Sentința civilă nr. 223/2013. Actiune in constatare

Decizii și sentințe civile - Curtea de Apel Cluj (2013)

Dosar nr. _

R O M Â N I A

TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ

Cod operator de date cu caracter personal 3184

SENTINTA CIVILA Nr. 223/2013

Ședința publică de la 15 Aprilie 2013 Completul constituit din: PREȘEDINTE V. G.

Grefier E. C.

Pe rol este pronunțarea judecarea cauzei civile privind pe reclamant P.

T. în contradictoriu cu pârât P. K., pârât A. M., pârât D. T.

, intervenient M. F. (N. P. ), intervenient M. V. (N. P. ), intervenient C. ANA (N. P. ), intervenient P. V., având ca obiect, acțiune în constatare.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților. Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier .

Se constată că mersul dezbaterilor și cuvântul pe fond al părților, au fost consemnate în Încheierea ședinței publice din data de_ ,_, care fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Reține că reclamantul P.

a formulat o cerere de chemare în

judecată în contradictoriu cu pârâții; P. K., A.

F. (născută P. ) M. V., născută P., C.

M., D. T. ANA, născută P.

, M.

, P.

V., având obiect, acțiune în constatare, solicitând admiterea cererii de chemare în judecată și pe cale de consecință să se constate în principal ca este simulat înscrisul intitulat "contract de vânzare cumpărare" autentificat prin încheierea nr.2004, încheiat in_ la BNPA REPEDE, să se dispună desființarea actului simulat "contract de vânzare cumpărare" autentificat prin, Încheierea nr.2004, din_, întrucât prețul nu s-a achitat ceea ce echivalează cu lipsa cauzei actului cu consecința restitutio in integrum și jure dantis resolto jure dantis resolvitur jus accipientis și anume: desființarea contractelor de ipotecă încheiate între pârâtul de rând 1 si pârâtul de rând 2 astfel cum acestea au fost notate în CF 8584 G. cu top / cadastral 3378; desființarea actelor de executare / urmărire în dos, de ex.nr. 307/2009 si 591/2009 ale BEJ Stolnean Romeo M. ; desființarea actul de adjudecare nr. 307 din_ întocmit pe numele pârâtului de rând 3 D.

T. în dosarul de executare nr.591/2009 al BEJ Stolnean Romeo M. ;

Reclamanții au mai solicitat reînscrierea dreptului de proprietate pe numele reclamantului P. T. si al intervenienților forțați M. F., M.

V., C. Ana și P. T. în CF 8584 G. nr.cad.3378 si top nr.147/2 asupra imobilului de natură teren-gradină în suprafața de 1874 mp cu casa familiala de locuit conform descrierii de la foaia de avere, imobil situat administrativ în localitatea G., str. Principală, nr.229, județul C. .

În subsidiar s-a solicitat să se constate simulația înscrisului "contract de cumpărare nr.2004 din_ la BNPA "REPEDE autentificat prin Încheierea act notarial semnat între el reclamantul și intervenienții forțați și pârâtul de rând 1, urmând a se constata existența si efectele cotraînscrisurilor secrete "antecontract de vânzare cumpărare încheiat la data de_ " și "act adițional la antecontractul de vânzare cumpărare" Încheiat In_ - acte de asemenea semnate între reclamant + intervenienții și pârâtul de rând 1, să se constate că simulația vizează prețul din înscrisul aparent "contract de vânzare cumpărare" autentificat prin încheierea nr.2004 din_ la BNPA "REPEDE", în .sensul în care prețul nu s-a achitat de la cumpărător la vânzători, să se dispună obligarea pârâtului de rând 1 să-i plătească suma de 79.500 EURO reprezentând cota parte din prețul ce i se cuvine după imobilul vândut conform antecontractului de vânzare cumpărare încheiat la data de_ și a actului adițional din_ la antecontractul de vânzare cumpărare - semnate între reclamant + intervenienții și pârâtul de rând 1, să se dispună, obligarea pârâtului de rând 1 să-i plătească și suma de 26.240 lei reprezentând prejudiciul pe care l-a suferit cu ocazia executării silite prin evacuare în dosarul de executare nr. 591/2009 al BEJ Stolnean Romeo M.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că împreună cu intervenientii forțați au calitatea de descendenți ai defunctului P. V., iar conform certificatului de moștenitor nr. 5/2008, a moștenit în cotă de 1/5 fiecare imobilul situat în G., str. Principală/ nr. 229, județul C. notat în CF G. 8548 nr.cad 3378 si top 147/2, format din teren în suprafața totală de 1874 mp si casa familială de locuit pe fundație de beton, cărămida, acoperită cu țiglă compusă din 3 camere, 1 bucătărie, 1 hol, 1 baie, 1 terasa și anexe grajd + garaj.

Se mai arată că, în data de_ între reclamant si intervenientii forțați, în calitate de vânzători și pârâtul de rând 1 P. K. în calitate de cumpărător a intervenit convenția numită "antecontract de vânzare cumpărare" și care în esență s-a semnat în următoarele condiții asumate si anume:

Părțile: vânzătorii M. F., M. V., C. Ana, P. T. si P.

V. - proprietari in cotă de 1/5; cumpărător si investitor imobiliar (constructor) P. K. ; obiect compex: vânzare cumpărare teren în suprafața de 1874 mp + casa care urma să fie demolată și ulterior construirea unui bloc de locuințe prin efortul nemijlocit si integral al pârâtului P. Kamty;

Prețul tranzacției: 400.000 euro ce urma a se achita sub forma a 10 apartamente a două camere fiecare ceea ce însemna cate 2 apartamente cu s.u. de 106 mp pentru fiecare din moștenitori, respectiv 79.500 euro pentru fiecare vânzător.

