Decizia civilă nr. 179/2013. Ordonanta presedintiala
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ cod operator 4204
DECIZIA CIVILĂ NR. 179/A
Ședința publică din 18 septembrie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: D. W.
J. ECĂTOR: M. B. P.
GREFIER: C. M.
Pe rol este soluționarea apelului civil declarat de către reclamantele B.
R. și B. N. R., domiciliate în localitatea B., str. I., nr. 131 jud.
împotriva sentinței civile nr. 1445 din_ pronunțată de J. ecătoria Vișeu de Sus, în dosarul nr._, având ca obiect ordonanță președințială.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta intimatului, avocat D. Păulescu Doinița, lipsă fiind apelantele B. R., B.
R. .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Reprezentanta intimatului, avocat D. Păulescu Doinița depune la dosar chitanța nr. 33/_ cu care face dovada achitării onorariului avocațial, întâmpinare în original. Arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, instanța constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Reprezentanta intimatului, avocat D. Păulescu Doinița solicită respingerea apelului ca neîntemeiat pentru motivele arătate în întâmpinare, obligarea apelantelor la plata cheltuielilor de judecată conform chitanței depuse azi la dosar. Învederează instanței că își menține excepția tardivității apelului, cu precizarea că nu a reușit să verifice data expedierii apelului.
Instanța reține cauza în pronunțare.
T. ,
Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr._ pronunțată la data de 8 iulie 2013 de J. ecătoria Vișeu de Sus în dosarul nr._ a fost respinsă cererea formulată de reclamantele B. R. și B. N. R. cerere formulată în contradictoriu cu pârâtul T. V. .
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că potrivit art. 996 NCPC, în măsura în care va stabili că în favoarea reclamantelor există aparența de drept, va putea ordonă măsuri provizoriu în cazuri grabnice pentru păstrarea acelui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei
pagube iminente precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Ordonanța este executorie, iar măsurile dispuse vor produce efecte până la soluționarea litigiului asupra fondului.
În speță, prin cererea înregistrată la_, sub nr._, B. N. -
R. a chemat în judecată pe mama sa B. R. și proprietarii de c.f. Dancs Ivan l.Istvan și alții cu domiciliul necunoscut, solicitând instanței să constate că pârâta B. R. a dobândit dreptul de proprietate asupra casei de locuit și teren, aferent, în suprafață de 640 mp, situat în B., str. I., nr. 131 cu titlu de moștenire testamentară a defunctei Fedor Dodovica, să arate că a încheiat cu aceasta antecontractul de vânzare-cumpărare din_, sub semnătură privată și să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare și să dispună înscrierea dreptului său în cartea funciară conform planului de amplasament și delimitare.
La data de_, pârâtul de față, T. V. a formulat cerere de intervenție în interes propriu solicitând instanței să constate că suprafața de un ar teren a cumpărat-o la_ de la moștenitorul testamentar al proprietarei Fedor Dodovica și să valideze promisiunea de vânzare-cumpărare.
Intervenientul a arătat că, testamentul de care se prevalează B. R. a fost revocat de testatoarea Fedor Dodovica .
Moștenitorul acesteia este T. I., în baza testamentului autentificat sub nr. 48/_, prin care acesta a fost instituit legatar universal (fără moștenitori rezervatari) și de la care a cumpărat parcela de un ar.
În cauză au formulat, la_, cerere de intervenție în interes propriu, intervenientele Turnea M., T. M. și T. V., în calitate de moștenitoare ale defunctului T. I. solicitând respingerea acțiunii în totalitate, constatarea dreptului lor de proprietate și înscrierea lui în c.f.
În ceea ce privește dreptul intervenientului T. V., asupra parcelei de un ar, au recunoscut actul de vânzare-cumpărare sub semnătură privată încheiat de tatăl lor.
Instanța de fond a analizat aspectele legate de aparența dreptului, și a reținut că reclamantele de față nu au formulat o cerere împotriva pârâtului T.
V. prin care să solicite respectarea dreptului lor de proprietate sau posesia asupra terenului. De asemenea, s-a constatat că reclamantele nu au formulat întâmpinare la cererea de intervenție a pârâtului de față prin care să-i conteste promisiunea de vânzare-cumpărare, iar dreptul de proprietate prin moștenire al reclamantei B. R. este contestat ca urmare a depunerii actului de revocare expresă a testamentului de care se prevalează de către celelalte părți.
În dosarul la care s-a făcut referire mai sus, terțe persoane, altele decât părțile de față invocă dreptul de proprietate cu mențiunea că acestea recunosc pe cel al pârâtului T. V. .
