Decizia civilă nr. 909/2013. Actiune in constatare
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ DOSAR NR.25._
Cod operator de date cu caracter personal 3184 aflate sub incidența Legii nr.677/2001
DECIZIA CIVILĂ NR.909/R/2013
Ședința publică din 19 Septembrie 2013 Completul este constituit din: PREȘEDINTE: C. -V. B.
JUDECĂTOR: C. -A. C. JUDECĂTOR: D. T.
GREFIER: A. -P. B.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurenții reclamanți C.
G., C. N. A., C. M. D. , în contra Sentinței civile nr.4507/07 Martie 2013, pronunțată în dosarul civil nr.25._ al Judecătoriei Cluj-Napoca, privind și pe intimații pârâți N. E., N.
L. V., N. D. C. , având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu a răspuns nimeni la a doua strigare a cauzei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care se constată că recursul declarat de recurenții reclamanți a fost comunicat cu intimații pârâți, conform dispozițiilor instanței cu ocazia pregătirii dosarului pentru primul termen de judecată și astfel cum rezultă din dovezile de îndeplinire a procedurii de citare atașate la filele 23-24 dosar, recursul fiind timbrat cu 8 lei taxă judiciară de timbru,
Se constată că la data de 09 Septembrie 2013 s-a depus la dosarul cauzei prin serviciul de registratură al tribunalului întâmpinare din partea intimaților pârâți, prin care au solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat. Totodată, au solicitat judecarea cauzei în lipsă (f.171-172).
Tribunalul după deliberare, constatând că nu mai sunt alte chestiuni de invocat, în temeiul dispozițiilor art.150 Cod procedură civilă, declară închisă faza probatorie și reține cauza în vederea pronunțării.
T R I B U N A L U L
Prin Sentința civilă nr. 4507/_ pronunțată în dosarul nr. 25_ al Judecătoriei Cluj-Napoca, s-a admis excepția autorității de lucru judecat pentru capătul de cerere având ca obiect, constatarea nulității absolute parțiale a contractului de întreținere nr.971 din_ și în consecință, s-a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantele C.
G., C. N. A. și C. M. D., împotriva pârâților N.
E., N. L. V. și N. D. C., în limitele acestui capăt de cerere.
S-a respins ca neîntemeiat capătul din cererea de chemare în judecată formulată de reclamantele C. G., C. N. A. și C. M.
D. | , împotriva pârâților N. E. | , N. | L. | V. | și N. | D. |
C. | , având ca obiect revendicare. |
A obligat reclamantele în solidar să plătească în favoarea pârâtei N.
E., cu titlu de cheltuieli de judecată, suma de 500 lei, reprezentând onorariu de avocat.
Pentru a pronunța această sentință, judecătoria reținut următoarele:
Analizând probele administrate în cauză sub aspectul excepției autorității de lucru judecat pentru capătul de cerere având ca obiect, constatarea nulității absolute parțiale a contractului de întreținere nr.971 din_, instanța a reținut că potrivit dispozițiilor articolului 1201 din Codul civil este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecata are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauza și este între aceleași părți, făcută de ele și în contra lor în aceeași calitate, iar potrivit dispozițiilor articolului 166 din Codul de procedură civilă, această excepție poate fi invocată în orice stare a pricinii.
Analizând capătul de cerere față de care a fost invocată excepția autorității de lucru judecat, instanța a reținut că reclamantele au solicitat constatarea nulității absolute parțiale a contractului de întreținere autentificat sub nr.971 din_ de către fostul notariat de Stat Județean Argeș.