Însă, pentru că pârâtul 1 nu figura ca proprietar asupra terenului si a construcției, au fost întâmpinate probleme majore legate de obținerea certificatului de urbanism, a autorizației de demolare, a autorizației de construire si a avizelor obligatorii conform legii.

Într-un atare context s-a convenit cu pârâtul 1 să procedeze a încheia un contract autentic de vânzare cumpărare cu scopul de a debloca procedurile administrative de autorizare a lucrărilor de demolare si construire, ceea ce s-a și întâmplat prin semnarea înscrisului "contract de vânzare cumpărare" autentificat prin încheierea notarială nr. 2004 din_ la BNPA "REPEDE".

Reclamantul mai susține că, raportat la caracterul simulat al actului notarial sunt de reținut cel puțin de 3 aspecte esențiale si anume:

"Prețul" de 120.000 lei stipulat în actul notarial niciodată nu a fost achitat de la cumpărătorul P. K. către vânzătorii M.

F. » M. V. /C. Ana, P. T. si P. V. ; așa zisul

"cumpărător" P. K. niciodată nu a intrat în stăpânirea imobilului, în casa părinților continuând să locuiască reclamantul împreună cu familia până în luna noiembrie 2009 când a fost evacuat în dosarul de executare 591/2009 al BEJ Stolnean Romeo M. ;

S-a stabilit data de_ ca fiind scadența finală a îndeplinirii obligațiilor asumate de antecumpărătorul constructor P. K. .

Prețul a rămas același, respectiv 400.000 euro, părțile detaliind prețul și prin cuantificarea acestuia la valoarea de 750 euro/ 1 mp util; modalitatea de plată a rămas aceeași adică 2 apartamente pentru fiecare din vânzători în suprafață utilă totală de 106 mp, in valoare de 79.500 euro pentru fiecare;

Reclamantul arată ca instanța să observe urmează a observa că voința reala a pârtilor a fost» este si rămâne cea exprimata prin clauzele contraînscrisurilor semnate de parți respectiv antencontractul de vânzare cumpărare din_ si actul adițional la acesta intervenit în_ - adică după semnarea actului notarial simulat.

Reclamantul susține că este definitorie împrejurarea că, a doua zi după semnarea actului simulat in fata notarului public, între aceleași părți s-a semnat actul adițional ia antecontractul inițial prin care părțile practic au reconfirmat si consolidat adevăratul raport juridic și anume cel general de antecontractul din_ .

Ulterior insa, profitând de fictivitatea actului notarial si de aparența dreptului de proprietate în regim de carte funciară, pârâtul de rând 1 a contractat o serie de împrumuturi private de la persoane fizice pe care apoi le-a garantat si cu imobilul din CF 8584 G. .

Reclamantul susține că nu cunoaște scopul real al acestor împrumuturi dar cu certitudine că sumele împrumutate nu au fost investite în așa zisul "proiect imobiliar" și nici nu au fost destinate plății prețului imobilului către vânzători.

Reclamantul mai arată că, având în vedere si derularea ulterioară a stării de fapt, nu este exclusă o conivență între pârâții 1 si 2, astfel pârâtul de rând 1 a "împrumutat de la pârâtul de rând 2 A. Minai mai multe sume în valoare totală de 130.100 euro iar pentru,, garantarea "restituirii acestora, a constituit ipotecă în sarcina imobilului din litigiu.

Coincidență sau nu pârâtul de rând 1 nu și-a achitat "datoriile, fată de pârâtul 2 iar acesta din urmă a declanșat executarea silită imobiliară, în dosarul de executare nr.307/2009 al BEJ Stolnean M. pârâtul 2 a început executarea silită împotriva pârâtului 1 iar pârâtul de rând 3 D. T. a

"adjudecat" imobilul în_ pentru "prețul de 83.000 euro.

Într-un al doilea dosar de executare nr. 591/2009 al BEJ Stolnean Romeo M. pârâtul de rând 3 l-a evacuat pe reclamant din imobil.

Se mai arată că, este de remarcat ca o intenție și complicitate delictuală că, deși în dosarul de executare nr.307/2009 executarea silită s-a înfăptuit pentru o creanță a pârâtului 2 fată de pârâtul 1 în valoare de

33.800 euro si deși valoarea adjudecată de pârâtul 3 a fost de 83.000 euro, diferența de 50.000 euro a rămas la dispoziția pârâților 1 si 2.

În aceste condiții, reclamantul arată că, raportul juridic real și voința reală a părților sunt cele care rezultă din contraînscrisurile cu caracter secret respectiv antecontractul din_ si actul adițional la acesta din _

- contraînscrisuri contemporane cu actul simulat (aparent);

Actul simulat este si lipsit de cauză întrucât "prețul" stipulat în act nu s-a plătit de la cumpărător la vânzători; reclamantul susținând că nu a încasat niciodată un leu sau un eurocent de ia pârâtul P. K. pentru cota lui de 1/5 parte din proprietatea imobilului în discuție si nu cunoaște faptul daca intre intervenientii forțați si parații 1 si 2 au intervenit ulterior alte desocotiri financiare decât cele expuse in prezenta acțiune.

