Decizia civilă nr. 192/2013. Actiune in raspundere contractuala

R O M Â N I A TRIBUNALUL B. -NĂSĂUD

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr. _

DECIZIA CIVILĂ Nr. 192/R/2013Ședința publică din data de 25 aprilie 2013 Tribunalul format din:

PREȘEDINTE: I. C., judecător

JUDECĂTOR: S. I. JUDECĂTOR: N. C.

GREFIER: C. S.

Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de pârâtul C. I. împotriva sentinței civile nr._ pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr. 10._, având ca obiect acțiune în răspundere contractuală.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pârâtul recurent Ciilian I.

, precum și reclamantul intimat C. V., asistat de avocat Chiorean Grigore, cu împuternicire avocațială depusă în ședință publică.

Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei, după care:

Instanța reține că recursul este declarat și motivat în termen legal, este legal timbrat, potrivit dovezilor de la filele 3 verso și 4, și comunicat reclamantului intimat, potrivit dovezii de la fila 10.

Se constată că, în data de_, reclamantul intimat C. V. a depus la dosar, prin serviciul de registratură al instanței, întâmpinare formulată în două exemplare, dintre care un exemplar se comunică pârâtului recurent.

Pârâtul recurent C. I. susține oral recursul așa cum a fost formulat în scris și arată că nu solicită acordarea unui termen de judecată pentru studiul întâmpinării.

Reprezentantul reclamantului intimat, avocat Chiorean Grigore, susține oral întâmpinarea așa cum a fost formulată în scris.

Pârâtul recurent și reprezentantul reclamantului intimat arată că nu formulează cereri prealabile, apreciind cauza în stare de judecată.

Nefiind cereri prealabile, tribunalul dispune dezbaterea recursului.

Pârâtul recurent C. I. solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, pentru motivele arătate în scris, pe care le reiterează. Nu solicită obligarea reclamantului intimat la plata cheltuielilor de judecată.

Reprezentantul reclamantului intimat, avocat Chiorean Grigore, cere respingerea recursului ca nefondat, cu obligarea pârâtului recurent la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariu avocațial, potrivit chitanței pe care o depune la dosar împreună cu contractul de asistență juridică, pentru motivele din întâmpinare, pe care le reiterează.

deliberând, constată:

T R I B U N A L U L,

Prin sentința civilă nr._ pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr. 10._ a fost admisă cererea subsidiară din acțiunea civilă formulată de reclamantul C. V. împotriva pârâtului C. I., și, în consecință:

Pârâtul a fost obligat să achite reclamantului suma de 20.000 lei cu titlu de despăgubiri civile, reprezentând contravaloarea materialelor și manoperei necesare pentru executarea lucrării "casă din lemn"; situată în municipiul B., cartier Unirea, pe terenul înscris în Cf 53136 Unirea nr. cadastral 13367, între vecinii: Galinescu Silvia la N, drum Slătinița - Unirea la E, Galinescu Silvia la S și pârâu Slătinița la V.

A fost respinsă ca neîntemeiată cererea formulată de reclamant, în principal, având ca obiect executarea obligației de construire a unei cabane din lemn, asumată în baza contractului din_ .

Pârâtul a fost obligat la plata către reclamant a sumei de 2614,5 lei cu cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:

Prin cererea înregistrată sub numărul 10._, precizată la termenele din_ și_, reclamantul C. V. a solicitat obligarea pârâtului C. I., în principal, la executarea obligației de construire a unei cabane din lemn, asumată în baza contractului din_, iar în subsidiar achitarea contravalorii materialelor și manoperei pentru executarea lucrării, în cuantum de 20.000 lei; cu cheltuieli de judecată.

În motivare se arată că, la data de_, părțile au încheiat un contract de prestări servicii prin care pârâtul s-a obligat să construiască o cabană de lemn în localitatea Slătinița, conform proiectului, cu dimensiunile de 10/8 mansarda, pe structură de 10/15, contra prețului de 20.000 lei, achitat integral de către reclamant. Termenul inițial de execuție a fost stabilit pentru data de_, însă a fost devansat din cauză că reclamantul nu a obținut autorizația de construcție.

Reclamantul mai menționează că pârâtul a executat lucrarea în parte, însă necorespunzător, motiv pentru care a întocmit un raport de verificare printr-un expert autorizat care a constatat deficiențele și le-a notificat pârâtului, însă acesta din urmă refuză să refacă lucrările necesare, respectiv schimbarea structurii de rezistență, a grinzilor și stâlpilor.

În motivarea precizării de acțiune, reclamantul arată că pârâtul nu și-a executat obligațiile contractuale în sensul că în contract s-a prevăzut ca imobilul să fie realizat pe o structură de rezistență de 10-15 cm și, în realitate, s-a realizat pe o structură de 7-14 cm, fapt care conduce din punct de vedere tehnic la concluzia că imobilul nu prezintă siguranță. Pentru o rezistență normală este prevăzut normativ de 10-15, însă, în realitate, s-a realizat de 7-14, fapt care reprezintă o încălcare a obligațiilor contractuale întrucât acesta nu a realizat construcția în parametrii specificați, astfel că reclamantul solicită obligarea pârâtului la remedierea situației.

