.
Prin decizia civilă nr. 54/_, pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosar nr._ , s-a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanții C. F. și G.
T. împotriva sentinței civile nr.433/_ a Judecătoriei Șimleu Silvaniei, fiind obligați reclamanții la 500 lei cheltuieli de judecată către pârâtul B. I. .
În motivarea deciziei, T. a reținut că terenurile nefiind întabulate în CF, la stabilirea liniei de hotar s-a avut în vedere schițele de punere în posesie întocmite de Comisia locală de fond funciar V. de Sus.
În cazul în speță pentru stabilirea liniei de hotar dintre terenurile intravilane în suprafață de 4000 mp., și respectiv 600 mp., și cel al pârâților în suprafață de 5900 mp., s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice judiciare topografice de către expertul Irimuș Mircea.
În cauză au fost audiați la prima instanță și martorii G. D., Ghirbe F.
, B. I. și Gal F. care arată că pârâții folosesc același drum de acces la proprietatea lor ca și reclamanții și pârâții nu au aici o altă cale de acces la drumul public deoarece sunt clădiri la stradă și că acel drum de acces nu este proprietatea reclamanților fiind de când se știu drumul ce ducea la casa pârâților și reclamanților.
S-a reținut și faptul că în H.G. nr. 966/2002 privind domeniul public al județului Sălaj precum și a municipiului Zalău, orașelor și comunelor în Anexa
nr.57 privind Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei V. de Jos la poziția 122 -pct. 1.3.7.1-apare Drum comunal DC 90/A B. Ana-Drum de pâmânt-Drum înfundat, iar în adresa nr.6297/_ OCPI Sălaj precizează că a constatat că drumul de acces cu lungimea de 30 m există în teren, este drum înfundat și asigură unicul acces la proprietatea situată la adresa V. de Sus, nr.201 și pe Planul Urbanistic General drumul de acces este figurat (f.41, 146- 148 dosar_ acvirat).
De altfel, și expertul, prin raportul de expertiză efectuat în cauză concluzionează că potrivit PUG-ului și adresei nr.2189/_ a Primăriei V. de Jos, drumul de acces nu figurează ca drum aparținând domeniului public, dar menționează că în același PUG (în partea desenată) "drumul de acces"; din litigiu figurează, rezultând că între cele două părți ale PUG, respectiv partea scrisă și partea desenată există o neconcordanță (f.43 - dosar nr._, acvirat).
Prin urmare, terenul de 130 mp determinat prin punctele 7-6-5-E-D-C-B reprezintă drum comun, nefiind proprietatea exclusivă a reclamanților conform schiței de la fila 129-dosar fond.
Așa fiind, în mod justificat prima instanță a stabilit linia de hotar dintre imobilele proprietatea reclamanților teren intravilan 600 mp grădină înscris în
T.P. nr.4660/17906/2002, teren intravilan grădină-3500 mp și curți construcții-
500 mp în T.P. 24871/80541/1997 și imobilele proprietatea pârâților teren intravilan de 1000 mp înscris în T.P. nr.24657/_ mp teren intravilan și
curți construcții-900 mp înscris în T.P. nr.24657/1996 pe linia notată cu E-F-G, terenul în suprafață de 130 mp determinat prin punctele 7-6-5-E-D-C-B reprezentând drum comun.
În consecință în baza art.312 alin.1 C.pr.civ., s-a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanții C. F. și G. T. împotriva sentinței civile nr.433 din_ a Judecătoriei Șimleu Silvaniei.
În baza art.274 C.pr.civ., au fost obligați reclamanții la 500 lei cheltuieli de judecată către pârâtul B. I. .
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanții C. F. și G. T.
, solicitând admiterea recursului, modificarea deciziei și a sentinței atacate, cu obligarea pârâților la grănițuirea proprietății pe linia notată cu E, F, G teren în suprafață de 130 mp. determinat prin punctele 6-3-E-F-G evidențiat pe anexa 2 la raportul de expertiză efectuat de către expert Irimuș Mircea.
Se arată că instanțele au avut convingerea eronată că terenul de 130 mp determinat prin punctele 7-6-5-E-D-C-B reprezintă drum comun și că nu ar fi proprietatea reclamanților.
