Decizia civilă nr. 149/2013. Fond funciar
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._ Operator date nr. 2516
Decizia civilă nr. 149
Ședința publică de la 19 Februarie 2013 Completul compus din: PREȘEDINTE: D. I.
Judecător: R. M. P. Judecător: G. D. Grefier: M. J. D.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea în prezenta cauză privind recursul declarat recurenta-reclamantă P. E., domiciliată în B., nr. 168, com. H., jud. S. împotriva sentinței civile nr. 2431 din_ a Judecătoriei Z., având ca obiect fond funciar anulare T.P.
Se constată că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 12 februarie 2013, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când pronunțarea hotărârii s-a amânat pentru termenul de astăzi.
T.
Prin sentința civilă nr. 2431 din_ pronunțată de Judecătoria Zalău în dosar nr._ s-au respins excepțiile invocate de pârâtul P. P., privind inadmisibilitatea cererii de chemare în judecată și lipsa de interes a cererii.
S-a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamanții P. E. și H.
P., împotriva pârâților P. P., C. L. de F. F. H. și C. J. S. pentru S. D. de P. asupra T., privind constatarea nulității absolute parțiale a Titlului de P. nr. 23143/63371 eliberat la_ și modificarea Titlului de P. nr. 29220/60952 eliberat la_, în sensul reconstituirii dreptului de proprietate și pentru suprafața de 1315 mp în parcela
"Rît";.
S-au obligat reclamanții să plătească în favoarea pârâtului P. P. suma de 1688 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea lor reclamanții P. E. și H. P. i-au chemat în judecată pe pârâții P. P., C. L. de F. F. H. și C. J. S. pentru S. D. de P. asupra T., solicitând constatarea nulității absolute parțiale a Titlului de P. nr. 23143/63371 eliberat la_, în sensul reducerii suprafeței terenurilor extravilane arabile în suprafață de 725 mp situat în locul numit "Rît"; și 1230 mp din locul numit "Deasupra Rîtului";, în total 1955 mp, până la suprafața de 640 mp și modificarea Titlului de P. nr. 29220/60952 eliberat
la_, în sensul reconstituirii dreptului de proprietate și pentru suprafața de 1315 mp în parcela "Rît";, în favoarea numitului H. P. Flore.
A formulat întâmpinare și pârâtul P. P., prin care s-a invocat excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată, raportat la modalitatea în care reclamanții au înțeles să-și formuleze pretenția, respectiv "anularea absolută parțială";, precum și la împrejurarea că cererea de chemare în judecată vizează atât nulitatea absolută, cât și anularea și modificarea titlului.
Tot prin întâmpinare, pârâtul P. P. a invocat și excepția lipsei de interes a cererii reclamanților, raportat la lipsa unei cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafețele invocate, ori raportat la o hotărâre a Comisiei Județene referitoare la acestea,
Instanța a recalificat primul petit din acțiune ca fiind o cerere în constatarea nulității absolute parțiale a titlului pârâtului, întemeiată pe prevederile art. III alin.1 lit.a din Legea 169/1997. În ceea ce privește aplicarea prevederilor aceste legi la actele de reconstituire emise anterior intrării ei în vigoare, din chiar cuprinsul art. II și III al legii rezultă că împotriva acestor acte pot fi invocate motivele de nulitate absolută enumerate la lit. a-h ale alin.1 din art. III, însă, în mod evident, verificarea legalității acestora trebuie raportată strict la prevederile legale în materie de reconstituire a dreptului de proprietate în vigoare la data emiterii lor.
În privința excepției lipsei de interes a capătului de cerere privind constatarea nulității absolute parțiale a titlului pârâtului, instanța a reținut că interesul primului capăt de cerere din acțiune ca derivând din cel de al doilea, ce vizează completarea titlului reclamanților cu terenul pentru care solicită nulitatea titlului pârâtului, urmând însă ca motivele invocate în întâmpinare în susținerea acestei excepții să fie analizate în cadrul expunerii fondului cauzei.
Pe fondul cauzei s-au reținut următoarele:
Prin TP nr. 29220/60952 eliberat la_ s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru 2 ha 9603 mp teren agricol situat pe teritoriul satului B. - com. H., in favoarea antecesorului reclamanților, H. P. Flore, in nume propriu.
La baza emiterii titlului au stat înscrierile din registrul agricol, unde H. Flore figura cu suprafața de 2,40 ha teren agricol. Cerea de reconstituire a fost formulată pentru această suprafață, pentru care s-a încuviințat și validarea (f. 46), însă titlul de proprietate a fost emis pentru o suprafață mai mare decât cea validată, respectiv pentru 2,96 ha. Un prim aspect ce rezultă de aici este că antecesorului reclamanților i s-a emis titlul pentru întreaga suprafață de teren solicitată și dovedită cu registrul agricol.