Reclamantul susține că pârâtul trebuia să realizeze construcția ca orice bun constructor folosind materiale corespunzătoare, însă a folosit lemn vechi, plin de carii, aspect constatat și de către expert și care va putea fi constatat și printr-o viitoare expertiză sau chiar printr-o cercetare la fata locului. În ceea ce privește grinzile de susținere pârâtul nu și-a respectat obligațiile, sens în care, în loc să fie îmbinate grinzile în 4 muchii, acesta le-a îmbinat în 3 muchii, ceea ce conduce la o rezistență

scăzută; în loc să folosească o grindă de 14 cm a folosit grindă de 10 cm, peste care a bătut un lemn de 4 cm. Această "combinație" însă nu reprezintă o grindă de 14 cm, ci una de 10 cârpită, respectiv o neexecutare a obligației contractuale din partea acestuia; unele grinzi sunt roșii și unele putrede, fapt care iarăși conduce la o rezistență scăzută, adică o neexecutare a obligațiilor contractuale; umplutura la pereți s-a realizat necorespunzător în sensul că s-a folosit lemn verde, care s-a încovoiat și, uscându-se, a lăsat spatii între el - o umplutură nu este realizată la dimensiunile corespunzătoare și este plină de noduri, aspect care nu este permis la această parte de construcții. În concluzie, se vede prin pereți afară, fiind uneori goluri de 2-3 cm între scânduri, ceea ce o face nelocuibila în perioada de iarnă.

Reclamantul învederează că în contract s-a prevăzut realizarea unei contrafișe, fapt pe care pârâtul nu l-a făcut, existând posibilitatea dezmembrării construcției în condiții de vânt puternic. În ceea ce privește prinderea grinzilor, arată că aceasta s-a făcut în mod necorespunzător, fiind montate incorect, iar elementele metalice de prindere care prevedeau din construcția lor 10-12 găuri au fost prinse abia în 3-4 locuri/găuri, existând chiar poște de dimensiuni mari (circa 2 metri) prinse într-un cui în fiecare capăt.

În ceea ce privește prinderea stâlpilor la pereți, reclamantul arată că, din cauza modalității defectuoase de montaj, materialelor slabe și neexecutării obligațiilor din contract, aspecte ce țin de anumite dimensiuni, distanțe, parametrii, s-a ajuns ca pereții să se încline înspre interior cu câte 5-10 cm, fapt care conduce la o rezistență slabă a construcției, la riscul de a se prăbuși. Pârâtul a montat în anumite camere grinzi și alte piese la dimensiuni fără să respecte specificațiile tehnice, ceea ce, în final, a condus ca între camere să fie grinzi, practic pragul dintre camere urmând să fie de circa 20 cm. Pârâtul a realizat în mod necorespunzător anumite părți din lucrare și reclamantul solicită obligarea acestuia la a le reface în mod corespunzător, respectiv refacerea/repararea acelor părți din lucrare care nu corespund contractului și parametrilor tehnici.

În subsidiar, dacă se va constata prin expertiză că acele părți nu pot fi refăcute sau nu dorește să le refacă, reclamantul solicită obligarea pârâtului la plata sumei de 4000 lei reprezentând contravaloarea manoperei și materialelor

Cererea nu a fost motivată în drept.

În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 5-13) și s-a solicitat efectuarea unei expertize topografice.

Legal citat, pârâtul a formulat întâmpinare, precizată la termenul din_, prin care a solicitat respingerea acțiunii și obligarea reclamantului la plata sumei de

5.330 lei restantă, conform contractului părților; și rezoluțiunea contractului încheiat între părți, din vina reclamantului; cu cheltuieli de judecată.

În motivare se arată că situația descrisă în acțiune de către reclamant nu corespunde realității, întrucât, în data de_, între părți s-a încheiat un contract pentru construcția unei cabane din lemn, stabilind în scris detalii cadru generale și verbal toate celelalte detalii necesare, contra prețului de 20.000 lei, din care pârâtul a primit avans suma de 1.000 euro, la cursul de atunci, de 3,66 ron/euro. După câteva zile a fost sunat de reclamant, care, comunicându-i că nu poate obține autorizația de construcție decât peste câteva luni, a solicitat amânarea construcției pentru primăvara anului 2009, fiind dispus să-i plătească pârâtului încă 3.000 euro avans, la cursul de

atunci, de 3,67 ron/euro, deci acesta primind un avans total de 4.000 euro, echivalentul a 14.670 lei, urmând ca restul să-i fie achitat la finele lucrării.

Pârâtul mai arată că, în anul 2009, reclamantul nu a obținut autorizație, ci doar la sfârșitul lunii iunie 2010, moment la care i-a înmânat pârâtului o schiță cu dimensiunile parterului și etajului cabanei și, deși avea dosarul cu documentația tehnică, a refuzat să îi permită acestuia din urmă să-l studieze. Pârâtul susține că, deși a insistat de fiecare dată să primească un exemplar al documentației, acest lucru nu s-a întâmplat, motiv pentru care a început construcția cabanei în sistem premontat, adică a montat cabana întâi la R., apoi la locul indicat de cumpărător. În data de 30 august, cabana era premontată la R., iar reclamantul, conform înțelegerii, a venit la recepția lucrării și s-a declarat mulțumit de rezultat.