Pârâtul D. T. , în temeiul art.115 din Codul de procedura civila, a depus întâmpinare, prin care pe cale de excepție a invocat:

Excepția lipsei calității procesuale pasive a acestuia, raportat la primul capăt de cerere și la capetele de cerere formulate în subsidiar. Excepția prescripției dreptului material la acțiune în ceea ce privește capătul nr. 2 de cerere, excepția inadmisibilitații în ceea ce

privește capătul nr. 2 de cerere, punctul 2, punctul 3 și punctul 4 .

Excepția tardivității în ceea ce privește capătul nr. 2 de cerere, punctul 2 și 3.

Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea cererii ca netemeinică și nelegală, pentru următoarele, motive:

În fapt, pârâtul a arătat în primul rând că înțelege să invoce excepția lipsei calității procesuale pasive a sa raportat la primul capăt de cerere.

Astfel, acțiunea promovată de către reclamantul P. T. ce formează obiectul prezentului dosar, reprezintă o acțiune în declararea simulației, prin care se solicita instanței sa constate existența și conținutul actelor secrete reprezentate de antecontractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de_ și de actul adițional la antecontractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de_, cu scopul de a înlătura efectele actului aparent reprezentat de contractul de vânzare-cumpărare nr. 2004/_ .

Având în vedere faptul că, contractele mai sus menționate au fost încheiate între reclamant, intervenienții forțați și pârâtul de rând 1 el se află în poziția de terț față de aceste contracte, astfel încât, potrivit art. 1175 din Codul civil actele secrete nu pot avea nici un efect contra terțelor persoane complet străine de contracte.

Astfel, deși între părțile contractante va produce efecte actul secret terților le poate fi opusă doar situația juridică născută din actul aparent, întrucât se presupune că aceștia au cunoștință doar de existența și conținutul actului public.

Întrucât simulația este o excepție de la principiul opozabilității contractului față de terți, unul din principalele efecte ale acesteia este

inopozabilitatea față de terți a actului secret și deci a situației juridice reale dintre părți.

Deoarece pârâtul D. T. nu am fost parte în contractele mai sus menționate și nu a avut cunoștință de încheierea acestora, inclusiv de simulația încheiată intre reclamant, intervenienții forțați și paratul de rând 1 acesta înțelege să se prevaleze de inopozabilitate actelor secrete față de el.

Pârâtul susține, excepția prescripției dreptului material la acțiune în ceea ce privește capătul nr. 2 de cerere, raportat la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare nr. 2004 din data de_ între

reclamant, intervenienții forțați și pârâtul de rând 1 și data formulării prezentei acțiuni, respectiv_ .

Referitor la excepția inadmisibilității și a tardivității, pârâtul a arătat că, în primul rând cererile formulate de către reclamant la capătul secundar de cerere, la punctul doi și trei fac obiectul contestației la executare care reprezintă mijlocul procedural prin intermediul căruia oricare dintre părțile executării silite sau terțe persoane interesate pot obține desființarea măsurilor ilegale de urmărire silită, constituind mijlocul procedural principal prin care cei nemulțumiți de modul de realizare a executării se pot plânge instanței competente.

Astfel, având în vedere faptul că reclamantul are la îndemână calea contestației la executare pentru desființarea măsurilor și actelor efectuate în cadrul executării silite, pârâtul consideră ca fiind inadmisibilă formularea acestor cereri în cadrul unei acțiuni în constatare.

Mai mult, raportat la prevederile art.401 alin 2 din codul de procedură civilă reclamantul, avea la dispoziție termenul de 15 zile de la data efectuării vânzării sau de la data predării silite a imobilului pentru a introduce contestația la executare, termen care nu a fost respectat de către acesta.

Cu privire la punctul patru din capătul secundar de cerere, pârâtul înțelege să invoce excepția inadmisibilității raportat la obiectul acestuia.

Se mai arată că, raportat la capetele de cerere formulate in subsidiar de către reclamant, pârâtul înțelege să invoce excepția lipsei calității procesuale pasive având în vedere că acestea au drept obiect efectele intre părțile a actelor secrete reprezentate de antecontractul de vânzare- cumpărare încheiat la data de_ și de actul adițional la antecontractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de_ și a actului aparent reprezentat de contractul de vânzare-cumpărare nr.2004/_ .

Întrucât pârâtul nu a avut cunoștință de actele secrete încheiate între părți și nici nu a fost parte contractantă în contractele mai sus menționate, pârâtul fiind terț față de aceste contracte, motiv pentru care a înțeles să invoce excepția lipsei calității procesuale pasive.

Pe fondul cauzei, a solicitat să se respingă cererea formulată ca netemeinică și nelegală, întrucât convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, principiu pe care reclamantul înțelege să-l nesocotească, codul civil recunoscând legalitatea contractelor simulate, principalul efect al acestuia fiind inopozabilitatea față de terți a actelor secrete.

Reclamantul P. T. , a depus la dosar o cerere în probațiune, iar cu privire la întâmpinarea pârâtului de rând 3, acesta își menține acțiunea introductivă conform capetelor de cerere formulate în scris.

Reclamantul arată că apărările pârâtului D. T. urmează a fi înlăturate ca nefondate de instanță, deoarece prescripția nu operează în

pricina de față întrucât acțiunea introductivă este una în constatare (art.lll teza 1-a c.pr.civ) - imprescriptibila extincția (T.S. dec.3009/1972; T.S. dec. 668/1979) .

Se mai arată că, lipsa calității procesuale pasive de asemenea nu operează în ceea ca-l privește pe pârâtul de rând 3 D. T. și oricum o atare excepție este prematur formulată raportat la faza actuală a pricinii, în condițiile în care, în prezenta pricină pârâții din rând 2 si 3 (A. M. si D.

