Decizia civilă nr. 160/2013. Contestaţie la executare
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL BISTRIȚA NĂSĂUD SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 160/A/2013
Ședința publică din data de 02 decembrie 2013 Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE: M. L. B., judecător JUDECĂTOR: C. N.
GREFIER: L. D.
S-a luat în examinare apelul civil declarat de contestatorii G. D. și G. F. împotriva sentinței civile nr.5689/2013, pronunțată de Judecătoria Bistrița la data de 16 iulie 2013, în dosarul civil nr._, având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru intimata G. V., avocat Ceoarec D. -Silvia cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind contestatorii- apelanți și intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei, după care:
Tribunalul constată că apelul declarat a fost în termen formulat, că în faza prealabilă acestui termen de judecată s-a depus în termen legal întâmpinare, prin care se solicită respingerea apelului ca nefondat, menținerea sentinței atacate ca legală și temeinică, cu obligarea apelanților la plata cheltuielilor de judecată. De asemenea se constată că în faza prealabilă acestui termen de judecată s- a depus răspuns la întâmpinare din partea apelanților.
Tribunalul constată că apelul nu a fost timbrat, deși apelanții au legal fost citați cu mențiunea de a achita taxă judiciară de timbru în cuantum de 97 lei, situație în care invocă și pune în discuție excepția netimbrării apelului.
Reprezentanta intimatei, avocat Ceoarec D. -Silvia, solicită admiterea excepției invocată de tribunal.
Tribunalul rămâne în pronunțare asupra excepției de netimbrare a apelului.
T R I B U N A L U L
Deliberând constată,
Prin sentința civile nr.5689/2013, pronunțată de Judecătoria Bistrița la data de 16 iulie 2013, în dosarul civil nr._ a fost respinsă cererea de chemare în judecată formulată de contestatorii
G. D. și G. F. , în contradictoriu cu intimata G. V. ,, având ca obiect contestație la executare și în consecință:
A fost respinsă cererea de suspendare a executării silite în dosarul execuțional nr. 34/2013 al SCPEJ ANDRONESI V. N D. & ANDRONESI D. A M. până la soluționarea dosarului cu nr._ de pe rolul judecătoriei Bistrița;
A fost respinsă cererea de anulare a încheierii de încuviințare a executării silite, respectiv
decizia civilă Nr. 324/R/2012 pronunțată DE Tribunalul Bistrița-Năsăud, în ce privește obligarea contestatorilor la predarea și evacuarea din imobilul situat la nr. administrativ 33, din localitatea B.
, comuna Mărișelu.
A fost respinsă cererea contestatorilor de acordare a cheltuielilor de judecată.
Pentru pronunțarea acestei sentințe, prima instanță, în baza actelor dosarului, a reținut următoarele.
În fapt, prin sentința civilă nr. 3792/2010, pronunțată de Judecătoria Bistrița, în ședința publica din data de 18 iunie 2010, rămasa definitiva prin Decizia Civila nr. 394/R/2011, pronunțata în data de 30 noiembrie 2011, de către Tribunalul Bistrița-Năsăud, contestatorilor le-a fost atribuit în proprietate imobilul teren în suprafața de 1222 mp situat în Comuna Mariselu, Sat B., nr. 33, jud. Bistrița-Năsăud, prin pronunțarea sus amintitei hotărâri care ține loc de act autentic de vânzare-
cumpărare al imobilului. Tot prin aceste hotărâri, imobilul casă veche de locuit, care a fost cumpărat printr-un înscris sub semnătura privată de către contestatori, a fost atribuit în proprietate exclusiva pârâtei - G. V., fiind anulata vânzarea-cumpărarea imobilului casa veche de locuit, întrucât s- a considerat că acest imobil a fost edificat de pârâtă, împreuna cu soțul său.
Prin încheierea pronunțată în ședința publică din_ de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._ a fost respinsă cererea de investire cu formulă executorie a sentinței civile nr.3792/2010 dată de aceeași judecătorie în dosarul nr._ și a Deciziei civile nr.394/R/2011 dată de Tribunalul Bistrița-Năsăud în dosarul nr._ .
În urma declarării recursului de către creditoarea G. V., Tribunalul Bistrița-Năsăud- Secția I civilă, în Dosar nr._ /a1 a pronunțat DECIZIA CIVILĂ Nr. 324/R/2012, prin care a admis recursul și a dispus investirea cu formulă executorie a sentinței civile nr.3792/2010 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._ și a Deciziei civile nr.394/R/2011 pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud în dosarul nr._, decizie pronunțată în ședința publică din_ . S-a motivat totodată și s-a reținut cu putere de lucru judecat faptul că
"din analiza considerentelor sentinței civile nr.3792/2010 rezultă că obiectul litigiului este un partaj succesoral finalizat prin atribuire de loturi și acordare de sulte așa cum reiese și din dispozitivul hotărârii.
În același timp decizia civilă nr. 394/R/2011, care aduce modificări sentinței arătate are dispoziții care se înscriu în specificul obiectului litigiului, de partaj succesoral.