Deși fundația cabanei era în sarcina reclamantului, acesta a susținut de mai multe ori că este făcută, iar când pârâtul l-a întrebat din nou, în 30 august 2010, a declarat că nu a turnat decât 9 stâlpi de susținere și nu a turnat placa de beton, nici măcar grinzi de beton armat peste stâlpi, așa cum conveniseră la încheierea contractului. Pârâtul susține că i-a explicat reclamantului că nu poate fi montată cabana doar pe stâlpi,iar el a susținut că va face ziduri din bolțari de beton între stâlpi și va compartimenta cu ziduri și interiorul fundației. Pentru a rezolva situația, au convenit de comun acord realizarea unui postament din grinzi de lemn așezate peste stâlpii de beton și zidurile dintre ei, podele din lemn îmbinate puse peste grinzi. Prețul pentru această lucrare suplimentară l-au stabilit de comun acord la 1.500 euro, bani care pârâtul i-a primit pe loc pentru a putea cumpăra materialele necesare. Tot în această sumă, au inclus și o modificare a livingului cabanei prin construcția unui perete suplimentar. Deși pârâtul susține că a dorit să încheie un act adițional la contract, reclamantul nu a fost de acord, susținând că este suficientă notarea acestei sume în contract și scopul pentru care a fost dată. În 25 septembrie 2010 a terminat lucrările suplimentare pentru cabană și reclamantul a fost prezent la demontare și transport. În 27 septembrie, pârâtul s-a prezentat în Slătinița, la locul unde urma să monteze cabana și a constatat că reclamantul nu a făcut zidurile între stâlpii de beton așa cum a promis, motivând că a dus documentația tehnică la arhitect pentru modificare și imediat ce o primește înapoi le face. Pârâtul a început așezarea postamentului de grinzi peste stâlpii de beton, iar grinzile trebuiau fixate cu elemente metalice prinse cu holzsuruburi. Reclamantul a cumpărat elementele metalice necesare, cuie și o mica parte de holzsuruburi, care nu au putut fi folosite din cauza lipsei curentului electric, situație care a promis că o va rezolva. După două zile a adus un generator electric care nu a putut fi utilizat din cauza puterii foarte reduse, însă a promis că va aduce alt generator mai bun.

Pârâtul învederează că, deși reclamantul s-a obligat să îi asigure cazare și masă pe timpul efectuării lucrărilor, aceasta nu s-a întâmplat, achitându-i doar parțial costurile de deplasare cu autoturismul personal, până la destinație. Acesta mai arată că i-a atras atenția în fiecare zi reclamantului să cumpere holzsuruburile necesare și să rezolve problema curentului electric fiindcă nu se vor putea continua lucrările la nivelul acoperișului numai după consolidarea adecvata a grinzilor și a pereților cu holzsuruburi, însă, pe fondul discuțiilor referitoare la aceste chestiuni, părțile nu au ajuns la niciun rezultat. După aproximativ trei săptămâni de la ultima convorbire telefonică cu reclamantul, pârâtul s-a dus la Slătinița, unde a constatat că era terminată cabana, avea montată inclusiv tâmplărie (geamuri, uși), erau făcute diferite

modificări, înlocuite diferite elemente din pereți,elemente care trebuiau folosite în structura pereților erau folosite în alte scopuri, nu s-a făcut consolidarea grinzilor și pereților cu holzsuruburi și nici zidurile interioare.

În luna iunie 2011, pârâtul a primit un raport de expertiză care făcea referire la un proiect de construcție pe care acesta nu reușise să-l vadă niciodată și care prevedea alte grosimi ale pereților și care semnala deficiențe în executarea lucrării, care însă nu consideră că îi sunt imputabile. Apoi, în_, a primit din partea reclamantului o notificare de soluționare amiabilă a problemelor dintre cei doi, în urma căreia au convenit ca reclamantul să-i achite pârâtului 1.000 euro, iar acesta să remedieze problemele tehnice ale cabanei.

În consecință, pârâtul consideră că reclamantul a dat dovadă de viclenie și rea- credință în îndeplinirea obligațiilor contractuale asumate, prin aceasta împiedicându-l să-și execute corect obligațiile contractuale, impunându-se în acest caz aplicarea art. 960 Cod civil. Pârâtul susține că reclamantul nu avea voie în mod unilateral să angajeze altă echipă care să modifice și să continue lucrarea fără rezoluțiunea contractului existent și fără efectuarea unei recepții a lucrărilor pe care le-a executat acesta, astfel că nu poate răspunde de lucrări executate de alte persoane fără aprobarea sa sau de lucrări executate de acesta și modificate fără aprobarea sa, impunându-se în acest caz art. 969 și următoarele cod civil raportat la art.1020 Cod civil.