T. ) au fost chemați in judecată in contextul existenței unui litisconsorțiu procesual pasiv in baza art.47 teza 2-a c.pr.c., în măsura în care simulația vizează si afectează toate actele juridice ulterioare având ca obiect imobilul teren si construcție din CF 8548 G. ;

Pe de altă parte se mai arată că, in materia simulației opozabilitatea sau inopozabilitatea față de terți se examinează in funcție de împrejurarea dacă aceștia au fost sau nu de bună credință, ori in speța de față buna sau reaua credință a pârâtului de rând 3 (dobanditor direct al imobilului prin adjudecare in dosarul de executare nr. 307/2009 al BEJ Stolnean M. ) se va stabili în concret după administrarea tuturor probelor;

Solicită a aplica un fine de neprimire și la excepțiile inadmisibilității și

"tardivității" (pct. 2 din Întâmpinarea pârâtului D. T. ), întrucât în primul rând că "inadmisibilitatea" nu este o excepție ci o apărare care vizează fondul, iar apoi în materia simulațieî jurisprudența a statuat constant și unanim că efectul principal al admiterii acțiunii este înlăturarea efectelor contractului aparent si menținerea ca eficient doar a contractului secret într-o atare situație este logic și firesc ca, prin acțiunea introductivă, să se tindă și spre aplicarea principiului resoluto jure dantis resolvitur jus accipientis.

Oricum în concret în speța de față urmează a se observa că prin petitele formulate de reclamant în subsidiar nu mai există motivația unor atare "excepții" ale pârâtului - opțiunea dată de reclamant prin capetele de cerere cu care a investit instanța atât în principal cât și în subsidiar fiind exprimarea principiului, electa una via.

Reclamantul P. T. a depus la dosar concluzii scrise și a solicitat să dispună admiterea acțiunii, iar în principal să se constate caracterul simulat al contractului de vânzare cumpărare autentificat prin încheierea nr.2004 din_ la BNPA Repede iar pe cale de consecința sa se constatate si sa se mențină existenta si eficienta contraînscrisurilor antecontractului de vânzare cumpărare din_ si actul adiționat la acesta din_ ;

De asemenea, a solicitat a se dispune desființarea actului simulat contractului de vânzare cumpărare autentificat prin încheierea nr.2004 din_ la BNPA Repede, cu consecința restabilirii situației anterioare si desființarea ipotecilor încheiate între paratul 1 si paratul 2 având ca obiect imobilul din CF 8584 G. cu top /cadastral 3378 si radierea acestora din c.f.; desființarea actului de adjudecare nr.307 din_ întocmit pe numele paratului 3 in dosarul de executare nr. 591/2009 al BEJ Stolnean M. ; reînscrierea dreptului de coproprietate pe numele reclamantului si a

intervenienților în CF 8584 G. cu nr.cadastral 3378 si top 147/2 format din teren gradina in suprafața de 1874 mp cu casa familiala de locuit, situat administrativ in comuna G. str Principala nr. 229 județul C. ;

În subsidiar, reclamantul a solicitat, să se constate caracterul simulat al contractului de vânzare cumpărare autentificat prin "încheierea nr.2004 din_ la BNPA Rpede iar pe cale de consecința să se constate si să se rețină existenta si eficienta contraînscrisurilor antecontract de vânzare cumpărare din_ si actul adițional la acesta din_ ; obligarea paratului sa plătească reclamantului suma de 79.500 euro reprezentând cota parte din prețul ce i se cuvine după imobilul vândut prin antecontractul de vânzare cumpărare din_ modificat prin actul adițional din_ ; obligarea paratul 1 sa plătească reclamantului si suma de 26.240 lei reprezentând prejudiciul material suferit de reclamant in urma evacuării silite in dosarul de executare nr.591/2009 al BEJ Stolnean M. Romeo; cu cheltuieli de judecată conform notei + documente anexate.

Reclamantul susține că din probele administrate in cauza rezulta indubitabil caracterul simulat al contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2004 din_ la BNPA REPEDE, urmând ca instanța

să rețină ca între părți s-a semnat anterior un antecontractul de vânzare cumpărare din 14 aprilie 2008 prin care paratul de rând 1 se obliga sa plătească celor 5 moștenitori un preț total de 400.000 euro prin transferul dreptului de proprietate asupra a cate 2 apartamente pentru fiecare in valoare de 79.500 euro / moștenitor" din blocul de locuințe pe care paratul urma sa-1 edifice pe terenul cumpărat; ca după semnarea actului autentic părțile au semnat actul adițional din_ la antecontractul din_ - act adițional prin care practic se reconfirma si se consolidează ca real antecontractul de vânzare cumpărare si nu contractul autentic.

Astfel, pentru a determina exprimarea consimțământului vânzătorilor paratul de rând 1 s-a obligat sa edifice pe terenul vândut un bloc de locuințe.

Reclamantul mai susține că este puțin probabil ca intenția paratului de rând 1 sa fi fost executarea obligațiilor asumate prin antecontractul din_ si reasumate prin actul adițional din_ cată vreme la scurt timp după semnarea actului simulat paratul de rând 1 a contractat împrumuturi private de la paratul 2 in valoare de 130.000 euro pe care le-a garantat cu imobilul fictiv cumpărat iar din aceste împrumuturi nici 1 euro nu a fost destinat așa zisei "investiții" imobiliare.

Fundamental si de reținut in speța de fata este ca paratul de rând 1 NU s-a prezentat la interogatoriu deși a fost citat cu aceasta mențiune.