În formularea cererii de față, s-a reținut că, reclamantele solicită ridicarea de către pârât a utilajului tip buldozer amplasat pe proprietatea lor și
de a se abține de la acte de distrugere și amenajare. Aparența dreptului de proprietate nu este în favoarea reclamantelor.
În ceea ce privește posesia, instanța a apreciat că și reclamantele și pârâtul ar deține câte o parcelă .
Pârâtul susține că utilajul este cel amplasat pe terenul său de mai bine de un an iar lucrările de amenajare le face pe parcela sa, fiind nevoit să le realizeze și datorită depozitului de gunoaie menajere (fila 30).
Potrivit art. 998 alin 3 NCPC, judecata ordonanței se face de urgență nefiind admisibile probe a căror administrare necesită un timp îndelungat.
În cauză, instanța prin probe ar trebui să stabilească posesia părților asupra parcelelor și dacă pârâtul și-a amplasat utilajul pe altă suprafață de teren decât cea pe care a cumpărat-o sau pe diferența deținută de reclamante, respectiv dea verifica pe care parcelă se realizează lucrările de igienizare.
Prin aceasta s-ar prejudeca în fond litigiul dintre părți, ceea ce este inadmisibil.
De altfel, reclamantele au formulat o plângere penală pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere și tulburare în posesie care urmează a fi cercetată de organele de urmărire penală.
În concluzie s-a reținut că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a unei cereri de ordonanță președințială, astfel că instanța a respins cererea formulată.
Nu au fost acordate cheltuieli de judecată deoarece nu au fost solicitate astfel de cheltuieli.
Împotriva aceste hotărâri, în termen legal au formulat apel B. R. și B.
N. R., solicitând instanței să admită cererea de apel și să dispună schimbarea hotărârii atacate și admiterea cererii astfel cum aceasta a fost formulată.
În motivarea cererii de apel s-a arătat, în esență faptul că hotărârea instanței de fond este netemeinică și nefondată deoarece instanța a intrat în cercetarea fondului motivând aspecte legate de posesia terenului, revocarea expresă a testamentului și stabilind dreptul de proprietate al intervenientului asupra unui teren de 1 ar, statuând că atât reclamantele cât și pârâtul ar deține câte o parcelă de teren.
S-a susținut că instanța avea doar posibilitatea de a cerceta aparența dreptului, să pipăie fondul pentru ca soluția dată să nu fie arbitrară, iar pe de altă parte nu s-a pronunțat nici asupra celorlalte condiții de admisibilitate ale cererii de ordonanță președințială.
În concluzie, apelantele au arătat că sunt îndeplinite condițiile care privesc aparența dreptului, urgența, vremelnicia și neprejudecarea fondului, astfel că obligația de a face poate fi dispusă printr-o ordonanță președințială.
S-a mai arătat că apelantele justifică aparența dreptului prin faptul că dețin în posesie de peste 36 de ani terenul respectiv.
În drept au fost invocate prevederile art. 999, art. 466 și urm art. 479 alin. 1, art. 480 alin. 2 și art. 451 NCPC.
La data de 2 august 2013 la dosarul cauzei a fost depusă din partea intimatului T. V., întâmpinare în cuprinsul căreia a fost invocată excepția tardivității apelului declarat, iar pe fondul cererii s-a solicitat respingerea apelului deoarece hotărârea primei instanțe este legală și temeinică.
Intimatul T. V. a solicitat obligarea apelantelor la plata cheltuielilor de judecată.
Analizând actele și lucrările dosarului,prin prisma motivelor de apel și a excepției invocate, instanța reține următoarele:
Reclamantele B. R. și B. N. R. au chemat în judecată pe pârâtul
T. V. solicitând instanței ca în cadrul procedurii ordonanței președințiale să dispună obligarea pârâtului să-și ridice utilajul de tip buldozer amplasat pe terenul proprietatea reclamantelor, teren situat în B. str. I. nr. 131 și să se abțină de la orice acte legate de cest teren până la soluționarea dosarului nr. 2675/336/201 aflat pe rolul Judecătoriei Vișeu de Sus.
Cererea a fost soluționată prin Sentința civilă nr. 1445 la data de 8 iulie 2013. Având în vedere faptul că părțile au fost citate pentru soluționarea cererii, termenul de 5 zile pentru formularea apelului a început să curgă de la data pronunțării, respectiv de la data de 8 iulie 2013.
Apelul a fost depus la oficiul poștal la data de_, astfel cum rezultă din cuprinsul înscrisului aflat la fila 6 din dosar. Potrivit art. 183 NCPC, actul de procedură depus la oficiul poștal în termen este considerat a fi făcut în termenul prevăzut de lege.