Pe de altă parte, este de observat că sentința civilă nr. 3792/2010, are o dispoziție de atribuire în deplină și exclusivă proprietate, construcții și terenuri aferente, de la nr. adm-tiv 33 din localitatea B., proprietate care a făcut obiect de dispută juridică între părțile din litigiu, aceste construcții nefiind în posesia creditoarei, ci a reclamanților. Hotărârile date în materie de partaj prin calitatea procesuală dublă pe care părțile o au în proces, de reclamant și pârât în același timp, au obligația implicită de a-și preda reciproc bunurile cuvenite în urma partajului. O nerespectare a acestei obligații de bună-voie, dă posibilitatea părții, atunci când nu se află în posesia bunurilor atribuite, așa cum este cazul în speță, să intre în posesia lor prin executarea silită, titlul fiind hotărârea de atribuire.
A aprecia că hotărârea de partaj nu este supusă executării silite, chiar în lipsa unei dispoziții exprese de predare a bunurilor, că pentru a se putea intra în posesia bunurilor atribuite este necesară o acțiune în revendicare, ar însemna un formalism excesiv, cât timp disputa privind proprietatea bunului este tranșată în cadrul acțiunii de partaj, finalizată prin hotărârea de atribuire, iar intrarea în posesia și proprietatea bunului atribuit este unul din scopurile acestui gen de acțiuni. Acțiunea
de partaj implică, de regulă, cererea reclamantului (principal sau reconvențional) de a dispune și predarea efectivă a bunurilor ce i se vor atribui, deoarece în cele mai multe cazuri reclamantul urmărește acest rezultat.
Deci, este normal și constituie o aplicare a principiului disponibilității ca, de regulă, hotărârea de partaj să fie susceptibilă de executare, fără a fi necesară introducerea unei acțiuni în revendicare împotriva copărtașului care refuză predarea bunului. Acest efect îl produce hotărârea de partaj chiar dacă instanța nu a dispus în mod expres predarea bunului, întrucât în general, orice alte chestiuni decât proprietatea pot fi rezolvate pe calea contestației la executare (ex. identificarea bunului sau realizarea deținerii bunului).
Introducerea unei acțiuni în revendicare de către un copărtaș împotriva altui copărtaș care refuză să predea bunul nu este necesară, așa cum s-a arătat mai sus, deoarece între copărtași, dreptul de proprietate este stabilit prin hotărârea de partaj rămasă definitivă";.
In data de 4 martie 2013, contestatorilor li s-a comunicat înscrisul "Somație", de către Societatea Civila Profesionala de Executori Judecătorești Andronesi V. n D. și Andronesi D. a M. ,în cadrul dosarui execuțional, cu numărul 34/2013 ( filele 5, 6), prin care li se aduce la cunoștință că s-a început executarea silita a sentinței civile nr. 3792/2010, rămasa definitiva prin Decizia civila nr.394/R/2011, pronunțata de Tribunalul Bistrița-Năsăud, fiind, astfel, obligați să evacueze imobilul casa veche de locuit situat la nr. administrativ 33, B. .
Cu privire la solicitarea contestatorilor de a se dispune suspendarea executării silite, pornita în dosarul execuțional nr. 34/2013, din_, emis de Societatea Civila Profesionala de executori judecătorești Andronesi V. n D. și Andronesi D. a M., până la soluționarea dosarului,
având ca obiect revendicare imobiliara și constatare drept de retenție, instanța reține că sunt aplicabile prevederile art. 718, alin. 1 din cod procedură civilă.
Textul legal anterior menționat prevede două situații în care se poate dispune suspendarea executării silite, respectiv:
până la soluționarea contestației la executare ,și
până la soluționarea altei cereri privind executarea silită.
În cauza de față, contestatorii au solicitat suspendarea executării silite până la soluționarea dosarului civil_, având ca obiect revendicare imobiliară și constatare drept retenție.
Prevederile legale anterior menționate nu prevăd posibilitatea de a se solicita suspendarea executării silite până la soluționarea unui alt dosar civil, decât în situația în care acesta ar privi o cerere privind executarea silită, situație neîntâlnită în cauză, obiectul dosarului civil_ fiind revendicare imobiliară și constatare drept retenție( așa cum chiar contestatorii precizează) și în consecință instanța va respinge cererea contestatorilor de suspendare a executării silite până la soluționarea dosarului civil_, ca neîntemeiată.
Cu privire la cererea contestatorilor de anulare a încheierii de încuviințare a executării silite, respectiv decizia civilă Nr. 324/R/2012 pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud, instanța de fond a reținut că temeiul legal pentru formularea unei asemenea cereri este art. 711, alin. 3 din cod procedură civilă, text legal ce condiționează admiterea acestei cereri de constatarea neîndeplinirii condițiilor legale pentru a se admite cererea de încuviințare a executării silite.