În ce privește terenul situat în parcela "Rât";, prin titlul analizat s-au reconstituit două suprafețe arabil extravilan, una de 725 mp, iar cealaltă de 1233 mp, deci în total 1958 mp. Aceeași suprafață, de 0,20 ha apare înscrisă în parcela Rât, cu categoria de folosință arabil, și în registrul agricol. Este adevărat însă că în registru mai este înscrisă o suprafață de 0,07 ha, având categoria de folosință fânețe, care nu se regăsește în titlu. Cu toate acestea, având în vedere că cererea de reconstituire a fost încuviințată pentru întreaga suprafață solicitată și dovedită cu registrul agricol, ba mai mult, titlul a fost eliberat pentru o suprafață suplimentară, iar amplasamentele terenurilor au fost acceptate de titular prin semnarea procesului
verbal de punere în posesie, instanța apreciază că TP nr. 29220/60952/1995 a fost legal emis, neexistând nici un temei legal pentru completarea lui cu o suprafață suplimentară.
În ce privește Titlului de P. nr. 23143/63371 eliberat la_ pârâtului P. P., suprafața reconstituită a fost validată tot în temeiul înscrierilor din registrul agricol, unde pârâtul apărea înscris cu suprafața de 1,04 ha. Și în acest caz titlul a fost emis pentru o suprafață mai mare decât cea validată, respectiv pentru 2,22 ha, în loc de 1,04 ha. La primele două poziții arabil extravilan sunt înscrise parcelele "Rât"; și "Deasupra Râtului";, în suprafață cumulată de 1955 mp, pentru care reclamanții solicită constatarea nulității absolute parțiale, prin reducerea suprafeței la 640 mp.
Reclamanții pretind că diferența de suprafață, de 1315 mp a fost greșit înscrisă în titlul pârâtului, deoarece terenul respectiv a fost cumpărat în anul 1946 de către H. Flore, antecesorul reclamanților, de la bunica maternă a pârâtului, Ghiran Ana, în 1946. Susținerea nu a fost însă dovedită prin nici un mijloc de probă, iar pârâtul a contestat pretinsa vânzare. În CF 30 H. pe parcelele cu nr.top. 631, 632, 633, 634, 635 și 636, cu suprafața totală de 3255 mp, antecesorul reclamanților, H. P. Flore, apare întabulat doar pe cota parte de 1/2, rezultând astfel că suprafața ce i se cuvenea din aceste nr. top. este de 1627,50 mp, deci mai puțin decât suprafața reconstituită în titlu în parcela "Rât";. Așadar, reclamanții nu au dovedit că ar fi îndreptățiți la reconstituirea unei suprafețe suplimentare aferentă parcelelor cu nr.top. sus-amintite, suprafața aferentă cotei de proprietate a coproprietarei Ghiran Ana, fiind în mod legal atribuită moștenitorului acesteia, pârâtul P. P. .
Or, în altă ordine de idei pentru reconstituirea dreptului de proprietate, dispozițiile Legii 18/1991 si ale HG 890/2005 instituie o anumita procedura administrativa obligatorie. Reconstituirea dreptului de proprietate se face numai la cerere, formulată de fiecare persoana îndreptățită, personal sau prin mandatar. Cererea, împreună cu actele doveditoare, se depune la consiliul local in a cărui rază teritorială este situat terenul, înăuntrul termenului prevăzut de lege. A. cererilor se pronunță mai întâi comisia locala, iar împotriva măsurilor dispuse solicitanții sunt îndreptățit să formuleze contestație, care se soluționează de către comisia județeana, ca organ cu atribuții administrativ-jurisdicționale. Împotriva hotărârilor comisiei județene, persoanele nemulțumite pot formula plângere la judecătorie.
Rezultă de aici că reconstituirea dreptului de proprietate in afara acestei proceduri apare ca inadmisibilă. Reconstituirea nu poate fi solicitată direct instanței de judecată. Un astfel de rezultat este insă cel urmărit de reclamanți prin promovarea cererii lor de așa-zisă modificare a titlului de proprietate, in sensul completării lui cu o nouă suprafață de teren. În realitate, prin cel de-al doilea capăt de cerere din acțiunea lor, reclamanții solicită reconstituirea dreptului de proprietate, ocolind procedura administrativă instituită de lege in mod obligatoriu.
Împotriva hotărârii astfel rezumate a declarat recurs reclamanta P. E. .
În cuprinsul recursului sunt reiterate susținerile de fond cuprinse în acțiunea introductivă.