Referitor la precizările aduse cererii de chemare în judecată, pârâtul învederează că structura construcției s-a executat de 10/15 conform contractului, nu a utilizat lemn necorespunzător, nu a auzit niciodată de îmbinarea grinzilor în 3 sau 4 muchii, nu a folosit niciun fel de grindă în combinație 10 +4 - reclamantul a fost tot timpul prezent la montaj și nu ar fi acceptat așa ceva, umplutura pereților este la dimensiunea corespunzătoare conform contractului, de 5 cm grosime, dar este prinsă necorespunzător, din vina reclamantului care nu a asigurat holzsuruburi și curent electric, iar în contract nu s-a prevăzut nici o contrafișă, prinderea grinzilor și altor elemente nu s-a putut executa corespunzător din vina reclamantului care nu a asigurat holzsuruburile necesare, iar în ceea ce privește pragul dintre camere, acesta se decupează la dimensiunea normală înainte de montarea ușilor.

În drept s-au invocat prevederile art. 82, 115-118, 274 Cod procedură civilă.

În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 28-29) și s-a solicitat admiterea interogatoriului pârâtului.

La termenul de judecată din data de_, reclamantul a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția netimbrării cererii reconvenționale, arătând că, intr- adevăr în data de_ a încheiat un contract cu pârâtul, stabilind calitatea și cantitatea de material necesară, respectiv 40 mc, termenul de livrare al cabanei fiind_ . În data de_, reclamantul a primit un telefon de la pârât, prin care acesta i-a solicitat încă un avans de 3.000 euro pentru procurarea materialelor. Pârâtul a primit documentația, iar susținerile acestuia în sens contrar sunt false, de altfel, pârâtul neputând realiza lucrarea din fantezie. Tot cu acea ocazie, reclamatul susține că pârâtul i-a mai solicitat și suma de 1500 euro pentru a procura materiale, bani pe care i-a dat, dar nu s-a discutat ca acești bani să fie pentru grinzi, de fapt, nu s-a discutat vreodată sau avansat ideea că reclamantul ar face placa din beton sau grinzi din beton armat.

La finele lunii iulie 2010, reclamantul s-a deplasat la R. pentru prima dată, iar pârâtul avea în curtea atelierului montat scheletul la trei case din lemn, dintre care una era a reclamantului, ocazie cu care acesta din urmă i-a solicitat să remedieze problemele întrucât structura de rezistență nu este de 15/10 cum se prevede în contract și umplerea pereților este de dimensiuni prea mari (50/52). Reclamantul susține că pârâtul minte când spune că a participat la recepția lucrării, în realitate nici nu a fost chemat. Pe data de_, a primit un telefon de la pârât pentru a se prezenta pe data de_ cu mașina pentru a transporta cabana de la Romului la Slătinița. Pârâtul s-a prezentat pe data de_ la Slătinița și a început montarea cabanei nu înainte de a-i atrage atenția reclamantului, împreună cu 2 oameni, că materialul necorespunzător nu poate fi folosit la construcție, respectiv grinzi putrede, grinzi incomplete (3 muchii, noduri), poște de dimensiuni prea mari ce depășeau 50 cm lățime, poștă roasă de carii, scândură putredă plină de coajă și mâncată de carii. În același timp, reclamantul arată că i-a mai atras atenția încă o dată că structura de rezistență nu este formată numai din cei 4 stâlpi de pe colturile clădirii, ci din toți stâlpii care se pun în perete, vertical din 2 în 2 metri și care trebuie să aibă dimensiunile de 10/15 cm.

La cererea pârâtului, pentru a fixa grinzile metalice, reclamantul a cumpărat elemente metalice care se prind de grinzile principale cu holșuruburi, a cumpărat holșuruburile, iar pentru refiletare a adus generator care are o putere de 700 W și 8,3 A, cu care a executat lucrarea, însă incomplet, deoarece elementele metalice sunt prevăzute cu 12 găuri pe de o parte și 12 pe cealaltă parte. Pârâtul a aprins 4-5 șuruburi pe o parte și 4-5 șuruburi pe altă parte, fapt care duce la slăbirea rezistenței de prindere a grinzilor, iar în ceea ce privește cazarea și masa nu a existat nicicând o asemenea înțelegere.

Reclamantul mai arată că nu sunt reale afirmațiile pârâtului referitoare la faptul că ar fi fost dispus să cumpere holșuruburile și că nu a adus un generator, sens în care anexează declarația de la SC Meridian SRL prin care se specifică prețurile la cuie și holșuruburi de diferite dimensiuni, fapt care contrazice versiunea pârâtului. Cuiele au costat la vremea respectiva lei/kg, iar holșuruburile de 5x80 costau 0,16 lei bucata, 1000 holșuruburi fiind 160 lei. În data de_, reclamantul a cumpărat 1000 holșuruburi și a adus un generator, a început lucrarea în contextul în care pârâtul i-a adresat cuvinte dure și injurioase întrucât nu a fost de acord să îi fie montate grinzi putrede. Discuțiile au continuat încă circa 4 zile în contextul în care materialul pe care pârâtul dorea să îl monteze și l-a montat a fost de proastă calitate.

Întrucât pârâtul nu s-a mai prezentat pentru a finaliza cabana, pe fondul condițiilor climatice, reclamantul a solicitat intervenția unei echipe pentru terminarea lucrărilor, pentru a evita distrugerea cabanei. Reclamantul susține că este nereal că pârâtul a încercat să îl contacteze telefonic. De asemenea, susținerile acestuia referitoare la reaua-credință sunt aberante, reclamantul considerându-se îndreptățit la executarea conformă a lucrării în cauză.