Recurenții solicită ca instanța să aibă în vedere că din probele existente la dosar, adresele emise de către Primărie, de Prefectura Sălaj, înscrisuri și hărți anexate rezultă cu certitudine că acest teren a fost proprietatea reclamanților și nu drum comun.
Astfel cum a fost stabilit și prin expertiza efectuată de către expert tehnic Irimuș Mircea, pârâții folosesc o suprafață mai mare decât le revine în realitate iar recurenții avem o suprafață mai mică cu 7 ari decât suprafața la care sunt îndreptățiți.
În titlurile de proprietate nu este trecut la vecinătăți acest drum, astfel că și expertul arată că suprafața acestui drum de acces, (care în prezent este folosit ca drum comun) conform schițelor de punere în posesie și a vecinătăților înscrise în titlul de proprietate face parte din terenul reclamanților recurenți.
Apreciază că în mod corect se impune stabilirea liniei de hotar dintre imobile pe aliniamentul 6-3-E-F-G evidențiat în anexa 2 la expertiza efectuată de către expert Irimuș Mircea și nu pe aliniamentul 6-3-E-F-G, astfel că pârâții ar putea avea acces pe un teren proprietate personală.
În mod eronat s-a reținut că s-ar fi uzucapat dreptul de proprietate asupra terenului unde se află drumul de acces în suprafață de 130 mp., acest teren a fost tot timpul în posesia și folosința reclamanților, l-au stăpânit fără a fi tulburați în posesie, s-au comportat ca proprietari ai acestuia și au achitat impozitul aferent, iar proprietatea pârâților nu se află într-un loc înfundat, având acces la calea publică pe terenul lor, desigur cât a mai rămas în urma vânzării făcute. Din actele emise de primărie și alte autorități competente, calea de acces nu figurează ca fiind un drum public, aspect confirmat și de către expertiza topografică efectuată în cauză. Din cuprinsul raportului de expertiză rezultă că reclamanții folosesc o suprafață de 3820 mp., cu 780 mp. mai puțin decât suprafața de teren la care sunt îndreptățiți conform titlului de proprietate, iar pârâtul B. I. folosește cu 530 mp. mai mult decât îi revine în realitate.
Prin adresa nr. 577/_ emisă de Consiliul Județean Sălaj, se precizează că "Drumul înfundat, la care se face referire, cu denumirea de str. Pîrîului, are o lungime de 150 m, aflat pe poziția 122- 1372 pe tabelul străzilor satului V. de Sus, dar nu este materializat în zona gospodăriei Domnului B.
I. (nr. 201).Pe malul stâng al Râului Barcău între str. Țărânii și str. Școlii, unde se află gospodăria lui B. I. nu este notificată și materializată nici o stradă ce ar fi în domeniul public al comunei.
Recurenții consideră că ar trebui acordată mai multă atenție actelor de proprietate existente, hărților privind proprietățile, cărțile funciare, decât susținerilor nefondate ale pârâților care urmăresc doar beneficiul de a folosi acel drum, de a se constata că l-au uzucapat cu toate că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de lege nici pentru uzucapiunea de scurtă durată.
În drept, este invocat art. 304 pct. 9 din Codul de procedură civilă.
În data de_, intimații B. I., G. Saveta, I. M., O. A. Morica F.
, M. A. au depus la dosarul cauzei "concluzii scrise"; (f. 17-20), prin care apreciază că hotărârile pronunțate in cauza sunt legale si temeinice, bazându-se pe o vasta si solida probațiune administrata in cauza de fata, arătându-se că este vorba despre un abuz de drept procesual din partea recurenților.
Recursul reclamanților este nefondat.
În principal, Curtea reține că nu toate motivele de fapt cuprinse în declarația de recurs pot fi circumscrise unor cazuri de nelegalitate, din cele expres și limitativ reglementate prin art. 304 C.pr.civ.