Reținând aceste aspecte, instanța constată că excepția tardivității invocate de intimatul T. V. nu este fondată, astfel că aceasta va fi respinsă.
În ceea ce privește fondul cererii de apel, instanța consideră apărările apelantelor nefondate, astfel că apelul declarat va fi respins.
Se reține că reclamantele au susținut că sunt proprietarele terenului pe care intimatul și-ar fi amplasat un utilaj și pe care se realizează diferite lucrări. Potrivit, art. 249 NCPC, apelantele-reclamante aveau obligația de a dovedi susținerea din cererea de chemare în judecată. Astfel, acestea aveau obligația de a face dovada celor susținute.
Nici în fața instanței de fond și nici în fața instanței de apel apelantele- reclamante nu au solicitat administrarea de dovezi din care să rezulte că aparența dreptului este în favoarea lor. Faptul că s-a solicitat luarea unor măsuri în cadrul procedurii ordonanței președințiale, nu poate duce la concluzia că reclamantul este exonerat de orice obligație de a proba cele susținute, iar în măsura în care pârâtul formulează apărări și propune probe, iar instanța prin prisma dispozițiilor legale incidente analizează cererea, nu sunt respectate prevederile privind neprejudecarea fondului. Art.998 alin. 3 NCPC arată că nu sunt admisibile probele care necesită un timp îndelungat pentru administrarea lor, însă interpretând per a contrario acest text de lege se
reține că probele care pot fi administrate cu celeritate în raport de urgența procedurii ordonanței președințiale sunt admisibile.
Atât reclamantele cât și pârâtul au arătat că sunt proprietarii terenului pe care a fost amplasat buldozerul și pe care s-ar fi efectuat lucrări de amenajare. Fiind contestată susținerea reclamantelor-apelante, acestea aveau obligația de a face dovada că aparența dreptului este în favoarea lor.
Instanța apreciază că nici condiția privind urgența-prevenirea unei pagube iminente nu poate fi reținută, deoarece nu s-a arătat în ce constă respectiva pagubă care să nu poată fi înlăturată ulterior în condițiile în care instanța de fond a reținut din susținerile pârâtului, fapt necontestat în memoriul de apel, că buldozerul este amplasat pe terenul respectiv de mai mult de1 an, iar amenajarea vizează lucrări de igienizarea parcelei pe care o folosește.
Reținând aceste aspecte, instanța constată că nu sunt îndeplinite condițiile cumulativ prevăzute delege pentru admiterea cererii formulate în cadrul procedurii ordonanței președințiale, deoarece în speță nu poate fi reținută condiția urgenței.
În privința condiției neprejudecării fondului și a vremelniciei soluției, se consideră că acestea sunt îndeplinite în cauză deoarece s-a solicitat ca soluția în prezentul dosar să aibă aplicabilitate până la soluționarea definitivă și irevocabilă a dosarului nr._, iar în cauză a dedusă judecății instanța nu soluționează fondului litigiului.
Având în vedere aceste aspecte instanța constată că nu sunt îndeplinite condițiile cumulativ prevăzute de lege pentru a pronunța ordonanța președințială. Mai mult decât atât se constată că nici aparența dreptului nu este în favoarea reclamantelor.
În ceea ce privește solicitarea intimatului de a obliga apelantele la plata cheltuielilor de judecată, se reține că potrivit art. 453 NCPC cererea este întemeiată, apelul urmând a fi respins.
Se reține că la dosarul cauzei a fost depusă chitanța nr. 33 din_ având ca obiect onorariul avocațial achitat, cuantumul acestuia fiind de1240 lei, astfel că apelantele vor fi obligate la plata sumei de1240 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel,în favoarea intimatului T. V. .
Reținând aspectele de mai sus, instanța, în temeiul art. 480 NCPC, instanța va respinge ca nefondat apelul declarat de B. R. și B. N. R. .
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge excepția tardivității formulării apelului, excepție invocată de intimatul T. V. prin întâmpinare.
Respinge apelul declarat de B. R. și B. N. R. domiciliate în B. str. I. nr. 131 jud. M. împotriva Sentinței civile nr. 1445 pronunțate la data de 8 iulie 2013 de J. ecătoria Vișeu de Sus în dosarul nr._ .
Obligă apelanții la plata sumei de 1240 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel în favoarea intimatului T. V. .
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 18 septembrie 2013.
PREȘEDINTE | J. ECĂTOR | GREFIER | |||
W. D. | P. M. | B. | M. | C. |
Red./dact./M.B.P./_
Verificat M.B.P._ 5ex Com./C.M./3ex./_
| ← Decizia civilă nr. 166/2013. Ordonanta presedintiala | Sentința civilă nr. 726/2013. Ordonanta presedintiala → |
|---|