Prin concluziile scrise depuse la dosarul cauzei la termenul din_, reclamantul a solicitat admiterea acțiunii sale astfel cum a fost ea precizată, pentru motivele de fapt și de drept susținute în litigiu.

Analizând actele și lucrările dosarului, judecătoria a statuat că la data de_ între părți a intervenit un contract de execuție lucrări, intitulat "Contract de vânzare- cumpărare"; (depus în copie la fila 5), având ca obiect construirea și montarea la locul

indicat a unei case din lemn, considerată casă de vacanță, situată în cartier Unirea - mun. B., prin care constructorul-pârât s-a obligat să o execute conform proiectului de dimensiune ( 10,0 x 8,0 mp), având regim de înălțime P+M, cu grosimea pereților de umplutură de 5 cm și structura de rezistență ( stâlpi+grinzi) de 10,0 x 15,0 mp.

Totodată, prin contract s-a stabilit și prețul construcției la suma de 20.000 lei, din care 5000 lei a reprezentat manopera și s-a achitat un avans de 1.000 Euro, la un curs de 3,66 lei/Euro, precum și a termenului de livrare, 1 septembrie 2008, ulterior, la data de_, achitându-se încă o parte din preț, de 3.000 Euro, conform mențiunii efectuată în partea stângă - jos pe contract.

În urma analizei actului încheiat între părți, instanța l-a calificat ca reprezentând un contract de antrepriză de construcții, raporturile juridice dintre părți urmând a fi analizate prin raportare la dispozițiile normative care guvernează contractul de antrepriză (art. 1470-1490 din vechiul Cod civil aplicabil speței, potrivit datei încheierii actului -_ ).

Casa de vacanță în litigiu, așa cum reiese din concluziile expertului tehnic Cuciurean I., care a întocmit lucrarea tehnică în cauză, se află pe un teren înscris în CF 53136 Unirea nr. cadastral 13367 și se învecinează cu: Galinescu Silvia la N, drum Slătinița -Unirea la E, Galinescu Silvia la S și pârâu Slătinița la V, iar din documentele cadastrale rezultă o suprafață de 508 mp pe care este amplasată.

Contractul de antrepriză presupune obligații corelative ale părților, respectiv obligația beneficiarului lucrării de a achita contravaloarea lucrării, corelativ cu obligația constructorului de a edifica construcția contractată, această din urmă obligație făcând obiectul prezentei acțiuni.

Din întreg probatoriul administrat în cauză, respectiv înscrisuri (filele 7-12, 29), expertiză tehnică în construcții și antemăsurătoarea efectuate de expertul Cuciurean I. (filele 53-65 și 79-84), precum și din cercetarea la fața locului (procesul-verbal fiind atașat la filele 77-78 din dosar), s-a reținut că deși pentru construcție a existat proiect întocmit de SC Arhiplan SRL B. și autorizație de construire cu nr. 505/_ eliberată de Primăria Bistrița (fila 7), pârâtul nu a respectat nici dimensiunile grinzilor din proiect și nici categoria de material necesar pentru grinzi, că planșeul de lemn de la parter este subdimensionat și că așa cum este executată casa nu poate fi pusă în funcțiune (fapt consemnat inițial în raportul de verificare a structurii de rezistență întocmit de expertul Bartha Csaba filele 7, 8), grosimea pereților fiind diferită de cea din proiect, iar calitatea lemnului este nesatisfăcătoare, deoarece s-au pus în operă elemente de lemn vechi, pline de carii, grinzi cu secțiune variabilă necojite complet, grinzile având dimensiuni necorespunzătoare, pline de noduri, prinderea lor fiind de asemenea deficitară, cu elemente incorect montate și care nu asigură stabilitatea planșeului, lucrările fiind compromise, remedierea lor putând fi făcută fie pe baza unui nou proiect, fie pe baza unei expertize tehnice a unui expert MLPAT.

De asemenea din declarațiile martorilor audiați în cauză ,S. M. (filele 43- 44), Tabără Leontin (filele 45-46), Gordon I. (fila 68), Muscari Salvar Florin (fila 75), s-a reținut că lucrarea efectuată de pârât este defectuoasă și nu respectă înțelegerea dintre părți, structura de rezistență nu a fost corect asamblată, stâlpii de rezistență sunt subdimensionați, nu au fost montate contrafișe, iar materialul de umplutură era verde, putred sau mâncat de carii, iar reclamantul l-a atenționat de

nenumărate ori pe pârât că materialul lemnos nu este de calitate și că nu are dimensiunile corecte pentru a fi montat.

Aceeași stare de fapt a fost reținută și de expertul tehnic Cuciurean I. în raportul de expertiză efectuat în cauză, acesta constatând că la elementele de rezistență din material lemnos îmbinările se " chertează"; și se prind cu scoabe sau cuie, iar stâlpii de rezistență sub subdimensionați, deoarece deși în contract dimensiunile sunt prevăzute la 10,0x15,0 cm, în realitate sunt montați la dimensiuni mai mici de 07,00x14,00 cm. Se mai relevă de către expert faptul că peretele din spatele casei nu este drept, fiind înclinat cu aproximativ 8-10 grade, constatând, totodată, că valoarea materialului necorespunzător este de 5134 lei, reprezentând cantitatea de 12,835 mc cu prețul de 400 lei/mc, iar manopera este de aproximativ 3000 lei.