Singura condiție legală indicată de contestatori ca nefiind îndeplinită cu ocazia încuviințării executării silite prin deci zia civilă Nr. 324/R/2012 pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud, este indicată ca fiind faptul că predarea imobilului și evacuarea contestatorilor din imobilul casă veche de locuit excede dispozitivelor sentinței civile nr. 3792/2010, pronunțate de Judecătoria Bistrița, în ședința publica din data de 18 iunie 2010, și Deciziei Civile nr. 394/R/2011, pronunțate în data de 30 noiembrie 2011, de către Tribunalul Bistrița-Năsăud.
Instanța a reținut că potrivit art. 3712, alin. 2 cod procedură civilă de la 1865, în vigoare la
data încuviințării executării silite, pot fi executate silit obligațiile constând în predarea unui bun ori a folosinței acestuia.
Susținerea contestatorilor cu privire la faptul că dispozitivele titlurilor executorii nu cuprind mențiuni cu privire la predarea imobilului și a evacuării lor, nu pot fi primite întrucât hotărârile date în materie de partaj, cum sunt titlurile executorii în cauză, prin calitatea procesuală dublă pe care părțile o au în proces, de reclamant și pârât în același timp, au obligația implicită de a-și preda reciproc bunurile cuvenite în urma partajului. O nerespectare a acestei obligații de bună-voie, dă posibilitatea părții, atunci când nu se află în posesia bunurilor atribuite, așa cum este cazul în speță, să intre în posesia lor prin executarea silită, titlul fiind hotărârea de atribuire
Introducerea de către copărtaș a unei acțiuni de revendicare împotriva copărtașului care deține bunul atribuit și refuză să-l predea nu este necesară( așa cum se reține și în decizia de îndrumare a Plenului Tribunalului Suprem, nr. 3/1968).
Pentru considerentele anterioare, prima instanță a respins cererea contestatorilor de anulare a încheierii de încuviințare a executării silite, respectiv decizia civilă Nr. 324/R/2012 pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud, ca nefondată.
Raportat la prevederile art. 453 cod procedură civilă și la faptul că intimata nu a pierdut procesul, instanța a respins cererea contestatorilor de acordare a cheltuielilor de judecată.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, au declarat apel contestatorii solicitând admiterea apelului, iar pe fond admiterea contestației la executare și suspendarea executării silite, iar în subsidiar, au cerut admiterea apelului, anularea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe pentru a se pronunța cu privire la dreptul de creanță invocat de contestatori.
În motivarea apelului s-a susținut că aceștia au un drept de creanță de 1. lei asupra imobilelor atribuite intimatei, acest drept de creanță depășește 75% din valoarea imobilului intimatei, caz în care evacuarea contestatorilor este prematură până la stabilirea dreptului de creanță, mai ales că nu au altă locuință. Prima instanță a respins contestația la executare formulată de contestatori dar fără a se pronunța cu privire la cererea acestora privind dreptul de creanță, caz în care se impune anularea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecarea acestui petit.
La termenul de judecată din 02 decembrie 2013, s-a invocat excepția de netimbrare a apelului, excepție care urmează a fi admisă potrivit argumentelor ce vor fi arătate în cele ce urmează:
Potrivit art.20 din legea nr.146/1997, lege aplicabilă în cauză raportat la data formulării contestației introductive, plata taxei judiciare de timbru se face anticipat, iar în caz de nerespectare a acestei obligații până la termenul stabilit de organul judiciar, sancțiunea aplicabilă este anularea cererii sau acțiunii, după caz.
În cauză, tribunalul observă că cei doi apelanți contestatori au fost legal citați pentru termenul de judecată din_, la adresa indicată în cererea de apel cu titlu de domiciliu, cu mențiunea de a timbra apelul cu o taxă judiciară de timbru de 97 lei, calculată potrivit art.11 alin.1 din lege, însă, apelanții nu și-au îndeplinit obligația de plată a taxei judiciare anterior reliefată până la termenul de judecată anterior menționat .
Având în vedere această situație, tribunalul, în baza art.20 din legea nr.146/1997, urmează a admite excepția invocată și va anula ca netimbrat apelul declarat de contestatori împotriva sentinței civile nr.5689/2013 a Judecătoriei Bistrița, pronunțată în dosarul nr._ . Ținând cont de soluția adoptată, nu pot fi criticile formulate de pe fondul cauzei.
Intimata nu a solicitat cheltuieli de judecată în apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Anulează ca netimbrat apelul declarat de contestatorii G. D. și G. F. , ambii domiciliați în B., nr. 33, comuna Mariselu, județul Bistrița-Năsăud, împotriva sentinței civile nr.5689/2013 a Judecătoriei Bistrița, pronunțată în dosarul nr._ .
Fără cheltuieli de judecată în apel. Decizia este definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 02 decembrie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
M. L. B. C. N. L. D.
MLB// 5 ex.//11 decembrie 2013Jud. fond B. MA.
| ← Decizia civilă nr. 191/2013. Contestaţie la executare | Încheierea civilă nr. 280/2013. Contestaţie la executare → |
|---|