Prin acțiunea in simulație instanța este investita in principal cu un petit in constatarea existentei si conținutului actului secret cu scopul de a se înlătura efectele actului aparent.

Se mai susține că în cazul in speța sunt îndeplinite condițiile de fond care sa legitimeze pe deplin acțiunea in constatarea simulației iar sub aspectul formelor juridice, regăsindu-se atât caracterul fictiv al actului public in contextul in care prețul stipulat in actul notarial nu s-a plătit după cum nici posesia si nici folosința nu au fost transferate la paratul 1, cat si deghizarea modalității de plata a prețului real cată vreme in actul secret s-a stipulat ca prețul real se va achita celor 5 moștenitori prin transferul proprietății a cate 2 apartamente pentru fiecare moștenitor.

Cu privire la parații de rând 2 si 3 este adevărat ca in materia simulației s-a statuat căreia actul secret nu este opozabil terților, dar în cazul in speța la momentul la care au fost semnate contractele notariale de

împrumut intre parații de rând 1 si 2 in CF 8584 G. proprietar de carte funciara figura paratul de rând 1.

Numai ca prin încheierea de c.f. nr.8435 la B+ll din_ in CF 8485

G. s-a notat o promisiune sub semnătura privata din_ prin care paratul de rând 1 se obliga cumva sa reîntoarcă dreptul de proprietate asupra imobilului in favoarea celor 5 moștenitori.

Astfel, la data la care paratul 2 a formulat cererea de executare silita împotriva paratului de rând 1 prin executare silita imobiliara, convenția de reîtoarcere a dreptului de proprietate intre paratul 1 si moștenitorii vânzători era notata in cartea funciara si deci opozabila terților.

Reclamantul a făcut analiza unor probe administrate de instanță din care ar rezulta folosirea imobilului din litigiu de către reclamant și familia acestuia, valoare executării silite solicitate și suma încasată de creditorul adjudecatar D. T. .

Raportat la excepțiile invocate de paratul de rând 3 si dezbătute la termenele anterioare își menține poziția procesuala exprimata prin răspunsurile la întâmpinare in sensul respingerii acestora ca nefondate.

Reclamantul P. T. cu privire la încheierea din_ privind repunerea pe rol a cauzei pentru a se lamuri intenția de fraudare a legii din perspectiva simulatiei raportat la diferența de valoare intre actul notarial și actul sub semnătura privata, a formulat NOTE DE ȘEDINȚA, cu privire la aspectul care a generat redeschiderea dezbaterilor.

Cel puțin din perspectiva antevanzatorilor a arătat că nu a existat o intenție de fraudare a legii, solicitând a se reține ca prin actul notarial nu s-a simulat doar elementul "preț" ci însăși operațiunea de transfer a dreptului de proprietate către paratul de rând 1 ceea ce înseamnă ca, cel puțin la nivelul reclamantului P. T. si probabil ca si a intervenienților forțați, reprezentarea mentala s-a construit pe poziționarea acestora fata de contractul sub semnătura privata întrucât operațiunea reala era stipulata si descrisă in acest act inclusiv in ceea ce privește modalitatea de plata a prețului real prin predarea a cate 2 apartamente pentru fiecare din antivânzători.

Altfel, nu se poate retine o rezoluție de frauda la lege din partea antevânzatorilor întrucât pentru aceștia actul real a fost, este si rămâne cel sub semnătura privata unde plata prețului urma sa se realizeze la finele proiectului imobiliar prin predarea proprietății a doua apartamente pentru fiecare, iar la momentul semnării actului notarial simulat cel puțin reclamantul P. T. nu a avut reprezentarea unui act fraudulos intențional prin care sa genereze o situație premisa in afara legii.

Se mai susține că nu ar fi exclus ca din perspectiva antecumparatorului (paratul de rând 2) sa fi existat o intenție de frauda care sa se circumscrie cumva si cu privire la prețul din actul notarial, dar este certă intenția paratului de rând 1 de fraudare a antevânzătorilor cu atât mai mult cu cat la scurt timp după semnarea actului notarial acesta a contractat împrumuturi private pa care le-a garantat cu imobilul in discuție si pe care nu le-a rambursat provocând astfel executarea silita a imobiliara si in final evacuarea reclamantului.

Pe fond a arătat că menține si susține poziția procesuala de admitere a acțiunii conform concluziilor scrise formulate anterior redeschiderii dezbaterilor.

T. ul, examinând actele și lucrările dosarului stabilește următoarea stare de fapt:

Reclamantul P. T., împreună cu intervenientii forțați au calitatea de descendenți ai defunctului P. V., iar conform certificatului de moștenitor nr.5/2008, a moștenit în cotă de 1/5 fiecare imobilul situat în G.

, str. Principală/ nr. 229, județul C. notat în CF G. 8548 nr.cad 3378 si top 147/2, format din teren în suprafața totală de 1874 mp si casa familială de locuit pe fundație de beton, cărămida, acoperită cu țiglă compusă din 3 camere, 1 bucătărie, 1 hol, 1 baie, 1 terasa și anexe grajd + garaj.

În data de_ între reclamant si intervenientii forțați, în calitate de vânzători și pârâtul de rând 1 P. K. în calitate de cumpărător a

intervenit convenția numită "antecontract de vânzare cumpărare" și care în esență, părțile: vânzătorii M. F., M. V., C. Ana, P. T. si P.