Prin antemăsurătoarea depusă la dosar la filele 79-84, expertul tehnic mai sus menționat a făcut o notă de calcul vizând lucrările ce sunt necesare în vederea refacerii întregii construcții,care nu prezintă siguranță în utilizare, constând în desfacerea învelitorilor din tablă zincată, desfacerea șarpantelor de lemn, demolarea planșeelor din lemn și desfacerea scheletelor din lemn, apoi remontarea lor.

Părțile, în convenția dintre ele, au stabilit prețul construcției per ansamblu pentru întregul imobil, astfel că s-a reținut incidența prevederilor art. 1484 Cod civil, potrivit căruia "Întreprinzătorul sau arhitectul care s-a însărcinat a da gata un edificiu, după un plan statornicit și dezbătut cu comitentul, nu poate cere nici o sporire de plată, nici sub pretext de scumpire a muncii manuale ori a materialelor, nici sub pretext că s-a făcut la planul zis schimbări și adăugiri, dacă aceste adăugiri și schimbări n-au fost în scris aprobate și prețul lor defipt cu comitentul";. Chiar dacă s- ar fi modificat calitatea vreunui material folosit la construcție, acest fapt nu a fost prevăzut în scris printr-un act adițional sau de modificare a clauzelor contractului inițial.

De asemenea, nu a avut loc nici modificarea proiectului, care să fi fost autorizată în scris, pentru ca în aceeași manieră să se facă modificare de preț, așa încât s-a constatat că pârâtul-constructor, deși susține că a trebuit să mai adauge o anume cantitate de material pentru a putea monta cabana, nu poate justifica majorarea prețului construcției raportat la materialele suplimentare, asumându-și în acest mod riscul suportării eventualelor cheltuieli suplimentare.

În cazul în care modificările proiectului și diferențele de preț presupuse de această schimbare ar fi fost constatate în scris, constructorul - pârât nu ar mai fi suportat acest risc și ar fi putut solicita reclamantului - beneficiar orice cheltuială suplimentară cauzată de materialele necesare în plus.

Antreprenorul-pârât care s-a angajat să execute casa de lemn, după înțelegerea prealabilă cu clientul-reclamant și conform autorizației, precum și proiectului descris mai sus nu poate cere o sporire de preț (nici cu titlu de îmbogățire fără justă cauză), pe motiv că s-a mărit prețul muncii sau al materialelor, nici pe motiv că a efectuat modificări și adăugiri, fie la planul inițial, fie ulterior înțelegerii cu reclamantul, dacă aceste modificări și adăugiri nu au fost aprobate de client în scris și modificările de preț de asemenea stabilite cu clientul (art. 1484 Cod civil).

Întrucât lucrarea a fost contractată pe un preț forfetar, global, antreprenorul- pârât, în schimbul unei sume dinainte determinată, era obligat să execute și să predea lucrarea in condițiile prevăzute în contract, afară numai dacă dovedea acordul scris al

clientului-reclamant pentru modificări și acordul lui expres (dovedit potrivit dreptului comun) pentru majorarea prețului.

În aceste condiții, prețul de 20.000 lei stabilit inițial nu poate fi majorat, pârâtul neputând opune reclamantului - beneficiar al lucrării faptul că a executat până în prezent lucrări care acoperă prețul achitat din lucrare.

Având în vedere împrejurările reținute mai sus, din coroborarea probelor administrate în cauză, antreprenorul, în speță pârâtul, nu poate invoca calitatea necorespunzătoare a materialelor, chiar dacă o parte din ele au fost procurate de beneficiar, care a fost nevoit să finalizeze "în roșu"; cabana, datorită condițiilor meteorologice nefavorabile, dispozițiile art. 1481 Cod civil nefiind aplicabile in privința materialelor in domeniul antreprizei in construcții.

Cât privește proprietatea, dacă materialele sunt procurate de antreprenor, el rămâne proprietarul lor și al lucrării până la terminarea ei, după care clientul poate obține predarea silită, devenind proprietar.

Riscul contractului este suportat, în toate cazurile, de antreprenor, deoarece s-a obligat pe riscul său și este debitorul obligației imposibil de executat. Prin urmare, dacă executarea contractului devine imposibilă datorită cazului fortuit sau forței majore, antreprenorul nu are dreptul la plata prețului, căci nu a predat clientului rezultatul muncii sale. Clientul va fi obligat să plătească prețul numai dacă a fost pus în întârziere în ceea ce privește obligația de a recepționa și de a lua în primire lucrarea executată, fapt nerealizat în cauză, nefiind întocmit nici un proces-verbal de predare-primire.

Astfel, clientul este obligat să recepționeze și să ia în primire lucrarea după terminarea ei integrală. În cazul unui lucru ce se măsoară sau care are mai multe bucăți, recepția se poate face și pe părți, iar părțile plătite de client se prezumă că au fost verificate, recepționate.

Dacă părțile nu s-au înțeles altfel, clientul este obligat să plătească prețul stabilit o dată cu recepționarea și luarea în primire a lucrării.