Astfel, motivele prin care recurenții solicită instanței de recurs să aibă în vedere toate probele existente la dosar, înscrisurile și hărțile depuse în fața instanțelor de fond din care rezultă cu certitudine că terenul în litigiu nu este un drum comun de acees, precum și acelea prin care se solicită instanței de recurs să stabilească linia de hotar dintre imobilele învecinate pe un alt aliniament decât acela stabilit prin decizia atacată, întrucât acesta corespunde situației de fapt reale, astfel cum ea rezultă din probele ce au fost administrate, sunt toate motive de netemeinicie care tind la stabilirea unei alte situații de fapt în cauză printr-o reapreciere a probelor. Or, toate aceste motive sunt inadmisibile în fața instanței de recurs, în condițiile abrogării exprese a dispozițiilor art. 304 pct. 10 și pct. 11 C.pr.civ., prin art. I din O.U.G. nr. 138/2000.
În raport cu dispozițiile procedurale aplicabile prezentului proces, rămâne instanței de recurs să aprecieze exclusiv cu privire la corectă interpretare și aplicare a legii substanțiale, precum și a celei de procedură, unei stări de fapt deplin stabilite prin hotărârile instanțelor de fond.
Din această perspectivă, instanța de apel reține, sub aspectul stării de fapt, în urma analizei și sintezei probelor ce au fost administrate, inclusiv a celor invocate astăzi de recurenți în cuprinsul declarației de recurs (depoziții de martori, titluri de proprietate, concluziile raportului de expertiză, H.G. nr.
966/2002, Anexa nr. 57), împrejurarea că drumul de acces are o suprafață de
130 mp. și acesta a fost și este folosit în comun de părțile în litigiu. Terenul pârâtului nu are front la drumul public, accesul realizându-se, în prezent, pe drumul de acces comun cu reclamanții. Acest drum de acces are o lungime de 30 de metri, este un drum înfundat, asigurând unicul acces la proprietatea situată în V. l de Sus nr. 201, prin urmare, este vorba de un drum comun care nu face obiectul proprietății exclusive a reclamanților.
În raport cu această situație de fapt, a cărei modificare în recurs este cu neputință, în absența unor mijloace de probă noi, care să fi fost administrate în fața instanței de recurs, dispozițiile de drept material referitoare la grănițuirea proprietăților învecinate au fost judicios aplicate.
Recurenții invocă, în cuprinsul declarației de recurs, și eronata aplicare a dispozițiilor referitoare la dobândirea proprietății prin uzucapiune. Referitor la aceasta, Curtea observă că niciuna dintre hotărârile instanțelor de fond nu cuprinde o dispoziție expresă, de constatare a existenței dreptului de proprietate dobândit prin uzucapiune în favoarea pârâților, inadmisibilă de altfel, în condițiile în care nu s-a formulat o astfel de pretenție pe cale reconvențională. Ceea ce se reține este folosința îndelungată exercitată în comun de către părțile în litigiu, cu privire la suprafața de teren de 130 mp, identificată prin înscrisurile administrate ca fiind un drum de acces, fără a se da acesteia, în mod expres, efectele juridice specifice uzucapiunii. Situația juridică a terenului în litigiu este clarificată de către instanțele de fond prin înscrisurile probatorii ce au fost administrate, coroborate cu concluziile expertizei tehnico-judiciare.
Față de cele ce preced, constatând că nu se verifică niciunul dintre cazurile de recurs reglementate prin art. 304 C.pr.civ., în baza art. 312 alin. 1 C.pr.civ., recursul se va respinge ca nefondat.
Aplicând dispozițiile art. 274 alin. 1 C.pr.civ., instanța va obliga recurenții, părți căzute în pretenții, să plătească intimaților suma de 800 lei cheltuieli de judecată în recurs, dovedite prin chitanța de plată a onorariului avocațial din data de_ (pag. 28 dosar).
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții C. F. și G. T. împotriva deciziei civile nr. 54 din 11 septembrie 2012 a T. ui Sălaj pronunțată în dosar nr._, pe care o menține.
Obligă pe numitul recurent să plătească intimaților suma de 800 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 15 ianuarie 2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
D. -L. B. A. C. V. M.
GREFIER
S. -D. G.
Red.DB/dact.MS 2 ex.
Jud.fond: A.S.C.
Jud.apel: G.Drăgan/M.Kende
← Decizia civilă nr. 304/2013. Grănițuire | Decizia civilă nr. 3/6. Grănițuire → |
---|