Raportând această cerere la cererea obiect al dosarului nr._ al Judecătoriei P. soluționată prin sentința civilă nr.4263/_ a Judecătoriei P. (f 33-34), rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr.1576/R/_ a Tribunalului Argeș (f 31-32), instanța a reținut că între cele două cereri există o triplă identitate în sensul articolului 1201 din Codul civil: de obiect, de cauză și de părți. Astfel, prin sentința civilă nr.4263/_ a Judecătoriei P., instanța a respins în mod irevocabil cererea de chemare în judecată formulată de reclamantele din prezenta cauză împotriva pârâților din prezenta cauză, având ca obiect cererea de constatare a nulității absolute a contractului de întreținere autentificat sub nr.971 din_ de către fostul Notariat de Stat Județean Argeș, din cauza încălcării dispozițiilor legale în vigoare prin modificarea planurilor cadastrale și din cauza contradicțiilor legate de suprafața reală din teren care ar fi mai mică decât cea trecută în aceste înscrisuri, statuând în mod irevocabil că față de nici unul dintre pârâți nu s-a dovedit intenția de fraudare sau complicitate cu înstrăinătoarea la încheierea contractului de întreținere autentificat sub nr.971 din_ de către fostul Notariat de Stat Județean Argeș, art.5 din Codul civil făcând trimitere la încălcarea normelor ce interesează ordinea publică, normele imperative și bunele moravuri, reclamantele neindicând în acțiune în concret, dispozițiile legale încălcate la încheierea contractului de
întreținere (f 34). La fel ca în cererea obiect al dosarului în care s-a pronunțat sentința civilă nr.4263/_ a Judecătoriei P., și în prezenta cerere, reclamantele au solicitat constatarea nulității absolute parțiale a contractului de întreținere autentificat sub nr.971 din_ de către fostul Notariat de Stat Județean Argeș, invocând aceleași motive de fapt.
Având în vedere considerentele de fapt și de drept anterior expuse, în temeiul dispozițiilor articolului 166 din codul de procedură civilă raportat la dispozițiile articolului 1201 din Codul civil, instanța a admis excepția autorității de lucru judecat și în consecință, a respins cererea de chemare în
judecată formulată de reclamante împotriva pârâților N. E., N.
L. V. și N. D. C., în limitele acestui capăt de cerere.
În ce privește capătul de cerere având ca obiect revendicarea, instanța a reținut că prin actul de adjudecare emis la data de_ de BEJ Fieraru
E. din P. în dosarul execuțional nr.75/2002, imobilul situat în
localitatea P., str.M., nr.11, jud.Argeș, constând în casă de locuit și terenul aferent în suprafață de 328,50 mp, a fost adjudecat de către numitul Miclescu V.Ion, actul constituind titlu de proprietate și putând fi înscris în CF (f 62). Prin urmare, reclamantele au pierdut prin acest act dreptul de proprietate asupra terenului din litigiu, adică asupra terenului învecinat cu terenul pârâților, or cererea de revendicare constituie acțiunea pe care o poate formula doar proprietarul neposesor împotriva posesorului neproprietar. Întrucât reclamantele nu mai dețin calitatea de proprietari ai imobilului anterior menționat, cererea lor de chemare în judecată este neîntemeiată în aceste limite. Dincolo de acest aspect, instanța a mai reținut că una dintre condițiile de exercitare a oricărei acțiuni civile este justificarea unui interes actual. Raportând la această condiție starea de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate în cauză, instanța a reținut că la data formulării cererii de revendicare din prezenta cauză, reclamantele nu mai justificau nici un interes actual întrucât ele pierduseră deja dreptul de proprietate asupra terenului din litigiu, cererii formulate de reclamante lipsindu-i așadar chiar o condiție de exercitare.
Având în vedere aceste considerente, instanța a respins ca neîntemeiat capătul din cererea de chemare în judecată formulată de reclamantele C.
G., C. N. A. și C. M. D. împotriva pârâților N. E.
, N. L. V. și N. D. C., având ca obiect revendicare.
Potrivit dispozițiilor articolului 274 din Codul de procedură civilă, partea care cade în pretenții a fost obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată.
Având în vedere acest temei juridic precum și împrejurarea că cererea reclamantelor fiind respinsă, instanța a reținut culpa procesuală a acestora, întrucât pârâta N. E. a solicitat cheltuieli de judecată și a dovedit plata onorariului de avocat în sumă de 500 lei, conform chitanței nr.684 din_ emisă de avocat Mărășescu I.Ion din București, în temeiul art.277 din Codul de procedură civilă, instanța a obligat reclamantele în solidar să plătească în favoarea pârâtei N. E., cu titlu de cheltuieli de
judecată, suma de 500 lei, reprezentând onorariu de avocat.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții C.
