Decizia civilă nr. 143/2013. Plângere contravențională
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
T. S.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._ Operator date 2516
DECIZIA CIVILĂ NR.143
Ședința publică din 5 noiembrie 2013
Președinte: D. | G. | , președinte secție civilă |
I. | D. | , judecător |
V. | V. | , grefier |
S-a luat în examinare apelul formulat de petenta N. C. C., domiciliată în C. N., str. G. A., nr.47, ap.9, et.4, jud.C., împotriva sentinței civile nr.506 din 4 iulie 2013, pronunțată de Judecătoria Jibou în dosar nr._, având ca obiect plângere contravențională - - OUG 195/2002.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu se prezintă nimeni. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței faptul că potrivit dispozițiilor art.15 lit.i) din Legea nr.146/1997, prezenta cauză este scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, iar apelul este motivat și semnat.
Instanța, în temeiul art.131 alin.1 din Noul Cod de procedură civilă, constată că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta cauză.
Raportat la obiectul cererii și a actelor existente la dosar reține cauza în pronunțare.
T R I B U N A L U L,
Asupra apelului declarat :
Prin sentința civilă nr.506 din 4 iulie 2013 Judecătoria Jibou a respins ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petenta N. C. C., în contradictoriu cu intimatul I. de P. J. S. .
A fost menținut procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției seria CP nr. 3249620 încheiat la data de_ ca fiind legal și temeinic întocmit.
A fost obligată petenta la plata sumei de 100 de lei în favoarea Statului Român cu titlu de cheltuieli judiciare.
S-a lua că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
În motivarea hotărârii prima instanță a reținut că intimatul a făcut dovada constatării faptei contravenționale în condițiile legii, potrivit dispozițiilor art. 109 alin.1-3 din O.U.G. nr.195/2002, adică cu ajutorul unui mijloc tehnic ce beneficiază de omologare pentru a măsura viteza autovehiculelor, atât în regim de staționare cât și în regim de deplasare a autoturismului de patrulare pe care este montat, respectiv Aprobarea de Model AM 012/2009. Aparatul radar beneficia de verificare metrologică în termen de valabilitate și a fost utilizat de către un polițist rutier ce deține atestat de operator radar pentru exploatarea aparaturii video de supraveghere și de măsurare a vitezei.
Înregistrarea video efectuată de camera aparatului radar dovedește cu certitudine că petenta, la data de_, ora 12,22 a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_ cu viteza de 113 km/h.
Autoturismul petentei este singurul aflat în raza camerei aparatului radar, prin urmare este cert că viteza de 113 km/h îi aparține.
Agentul de poliție a constatat în mod nemijlocit că sectorul de drum pe care circula petentul se afla în interiorul localității Bârsău Mare, în sensul dat de legislația circulației rutiere, împrejurare confirmată de petentă și de probele administrate.
Petenta nu a propus probe prin care să dovedească o altă situație de fapt decât cea reținută de agentul constatator, simplele sale susțineri nefiind în măsură să probeze temeinicia afirmațiilor sale.
Probatoriul administrat certifică că fapta contravențională reținută în cuprinsul procesului verbal există, a fost săvârșită cu vinovăție de către petentă, a fost constatată în condițiile impuse de legislația în vigoare și nu este incidentă nici una dintre cauzele care înlătură caracterul contravențional al faptei prevăzute de art.11 din O.G. nr.2/2001.
S-a reținut că petentul, prin depășirea cu 63 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv situat în interiorul unei localități, a creat o stare de pericol concret pentru siguranța circulației rutiere, pentru viața, integritatea corporală și bunurile participanților la trafic și ale celorlalte persoane aflate în zona drumului public, valori sociale enumerate în cuprinsul art.1 alin.2 din O.U.G. nr.195/2002 și protejate de ansamblul dispozițiilor legale conținute de acest act normativ.
Necesitatea de a respecta regulile de circulație nu este numai legală, ci și morală, petentul trebuind să conștientizeze că îi este interzis a constitui un pericol pentru ceilalți participanți la trafic, în condițiile în care a manifestat indiferență față de consecințele pe care le poate avea față de propria persoană deplasarea cu viteza de 113 km/h pe un sector de drum unde limita maximă este de 50 km/h.
Fapta petentei este și mai gravă având în vedere că la momentul deplasării sale cu viteza de 113 km/h în localitate pe marginea părții carosabile, pe sensul său de mers se deplasa un pieton, iar în autoturismul său, potrivit propriilor susțineri se afla și copilul său.
Împotriva sentinței civile susmenționate a declarat recurs petenta N. C.
solicitând admiterea acestuia și modificarea hotărârii primei instanțe în sensul admiterii plângerii și anularea măsurii suspendării permisului de conducere pe o perioadă de 90 de zile precum și a i se anula obligarea sa la plata cheltuielilor judiciare de 100 lei către stat.
În motivul de apel invocat petenta apelantă arată că, contestă obligarea sa la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat deoarece nici un tribunal nu a mai cerut astfel de cheltuieli și consideră apelanta că ar fi îndreptățită să ceară cheltuieli de drum (uzura mașinii, motorină, ulei) și pentru copilul său pe care îl transportă de fiecare dată de la C. -N. la Jibou pentru proces.