Recurenta, susține că terenul în litigiu a fost proprietatea tatălui ei, că pârâtul
P. P. nu se află în vreun grad de rudenie cu familia sa, fiind proprietar în CF 147 cu o suprafață de 640 mp. Acesta nu este prin urmare îndreptățit la 1315 mp în baza L18/1991.
Prin întâmpinare pârâtul P. P. solicită respingerea recursului apărându-se cu următoarele:
Cercetând în paralel cererea de reconstituire a dreptului de proprietate în favoarea antecesorilor reclamanților H. P. Flore, cât și actele care au dovedit suprafețele ce se doreau a fi reconstituite și titlul de proprietate nr. 29220/_, reconstituirea dreptului de proprietate a fost executată în condiții de legalitate pentru întreaga suprafață solicitată. De asemenea pentru titlul pârâtului de proprietate reconstituirea s-a operat ca urmare a studiului actelor depuse la dosarul de reconstituire a dreptului de proprietate. O parte din aceste suprafețe poartă toponimia Rât sau De-asupra râtului ce are drept corespondent topograficul 647/2, fiind înscrisă deja în cartea funciară, parcelă ce se nu regăsește între suprafețele indicate de către partea adversă.
Bunica pârâtului nu a înstrăinat vreun teren în anul amintit de către reclamantă, cu atât mai mult cu cât se vorbește de anul 1946. Chiar și așa, în fața instanței de fond nu s-a produs nicio probă în acest sens, în scopul dovezii transferului dreptului de proprietate încă de la antecesoarea pârâtului.
Criticile aduse practic de recurentă prin cererea formulată nu sunt altceva decât reiterarea motivelor inserate în acțiunea introductivă, vizând doar chestiuni de fond privind reconstituirea dreptului de proprietate.
Pe parcursul judecării recursului la solicitarea instanței, serviciul de stare civilă al Primăriei C. Napoca, a comunicat un extras din registrul de deces, care atestă că numitul H. P. a decedat la data de_ în Mun. C. Napoca, deci mult înaintea întentării acțiunii din prezentul dosar.
Raportat la aceasta, instanța a invocat din oficiu excepția lipsei calității capacității sale de folosință.
În prezenta documentului oficial la care mai sus ne-am referit, această excepție a fost admisă, urmând ca în baza art. 304, pct. 9 raportat la art. 312 alin. 2 Cod procedură civilă, acțiunea reclamantului H. P. să fie respinsă sens în care sentința primei instanțe urmează a fi modificată.
Recursul declarat de reclamanta P. E. urmează a fi respins ca nefondat.
Aceasta, deoarece verificând pe fond pretențiile sale, prima instanță, a reținut întemeiat că antecesorul reclamantei a deținut doar cota de ½ parte din terenurile înscrise în CF 30 H., astfel că reclamanților li se cuveneau 1627,5 mp deci mai puțin decât suprafața înscrisă deja în titlul de proprietate emis în favoarea antecesorului lor.
S-a observat de asemenea întemeiat că și reclamanta nu a urmat procedura specială instituită prin norme legale imperative, fiind inadmisibil a se solicita direct instanței de judecată reconstituirea dreptului de proprietate.
Se constată așadar că hotărârea atacată este temeinică și legală, urmând ca în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă tribunalul să dispună admiterea excepției lipsei capacității de folosință a reclamantului H. P., sens în care va modifica
sentința civilă nr. 2431/2012 a Judecătoriei Z. și va respinge acțiunea reclamantului H. P., împotriva pârâților P. P., C. L. de F. F. H. și C. J. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor S. . Va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta P. E., contra aceleași sentințe.
În baza art. 274 Cod procedură civilă recurenta va fi obligată la 1688 lei cheltuieli de judecată către intimatul P. P. .
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite excepția lipsei capacității de folosință a reclamantului H. P., invocată din oficiu, sens în care modifică sentința civilă nr. 2431/2012 a Judecătoriei Z. și respinge acțiunea reclamantului H. P. împotriva pârâților
P. P., C. L. de F. F. H. și C. J. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor S. pentru litigiu fond funciar.
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta P. E., contra aceleași sentințe.
Obligă recurenta la 1688 lei cheltuieli de judecată către intimatul P. P. . Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 19 Februarie 2013.
Președinte, D. I. | Judecător, R. M. P. | Judecător, G. D. |
Grefier, M. J. D. |
Red.ID/_
Dact.MJD/_ Ex.2
Jud fond I. D. H.
| ← Decizia civilă nr. 134/2013. Fond funciar | Decizia civilă nr. 774/2013. Fond funciar → |
|---|