Prețul tranzacției a fost de 400,000 euro ce urma a se achita sub forma a 10 apartamente a două camere fiecare ceea ce însemna cate 2

apartamente cu s.u. de 106 mp pentru fiecare din moștenitori, respectiv

79.500 euro pentru fiecare vânzător;

Întrucât pârâtul 1 nu figura ca proprietar asupra terenului si a construcției, au fost întâmpinate probleme majore legate de obținerea certificatului de urbanism, a autorizației de demolare, a autorizației de construire si a avizelor obligatorii conform legii, astfel că s-a convenit cu pârâtul 1 să procedeze a încheia un contract autentic de vânzare cumpărare cu scopul de a debloca procedurile administrative de autorizare a lucrărilor de demolare si construire, ceea ce s-a și întâmplat prin semnarea înscrisului

"contract de vânzare cumpărare" autentificat prin încheierea notarială nr. 2004 din_ la BNPA "REPEDE", act pe care reclamantul îl consideră simulat sub cel puțin 3 aspecte esențiale, respectiv, "Prețul" de 120.000 lei stipulat în actul notarial niciodată nu a fost achitat de la cumpărătorul P. K. către vânzătorii M. F. » M. V. /C. Ana, P. T. si P. V. ; așa zisul "cumpărător" P. K. .niciodată nu a intrat în stăpânirea imobilului, în casa părinților continuând să

locuiască reclamantul împreună cu familia până în luna noiembrie 2009 când a fost evacuat în dosarul de executare 591/2009 al BEJ Stolnean Romeo M. ;

A doua zi după semnarea actului notarial, adică în data de_, părțile au semnat actul adițional la antecontractul de vânzare cumpărare prin care s-au stipulat modificări ia contractul inițial, stabilindu-se data de_ ca fiind scadența finală a îndeplinirii obligațiilor asumate de antecumpărătorul constructor P. K., părțile detaliind tranzacția imobiliară cu referire la contratul sub semnatură privată din data de_ .

Ulterior, pârâtul P. K. având actului notarial si dreptului de proprietate în regim de carte funciară, a contractat o serie de împrumuturi private de la persoane fizice pe care apoi le-a garantat si cu imobilul din CF 8584 G., astfel a împrumutat de la pârâtul de rând 2 A. Minai mai multe sume în valoare totală de 130.100 euro iar pentru,, garantarea

"restituirii acestora, a constituit ipotecă în sarcina imobilului din litigiu.

Întrucât pârâtul P. K. nu și-a achitat "datoriile, fată de pârâtul 2 iar acesta din urmă a declanșat executarea silită imobiliară, în dosarul de executare nr.307/2009 al BEJ Stolnean M. pârâtul 2 a început executarea silită împotriva pârâtului 1 iar pârâtul de rând 3 D. T. a

"adjudecat" imobilul în_ pentru "prețul de 83.000 euro.

Într-un al doilea dosar de executare nr. 591/2009 al BEJ Stolnean Romeo M. pârâtul D. T. l-a evacuat pe reclamant din imobil.

Prin prezenta acțiune având ca obiect, acțiune în constatare, reclamantul P. T. a solicitat admiterea cererii de chemare în judecată și pe cale de consecință să se constate în principal ca este simulat înscrisul intitulat "contract de vânzare cumpărare" autentificat prin încheierea nr.2004, încheiat in_ la BNPA REPEDE, să se dispună desființarea actului simulat "contract de vânzare cumpărare" autentificat prin, Încheierea nr.2004, din_, întrucât prețul nu s-a achitat ceea ce echivalează cu lipsa cauzei actului cu consecința restitutio in integrum și jure dantis resolto jure dantis resolvitur jus accipientis și anume: desființarea contractelor de ipotecă încheiate între pârâtul de rând 1 si pârâtul de rând 2 astfel cum acestea au fost notate în CF 8584 G. cu top / cadastral 3378; desființarea actelor de executare / urmărire în dos, de ex.nr. 307/2009 si 591/2009 ale BEJ Stolnean Romeo M. ; desființarea actul de adjudecare nr. 307 din_ întocmit pe numele pârâtului de rând 3 D.

T. în dosarul de executare nr.591/2009 al BEJ Stolnean Romeo M. ;

Reclamanții au mai solicitat reînscrierea dreptului de proprietate pe numele reclamantului P. T. si al intervenienților forțați M. F., M.

Reclamantul a susținut că actul simulat este si lipsit de cauză întrucât

"prețul" stipulat în act nu s-a plătit de la cumpărător la vânzători; reclamantul susținând că nu a încasat niciodată un leu sau un eurocent de ia pârâtul P. K. pentru cota lui de 1/5 parte din proprietatea imobilului în discuție si nu cunoaște faptul daca intre intervenientii forțați si parații 1 si 2 au intervenit ulterior alte desocotiri financiare decât cele expuse in prezenta acțiune.

Pârâtul D. T. , în temeiul art.115 din Codul de procedura civila, a depus întâmpinare, prin care pe cale de excepție a invocat:

privește capătul nr. 2 de cerere, punctul 2, punctul 3 și punctul 4 .

Excepția tardivității în ceea ce privește capătul nr. 2 de cerere, punctul 2 și 3.

Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea cererii ca netemeinică și nelegală.

Instanța a analizat cu prioritate excepțiile invocate de pârât, constatând că acestea sunt neîntemeiate, urmând a le respinge cu următoarea argumentație:

Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a acestuia, raportat la primul capăt de cerere și la capetele de cerere formulate în subsidiar, instanța reține că, în legislația noastră civilă, simulația, prin ea însăși, nu constituie o cauză de nulitate, iar din analiza textului art. 1175 C.civ., rezultă că singura sancțiune specifică simulației este, de regulă,

inopozabilitatea față de terți a actului secret și a situației juridice născută din acesta.