Antreprenorul răspunde pentru neexecutarea culpabilă a lucrării, potrivit dreptului comun și pentru viciile lucrării.

Recepția lucrării din partea clientului fără obiecții și rezerve echivalează cu descărcarea antreprenorului și decade pe client din dreptul de a invoca ulterior viciile aparente ale lucrării.

Antreprenorul răspunde însă, în toate cazurile, pentru viciile ascunse ale materialelor procurate de el și ale lucrării, după ce a fost recepționată de către client și chiar dacă lucrarea nu a fost executată de către el personal.

În speță, potrivit obligațiilor principale asumate de părți, contractul - intitulat de ,,vânzare-cumpărare ’’ - a fost calificat ca fiind unul de antrepriză, este supus dispozițiilor art. 1470 - 1484 Cod civil.

Față de dispozițiile legale sus menționate și pentru considerentele expuse mai sus, acțiunea reclamantului apare ca fiind întemeiată și a fost admisă cererea subsidiară, apreciind că obligarea pârâtului la plata sumei de 20.000 lei, cu titlu de despăgubiri civile, ar fi mai eficientă decât obligarea pârâtului să efectueze construcția, cu atât mai mult cu cât potrivit concluziilor experților tehnici este necesară demontarea unei părți importante din aceasta și remontarea altei structuri de rezistență, conform proiectului, ori datorită nepriceperii de care a dat dovadă atât în privința alegerii materialului lemnos, cât și a manoperei, executarea unei părți din

construcție fiind necorespunzătoare din punct de vedere calitativ, dar și datorită pasivității de care a dat dovadă pârâtul atât anterior introducerii acțiunii, cât și pe parcursul întregului proces și gravelor neînțelegeri dintre el și reclamant devine aproape imposibilă efectuarea acestei construcții într-un termen rezonabil.

Având în vedere culpa procesuală a pârâtului, care a generat prezentul proces, conform art. 274 din codul de procedură civilă a fost obligat la plata către reclamant a sumei de 2614,5 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru, timbru judiciar, onorariu pentru expertiză și onorariu avocațial (filele 3,4,49,87 și 91 din dosar).

Împotriva sentinței expuse a declarat recurs, în termen legal, pârâtul C. I., prin care a solicitat admiterea acestuia, modificarea hotărârii în sensul respingerii acțiunii introductive și admiterii cererii reconvenționale.

În cea mai mare parte a motivării recursului s-au reluat argumentele de fapt ale apărărilor ridicate în fața instanței, redate anterior.

În plus s-a invocat că a cerut prin întâmpinarea depusă la Judecătoria Bistrița să se constate și să se dispună rezoluțiunea contractului de vânzare - cumpărare încheiat între părți, conform art. 969 și următoarele din Codul civil, raportat la ar. 1020 Cod civil, și, de asemenea, să se constate că reclamantul a dat dovadă de viclenie și rea- credință. Prin aceasta reclamantul l-a pus în imposibilitatea de a-și executa obligațiile contractuale, impunându-se în acest caz față de reclamant aplicarea art. 960 Cod civil, pentru că a folosit tot timpul manevre dolosive și este evident că l-a dus în eroare și fără aceste manevre dolosive nu ar fi încheiat cu el nici un fel de convenție.

De asemenea, a indus în eroare instanța de judecată prin faptul că a susținut că a cerut unui expert să constate deficiențele lucrării executate de recurent și abia apoi a adus altă echipă să continue lucrarea, ceea ce este total neadevărat. Solicitarea expertului a fost făcută la aproape un an după ce construcția a fost modificată și compromisă, respectiv în luna iunie 2011.

În aceste condiții nici un expert nu poate stabili în mod clar care este partea de vină ce-i aparține.

În drept își întemeiază recursul pe art. 304 punctul 6 Cod procedură civilă, și anume instanța a acordat mai mult de cât s-a cerut, iar sentința dată o consideră total ilegală, dar și imorală, prin faptul că el a fost cel păgubit. În acest caz constată că deși reclamantul a cerut o sumă foarte mare, și anume 4.000 ron, instanța prin sentința dată mărește suma de 5 ori și ajunge la aberanta sumă de 20.000 ron.

Reclamantul intimat, prin întâmpinarea de la filele 11-12, s-a opus admiterii recursului, pentru motivele ce succed.

Prin recursul declarat, pârâtul critică sentința pentru modul că s-a acordat mai mult decât s-a cerut.

În motivarea recursului, pârâtul descrie o stare de fapt cu privire la modul cum s-a încheiat contractul și la modul cum s-a derulat și finalizat.

Tot în motivarea recursului, pârâtul mai arată că a cerut rezoluțiunea contractului de vânzare - cumpărare încheiat între părți, a se constata că reclamantul a dat dovadă de rea-credință în executarea contractului, astfel încât a fost în imposibilitate de a executa obligațiile contractuale, solicitând aplicarea dispozițiilor art. 960 Cod civil, susținând că reclamantul a folosit motive dolosive și l-a indus în eroare fără de care nu ar fi încheiat contractul.