Mai arată că în data de 4 iulie 2013 copilul său era foarte bolnav și agitat și se grăbea să ajungă la părinții săi pentru îngrijiri medicale, iar la filmarea prezentată de poliție nu apare niciun pieton în zonă, petenta asigurându-se înainte, pentru a nu periclita siguranța copilului său și a sa și fiind o mamă singură nu-și
permite să achite plata cheltuielilor de judecată și copilul are nevoie de transport periodic la medic, motiv pentru care solicită a se anula măsura suspendării permisului de conducere.
ul petentei N. C. C. nu este întemeiat.
Prin procesul verbal de contravenție încheiat la data de 2 martie 2012 de I. de P. J. S. s-a aplicat petentei sancțiunea principală a amenzii contravenționale în cuantum de 9 puncte amendă, respectiv 675 lei. S-a reținut că în data de 2 martie 2013 petenta a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare_ prin localitatea Bârsău Mare cu viteza de 113 km/h, faptă ce întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art.102 alin.3 lit.e din OUG nr.195/2002 republicată, privind circulația pe drumurile publice (f.3 - dosar fond).
Este de reținut că petenta apelantă a recunoscut săvârșirea contravenției semnând procesul verbal de contravenție cu mențiunea că " Nu declar nimic"; după care semnează indescifrabil (f.3 - dosar fond).
În cazul în speță din examinarea probelor administrate în cauză, rezultă că petenta apelantă se face vinovată de săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa.
Astfel din planșa foto și din CD-ul aflat la dosarul cauzei rezultă că autoturismul condus de petentă a circulat cu viteza de 113 km/h prin localitatea Bârsău Mare depășind cu 63 km/h viteza maximă admisă pe sectorul de drum situat în localitate și creând o stare de pericol pentru siguranța circulației rutiere și a participanților la trafic.
Deci intimatul I. de P. J. S. a făcut dovada constatării faptei contravenționale cu ajutorul unui mijloc tehnic omologat pentru a măsura viteza autovehiculelor, atât în regim de staționare cât și în regim de deplasare a autoturismului pe care este montat aparatul radarul care a fost verificat metrologic fiind în termenul de valabilitate și a fost utilizat de către un polițist care deține atestat de operator radar pentru exploatarea aparaturii video de supraveghere și de măsurare a vitezei (f.10-11 - dosar fond).
Prin urmare agentul de poliție a constatat în mod nemijlocit că sectorul de drum pe care circula petenta se afla în localitatea Bârsău Mare așa cum rezultă din probele administrate în cauză și cum recunoaște și petenta.
În acest sens în cauza N. Gheorghe contra României -_ - CEDO a constata că în procedura contravențională, deși persoana sancționată contravențional poate beneficia de prezumția de nevinovăție specifică dreptului penal, procesul verbal de constatare se bucură de prezumția de legalitate și temeinice, cele două prezumții nefiind incompatibile.
Apoi în cauza P. I. contra României -_ Curtea a reiterat respectarea normelor convenționale în situația în care instanțele de judecată dă eficiență prezumției de legalitate și temeinicie a procesului verbal de constatare a contravenției când petentul se rezumă la expunerea unor motive de netemeinice fără a propune probe în vederea dovedirii susținerilor sale.
Este de reținut că petenta nici la instanța de fond și nici în apel nu a depus înscrisuri și nu a propus probe prin care să dovedească o altă stare de fapt decât cea reținută de agentul constatator, simplele sale susțineri nu sunt dovedite cu nicio probă.
De altfel nu există nici un motiv pentru a se anula sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce cum solicită petenta apelantă având în vedere depășirea vitezei legale de 50 km/h prin localitate cu 63 km/h și că în autoturismul condus de petentă se afla și copilul său minor dar și faptul că pe marginea părții carosabile, pe sensul său de mers se deplasa și un pieton așa cum rezultă din planșa foto (de la fila 19 - dosar fond).
Apoi nu este întemeiată nici afirmația petentei apelante că nu este de acord cu plata cheltuielilor judiciare către stat întrucât conform art.36 alin.2 din OG nr.2/2011 se prevede că "În cazul în care plângerea a fost respinsă petentul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat";. Se au în vedere cheltuielile avansate de stat pentru întocmirea, emiterea și comunicarea citațiilor și a celorlalte acte de procedură, cheltuielile cu energia, hârtia, toner, timpul alocat pentru studierea dosarului, serviciile poștale plus cheltuielile efectuate de intimat pentru dovedirea faptei contravenționale (planșele foto, CD-ul, comunicarea acestor probe prin poștă) și care justifică obligarea pârâtei la plata cheltuielilor judiciare către stat.
În consecință în baza art.480 alin.1 Cod procedură civilă se va respinge ca nefondat apelul declarat de petenta N. C. C. împotriva sentinței civile nr.506/_ a Judecătoriei Jibou
Pentru aceste motive,
În numele L E G I I, D E C I D E :
Respinge ca nefondat apelul declarat de petenta N. C. C. împotriva sentinței civile nr.506 din 4 iulie 2013 a Judecătoriei Jibou.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 5 noiembrie 2013.
Președinte, | Judecător, | Grefier, | |||
D. G. | I. | D. | V. | V. |
Red.DG/_
Dact.VV/_ /4ex. Jud.fond: M. C. Com.2ex./_
| ← Decizia civilă nr. 340/2013. Plângere contravențională | Decizia civilă nr. 283/2013. Plângere contravențională → |
|---|