Terții pot înlătura simulația pe calea acțiunii în simulație, motiv pentru care efectele simulației trebuie analizate având în vedere: raporturile dintre părțile contractante și avânzii lor cauză; raporturile dintre părți și terți;raporturile dintre terți.

Textul de lege mai sus menționat dispune, în continuare, că actul secret "nu poate avea nici un efect în contra altor persoane";. Trebuie admis că, în contextul acestei dispoziții, noțiunea de "efecte"; nu mai are accepțiunea de drepturi și obligații izvorâte din contract - o interpretare contrară ar face din art. 1175 C.civ. o repetare inutilă a art. 973 C.civ. -, ci o accepțiune legată de principiul opozabilității contractului față de terți.

Pornind de la această premisă terminologică, se observă că legea recunoaște terților dreptul de a ignora existența contractului secret dacă au fost de bună credință la momentul în care s-au născut interesele lor legate de închiderea acestui contract.

Se consacră, în acest fel, o excepție de la principiul opozabilității contractului față de terți, contractul lovit de inopozabilitate fiind contractul secret care, după cum s-a arătat, este singurul contract real între părți.

În interpretarea regulii conform căreia față de terți produce efecte numai contractul aparent, literatura de specialitate și practica judiciară au dedus unele precizări care completează regula menționată, fără a contraveni sensului ei general.

În primul rând, s-a precizat că terții nu vor putea să refuze efectele contractului secret dacă, la momentul în care s-au născut interesele lor legate de acest contract, îi cunoșteau existența, așadar, spre a beneficia de inopozabilitatea contraînscrisului este necesar ca terții să se fi încrezut, cu bună-credință, în aparența rezultată din contractul public, să se fi ignorat existența simulației.

În al doilea rând, este adevărat că actul secret - contraînscrisul - nu poate fi invocat de părți "în contra"; terților. Cei de-al treilea sunt îndreptățiți însă să invoce, în beneficiul lor și împotriva părților, efectele actului secret, renunțând cu alte cuvinte la inopozabilitatea față de ei a acestui act. De exemplu, creditorul chirografar al unui creditor insolvabil va avea interesul să invoce, în favoarea sa, contraînscrisul încheiat de acest debitor din care rezultă că un contract de vânzare privind anumite bunuri a fost fictiv și că deci acele bunuri nu au ieșit în realitate din patrimoniul debitorului50.

În concluzie, "față de terți - atât terții propriu-ziși cât și creditorii chirografari și succesorii particulari - actul decret nu produce nici un efect împotriva lor, este inopozabil lor. Efectele simulației prezintă importanță pentru că lor li se poate opune numai actul aparent (public). Dar pentru ca terții și cei asimilați lor (creditorii chirografari și succesorii particulari) să poată respinge efectele actului secret, ei trebuie să fie de bună credință, adică să nu fi cunoscut simulația în momentul nașterii dreptului lor.

În cazul de față nu s-a făcut dovada relei credințe a pârâtului dobânditor prin licitație e imobilului din litigiu, pârâtul având astfel legitimitate procesuală în acțiunea reclamantului, în condițiile în care acesta deține imobilul din litigiu și reclamantul solicită anularea unor acte și restabilirea situației anterioare, aspecte care ar putea produce efecte asupra pârâtului.

Cu privire la excepția prescripției dreptului material la acțiune în ceea ce privește capătul nr. 2 de cerere, excepția inadmisibilitații în ceea ce privește capătul nr. 2 de cerere, punctul 2, punctul 3 și punctul 4,

tribunalul consideră că prima excepție privind prescripția nu se justifică în condițiile în care acțiunea în simulație este o acțiune în constatare care poate fi exercitată oricând pe cale principală ori de excepție. Deci este imprescriptibilă. Această soluție este în concordanță cu principiul potrivit căruia aparența în drept poate fi înlăturată oricând, actul juridic simulat nefiind susceptibil de consolidare prin trecerea timpului.

Acțiunea în simulație nu se confundă cu acțiunea în executarea prestațiilor la care părțile s-au obligat în temeiul actului real. O astfel de acțiune, fiind în realizarea unui drept patrimonial, este prescriptibilă în termenele generale de prescripție prevăzute de lege.

Referitor la excepția inadmisibilitații în ceea ce privește capătul nr. 2 de cerere, punctul 2, punctul 3 și punctul 4, din acțiunea reclamantului, tribunalul le consideră aspecte ce vizează fonul cauzei, neputând fi tratate separate, astfel că le va respinge ca și excepții.

Legat de excepția tardivității în ceea ce privește capătul nr. 2 de cerere, punctul 2 și 3, instanța urmează a o respinge considerând că și aceste aspecte vizează fondul cauzei, fiind cereri adiacente cererii principale, constituind practic efectele admiterii primelor două cereri principale privind constatarea acutului simulat și desființarea acestuia.

Pe fondul cauzei, tribunalul constată că, simulația este o operațiune juridicã constând în încheierea unui act public aparent, menit sã dea impresia creãrii unei situații juridice diferite de cea realã, și încheierea concomitentã a unui alt act juridic prevãzând adevãratele raporturi pe care pãrțile înțeleg sã le stabileascã în realitate. Simulația, prin ea însãși, nu constituie o cauzã de nulitate a vreunuia din cele douã acte încheiate, singura sancțiune a simulației ilicite fiind inopozabilitatea actului secret împotriva terților care cu bunã-credințã s-au întemeiat pe actul aparent. Actul secret este, totuși, opozabil terților, dacã aceștia au avut cunoștințã de existența și cuprinsul contraînscrisului.