G., C. N. A. și C. M. D. , solicitând instanței admiterea recursului, casarea sentinței atacate și trimiterea dosarului spre rejudecare, în vederea respectării art. 4 din Legea 554/2004. Solicită reclamanții de asemenea admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată, cu consecința anulării actului de întreținere autentificat sub nr. 971/_, de către fostul Notariat de Sta Județ Argeș.
În motivarea cererii recurenții au arătat că instanța de fond procedând la soluționarea cererii de constatare a nulității absolute parțiale a contractului de întreținere nr.971/_ a nesocotit dispozițiile art.4 din Legea nr.554/2004.Câtă vreme au invocat excepția de nelegalitate a autorizației de înstrăinare nr.394/_, a certificatului de urbanism nr.674/_, a autorizației de construire nr.793/_ și a certificatului de urbanism nr.197/_, acte administrative emise de Primăria Pitești și de care depinde soluționarea cererii de constatare a nulității absolute parțiale a contractului de întreținere nr.971/_, instanța de fond trebuia să procedeze la suspendarea prezentei cauze.
Cu privire la fondul cauzei, recurenții au arătat că hotărârea atacată cuprinde motive străine de natura pricinii și nu cuprinde motivele pentru care instanța a respins capetele principale de cerere, adică, în loc să
analizeze legalitatea și autenticitatea înscrisului contestat, instanța de fond doar a prezentat situația de fapt și a enumerat alte hotărâri judecătorești care nu au legătură cu prezenta cauză.
Recurenții au mai arătat că hotărârea atcată este pronunțată fără temei legal și cu aplicarea greșită a legii, în sensul că instanța de fond nu a avut în vedere faptul că prin contractul de întreținere s-a înstrăinat o suprafață de teren mai mare decât cea reală care a avut la bază un fals, respectiv a modificare a cadastrului efectuată de un angajat al Primăriei P.
, fat care a dus la deposedarea lor de o suprafață de teren cu ocazia stabilirii hotarului dintre proprietatea lor și proprietatea intimaților.
La data de_ s-a depus la dosar întâmpinare din partea pârâtei N. E. , solicitând instanței respingerea recursului ca neîntemeiat.
În motivare pârâții arată faptul că primul și cel de-al doilea motiv de recurs, constatarea nulității absolute a contractului de întreținere nr. 971/1991, a autorizației de înstrăinare nr. 394/1991 a certificatului de urbanism nr. 674/1996, a autorizației de construcție nr. 793/2001 cât și a certificatului nr. 1197/1991 au fost analizate de instanța de fond și motivate amplu în pag. 2 și 3 ale sentinței, constatând că acestea sunt lovite de puterea lucrului judecat deoarece au făcut obiectul altor acțiuni formulate anterior.
Deși, recurenții își întemeiază recursul pe dispozițiilor art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ. nu precizează care sunt motivele omise de instanță, cele pe care le consideră contradictorii ori străine de natura pricinii și nici motivele pentru care consideră că hotărârea recurată este lipsită de temei legal.
În ce privește cel de-al doilea motiv de recurs constând în revendicarea unei presupuse suprafețe de teren, urmează a se observa faptul că instanța de fond, în mod corect, a reținut că, cererea privind acțiunea în revendicare este lipită de interes, deoarece, din probele existente în dosarul cauzei rezultă faptul că, recurentele au deținut, conform actelor de proprietate prezentate, suprafața de 328,50 mp, suprafață care, a fost transmisă în
întregime, prin actul de adjudecare, iar pârâții dețin o suprafață mai mică decât cea la care au dreptul ceea ce conduce la concluzia ceăî că acțiunea respectivă este o improvizație, lipsită de interes.
Analizând recursul în baza motivelor invocate și acelor de ordine publică, tribunalul reține următoarele:
Prin cererea introductivă de instanță recurentele-reclamante au solicitat constatarea nulității absolute parțiale a contractului de întreținere nr.971 din_, obligarea intimatei-pârâte N. E. să refacă prin
instanță actul de întreținere cu îndreptarea erorii materiale de la 364 mp. la 260 mp., prin obligarea acesteia să restituie reclamantelor diferența pe care și-a însușit-o și de care se folosește nelegal.