Sancțiunea neopozabilitãții actului secret fațã de terți se explică prin aceea cã ei l-au ignorat, cunoscând numai actul aparent. Însã, atunci când terții au cunoscut actul secret, nu mai subzistă această rațiune și, deci, urmeazã a se decide că actul secret le este opozabil (art. 1175 C. civ.).

Acțiunea în declararea simulației unui act are drept consecință constatarea existenței actului secret, dar real, și inexistența actului public, aparent. Fiind o acțiune în constatare ce poate fi exercitată pe cale principală ori pe cale de excepție, ea transpune principiul potrivit căruia aparența de drept poate fi înlăturată oricând.

Aceasta fiind, așadar, finalitatea acțiunii în declararea simulației, evident că toate acțiunile formulate de părți vizând rezoluțiunea, rezilierea sau anularea actului secret nu pot fi concepute decât ca o consecință și în cadrul constatării simulației, pentru ca astfel sa poată fi desființat și actul public aparent.

În speță, instanța au fost sesizată cu o acțiune în constatarea simulației vânzării, rezoluțiunea contractului simulat de vânzare-cumpărare pentru neplata prețului,

Instanța, reține că, simulația poate atrage totuși sancțiunea nulității atunci când se dovedește că această operațiune juridică a avut drept scop a

frauda legea, eludând "prohibițiunea bazată pe o piedică legală";.

Instanța consideră că, fraudarea legii, privită în materie contractuală, constituie acea operațiune juridică prin care anumite persoane, aflate în conivență, încheie un contract nu pentru a-și exercita drepturile ce ar rezulta din acesta potrivit naturii sale, ci exclusiv pentru a dobândi o situație

juridică ce atrage incidența unor dispoziții legale favorabile de care nu ar fi putut să beneficieze pe o altă cale.

În cazul de față, părțile au încheiat un act de vânzare cumpărare, autentificat prin încheierea nr.2004, încheiat in_ la BNPA REPEDE, în care au consemnat că valoarea contractului este de 120.000 lei, preț ce a fost achitat anterior semnării contractului, act pe care reclamantul îl consideră simulat, față de actul real încheiat între părți la data de_, antecontract în care se înstrăinează imobilul din litigiu pentru suma de aproximativ 400.000 lei.

În această situație se constată existența unei fraude la lege prin ascunderea în actul autentic a valorii reale a tranzacției cu scopul eludării dispozițiilor legale privind plate taxei de timbru, aspect care atrage nulitatea absolută a actului ascuns, rămânând valabilă tranzacția de înstrăinare din actul autentic, act care cuprinde toate elementele necesare înstrăinării imobilului din litigiu.

În cazul de față, reclamantul nu poate să invoce în apărare propria culpă legat de încheierea actului autentic sau a promisiunii de vânzare, instanța apreciind că este nulă vânzarea prin care părțile se înțeleg, printr- un act ascuns, să plătească un preț mai mare decât cel care se declară în actul autentic, sancțiunea specifică a simulației fiind inopozabilitatea față de terți a contractului secret și a situației juridice create de acesta, nulitatea nefiind atrasă de simulația în sine, ci de scopul acesteia, și anume fraudarea legii.

Pentru aceste considerente, instanța va costata neîntemeiată acțiunea reclamantului, astfel că va respinge acțiunea formulată de reclamantul P.

T. , cu domiciliu procesual ales în C. -N., C. D. nr.113, sc.1 ap.1 împotriva pârâților D. T. , cu domiciliul procesuala ales în C. -N.

, B-dul 21 Decembrie 1989, nr.93, ap.2, la sediul profesional avocat Abrudan M. M. n, A. M., domiciliat în C. -N., str. E. M. A. ,

nr.21, P. K., domiciliat în C. -N., A. P., nr.3, ap.1 și intervenienții forțați M. F., domiciliată în F., str. C. nr.2, M.

V. , născută P., domiciliată în comuna M., nr.166, C. Ana, domiciliată în comuna G., nr.40 și P. V. , domiciliat în comuna G., nr.229.

PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂREȘTE

Respinge excepțiile precizate invocate de pârâtul D. T. .

Respinge acțiunea formulată de reclamantul P. T. , cu domiciliu procesual ales în C. -N., C. D. nr.113, sc.1 ap.1 împotriva pârâților D. T. , cu domiciliul procesuala ales în C. -N., B-dul 21 Decembrie 1989, nr.93, ap.2, la sediul profesional avocat Abrudan M. M. n, A. M., domiciliat în C. -N., str. E. M. A., nr.21, P. K.

, domiciliat în C. -N., A. P., nr.3, ap.1 și intervenienții forțați M. F.

, domiciliată în F., str. C. nr.2, M. V. , născută P., domiciliată în comuna M., nr.166, C. Ana, domiciliată în comuna G., nr.40 și P.

V. , domiciliat în comuna G., nr.229.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședință publică în data de_ .

PREȘEDINTE

V. G.

Fiind plecat din instanță semnează Vicepreședintele T. ului C.

E. L.

GREFIER

E. C.

fiind în CO, semnează

grefier șef Secție civilă

S. Ș.

Red. G.V./DACT. E.C. 4 EXPL.

← Decizia civilă nr. 909/2013. Actiune in constatare		Decizia civilă nr. 230/2013. Actiune in constatare →

Sentința civilă nr. 223/2013. Actiune in constatare

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Sentința civilă nr. 223/2013. Actiune in constatare