La data de_ recurentele-reclamante au formulat o completare a cererii de chemare în judecată prin care au solicitat constatarea nulității absolute a următoarelor acte administrative: autorizație de înstrăinare nr. 394/1991, certificat de urbanism nr. 674/1996, autorizație de construcție nr. 793/2001 și certificatul nr. 1197/1991 emis de Primăria Pitești pe numele Strătilă Ana.(f.125-127).
Instanța de fond a dispus disjungerea capătului de cerere având ca obiect anularea actelor administrative enumerate mai sus, cu privire la care s-a format un nou dosar.
Criticile recurentelor referitoare la faptul că instanța de fond nu a dispus suspendarea prezentei cauze prin care s-a solicitat constatarea
nulității absolute parțiale a contractului de întreținere nr.971 din_ până la soluționarea dosarului nou format având ca obiect anularea actelor administrative sunt neîntemeiate.
Potrivit art.244 al.1 pct.1 cod procedură civilă instanța poate suspenda judecata când dezlegarea pricinii atârnă în totul sau în parte, de existența sau neexistența unui drept care face obiectul unei alte judecăți.
Așadar, dispozițiile art.244 cod procedură civilă nu au caracter imperativ, ci ele lasă la aprecierea instanței de judecată oportunitatea suspendării cauzei aflate pe rol.
De reținut că, nu s-a formulat o cerere de suspendare în acest sens de nici una dintre părțile litigante.
În lipsa unei cereri de suspendare a soluționării prezentei cauze și având în vedere că suspendarea în tem.art.244 al.1 pct.1 cod procedură civilă este facultativă, în mod corect, prima instanță a procedat la judecata pricinii.
Invocarea de către recurente a disp.art.4 din legea nr.554/2004 în susținerea acestui motiv de recurs este eronată, întrucât, aceste dispoziții legale nu reglementează și nici nu impun suspendarea soluționării unei cauze ci, se referă procedura invocării excepției de nelegalitate a actelor administrative.Suspendarea legală facultativă este reglementată în art.244 al.1 pct.1 cod procedură civilă.
Neîntemeiată este și critica recurentelor că sentința civilă atacată cuprinde motive contradictorii sau străine de natura pricinii.Acest motive de nelegalitate este prevăzut la art.304 pct.7 cod procd.civilă și este incident în situația în care judecătorul nu arată în cuprinsul hotărârii motivele de fapt și de drept în temeiul cărora și-a format convingerea, ceea ce nu este cazul în speța de față.
Astfel, cu privire la capătul de cerere având ca obiect constatarea nulității absolute parțiale a contractului de întreținere nr.971 din_ instanța de fond a reținut excepția autorității de lucru judecat, arătând că raportat la sentința civilă nr.4263/_ a Judecătoriei P. rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr.1576/R/_ a Tribunalului Argeș sunt îndeplinte condițiile prev. de art.1201 cod civil existând tripla identitate: de obiect, de cauză și de părți.
Apoi, instanța de fond a menționat argumentele pentru care a apreciat ca neîntemeiată cerere de revendicare, acelea că reclamantele nu mai dețin calitatea de proprietari ai imobilului din litigiu.
Aplicarea greșită a legii și respectiv pronunțarea unei hotărâri cu încălcarea acesteia, de care face vorbire pct.9 al.art.304 cod pr.civilă semnifică două ipoteze, respectiv situația în care din modul de redactare a hotărârii nu se poate stabili dacă legea s-a aplicat corect sau nu sau interpretarea eronată a unui text legal.Recurentele pentru a justifica invocarea acestei prevederi au susținut că instanța de fond a reținut în mod nelegal excepția autorității de lucru judecat și nu a avut în vedere că din
probatoriul administrat a rezultat că prin contractul de întreținere s-a înstrăinat o suprafață de teren mai mare decât cea reală care a avut la bază un fals.
Autoritate de lucru judecat, principiu de interes general potrivit căruia ceea ce s-a hotărât printr-un act de jurisdicție, bine sau rău, se consideră că exprimă adevărul și judecata nu mai poate fi reluată. Autoritatea de lucru judecat pune capăt, irevocabil, oricărui litigiu în care părțile au uzat de toate căile de atac deschise și puse la dispoziția lor de către lege. Principiul autorității de lucru judecat este diriguitor, deopotrivă, pentru părțile litigante
și judecătorii care au decis prin hotărârea lor, în mod definitiv, asupra unui litigiu. Din punct de vedere procesual, autoritatea de lucru judecat îndeplinește două funcții: una de excepție și alta de prezumție. Excepția autorității de lucru judecat are la bază regula că o acțiune nu poate fi judecată decât o singură dată: non bis in idem. Excepția autorității de lucru judecat impune condiția identității de acțiuni care, potrivit legii, reclamă același obiect, aceeași cauză și aceleași părți. Excepția interzicând judecata repetată a aceleiași pricini, efectul ei fiind peremptoriu, îndeplinește funcția extinctivă a autorității de lucru judecat.
Așa cum corect a reținut și instanța de fond există tripla identitate în sensul art.art.1201 cod civil.Astfel, prin sentința civilă nr.4263/_ a Judecătoriei P., instanța a respins în mod irevocabil cererea de chemare în judecată formulată de reclamante împotriva pârâților din prezenta cauză, având ca obiect cererea de constatare a nulității absolute a contractului de întreținere autentificat sub nr.971 din_ de către fostul Notariat de Stat Județean Argeș, din cauza încălcării dispozițiilor legale în vigoare prin modificarea planurilor cadastrale și din cauza contradicțiilor legate de suprafața reală din teren care ar fi mai mică decât cea trecută în aceste
înscrisuri, statuând în mod irevocabil că față de nici unul dintre pârâți nu s- a dovedit intenția de fraudare sau complicitate cu înstrăinătoarea la încheierea contractului de întreținere autentificat sub nr.971 din_ de către fostul Notariat de Stat Județean Argeș, art.5 din Codul civil făcând trimitere la încălcarea normelor ce interesează ordinea publică, normele
imperative și bunele moravuri, reclamantele neindicând în acțiune în concret, dispozițiile legale încălcate la încheierea contractului de întreținere . La fel ca în cererea obiect al dosarului în care s-a pronunțat sentința civilă nr.4263/_ a Judecătoriei P., și în prezenta cerere, reclamantele au solicitat constatarea nulității absolute parțiale a contractului de întreținere autentificat sub nr.971 din_ de către fostul Notariat de Stat Județean Argeș, invocând aceleași motive de fapt.
Acțiunea în revendicare este acțiunea proprietarului neposesor împotriva posesorului neproprietar.Cu alte cuvinte, la data sesizării instanței de judecată reclamantul trebuie să aibă calitatea de proprietar asupra imobilului solicitat, condiție care nu este întrunită în persoana reclamantelor din prezenta cauză.În atare situație, în mod corect, instanța de fond a respins ca neîntemeiată cererea având ca obiect revendicarea.
Față de toate acestea, constatând legală și temeinică sentința civilă atacată, în tem.art.312 cod pr.civilă tribunalul va respinge ca nefondat recursul declarat de C. G., C. N. A., C. M. -D., împotriva Sentinței civile nr.4507/07 Martie 2013 pronunțată în dosarul civil nr.25._ al Judecătoriei Cluj-Napoca, pe care o menține în totul.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de C. G., C. N.
A., C. M. -D., împotriva Sentinței civile nr.4507/07 Martie 2013 pronunțată în dosarul civil nr.25._ al Judecătoriei Cluj-Napoca, pe care o menține în totul.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 19 Septembrie 2013.
Președinte, C. -V. B. | Judecător, C. -A. C. | Judecător, D. T. |
Grefier, A. -P. B. |
Red.CC/dact.CȘ _
Jud.fond:Moț M. G. 2 ex.
| ← Încheierea civilă nr. 88/2013. Actiune in constatare | Sentința civilă nr. 223/2013. Actiune in constatare → |
|---|