Prin acțiunea introductivă de instanță, reclamantul a chemat în judecată pe pârât pentru executarea contractului de prestări servicii încheiat la_, potrivit dispozițiilor acestui contract sau, în subsidiar, obligarea la plata sumei de 4000 lei contravaloare materiale și manoperă, neexecutate după aprecierea sa la data introducerii acțiunii.

Pentru termenul de judecată din_, pârâtul a depus un script intitulat precizări și în care a cerut să fie obligat reclamantul să-i plătească suma de 5330 lei, diferență preț neachitat, și rezoluțiunea contractului.

I s-a pus în vedere să timbreze, nu a timbrat și apoi a arătat personal că renunță la cerere.

În cauză s-au administrat probe testimoniale la cererea reclamantului, cât și a pârâtului, din care s-a desprins starea de fapt invocată de reclamant și reținută de instanța fondului.

S-a efectuat și expertiză și o completare prin care s-a stabilit exact valoarea pagubei produse și executarea contractului de către pârât, expertize necontestate de pârât.

De asemenea, s-a efectuat și cercetare locală și s-a încheiat proces verbal cu constatările făcute de instanță pe care și le-a însușit. Pârâtul a dat dovadă de totală rea credință pe tot parcursul judecării cauzei la fond, astfel un termen se prezenta, lipsea apoi 2-3 termene, solicita martori apoi renunța la ei, și alte tertipuri pentru a tergiversa judecarea cauzei.

Urmarea depunerii raportului de expertiză, reclamantul a depus pentru termenul din_ cerere pentru majorarea pretențiilor în raport de suma de bani rezultată din expertiză și a timbrat-o la valoare.

Înainte de deschiderea procesului a notificat pe pârât, împreună cu un act de evaluare întocmit de expert Bartha Csaba. A făcut această ultimă precizare în condițiile în care pârâtul în recurs, în final, spune că nu există altă constatare decât expertiza.

Motivarea în drept a recursului se face pe dispozițiile art. 304 pct. 6 Cod procedură civilă, însă nu s-a dat mai mult decât s-a cerut și pentru rezoluțiunea din cererea reconvențională instanța nu s-a putut pronunța pentru că nu s-a timbrat și apoi s-a renunțat la aceasta.

Recursul nu este fondat și se va respinge în consecință.

Este de observat că pârâtul nu contestă calificarea naturii juridice a raportului contractual intervenit între părți, dată de prima instanță. În principal, însă, susține, în esență, că și-a îndeplinit corespunzător obligațiile asumate, culpa în nefinalizarea construcției aparținând în exclusivitate reclamantului.

Din acest punct de vedere toate circumstanțele de fapt ale speței, enunțate atât la fond, cât și prin recurs, au rămas la stadiul unor simple afirmații, nedovedind niciunul dintre elementele evocate, deși prima instanță și-a îndeplinit obligația de a-i pune în discuție utilitatea audierii unor martori, conform mențiunilor din încheierea de la fila 39, a încuviințat la cererea acestuia ascultarea martorului propus, pe numitul

R. G. (f. 50). S-a angajat că-l va prezenta în instanță fără citare (f. 40, 50), însă la următoarele două termene de judecată nu și-a îndeplinit obligația procesuală la care s- a angajat, nu a indicat adresa martorului pentru a fi citat, astfel că prima instanță în mod corect l-a sancționat, decăzându-l din probă (f. 76).

În schimb, reclamantul a demonstrat întreaga stare de fapt subliniată, prezentând ca martori pe numiții S. M. (f. 43-44), Tabără Leontin (f. 45-46), Gordon I. (f. 68), Muscari S. Florin (f. 75). Din verificarea informațiilor furnizate de aceștia se deduce cu claritate faptul că pârâtului îi aparține culpa în neexecutarea corespunzătoare și integrală a lucrării contractate, comportându-se în relația contractuală în condițiile prezentate de reclamant și reținute justificat probator de prima instanță.

Concluzia la care s-a ajuns este întărită inclusiv prin expertiza întocmită de expertul Cuciurean I. (f. 55-58, 60-63), prin care s-au constatat toate viciile și neregulile în edificarea părții din construcție făcută de pârât și, pentru o mai bună edificare, a anexat fotografiile de la filele 64-65; precum și prin verificările directe ale instanței cu ocazia cercetării la fața locului (f. 77-78).

Această diligență în probațiune nu aparține însă și pârâtului. Nu a reușit prin niciun mijloc legal de probă să contrazică împrejurările afirmate de reclamant și realitatea celor prezentate de el.

S-a mai criticat sentința și prin aceea că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra cererii reconvenționale. Teza este una formulată vădit cu rea-credință văzând că la termenul de judecată din 2 mai 2012 (f. 39) a fost prezent personal în instanță și a declarat că renunță la judecata acesteia, iar judecătoria a luat act de această desistare în depline condiții de legalitate.

Nu este fondat nici ultimul motiv de recurs. Prima instanță a soluționat litigiul în limitele învestirii sale, deci cu respectarea cerinței art. 129 alin. 6 Cod procedură civilă. Astfel, prin scriptul de la fila 86 și-a majorat pretențiile de la suma de 4000 lei la cea de 20.000 lei. Trebuie remarcat că pretenția majorată s-a considerat a fi aberantă, dar nu a adus niciun argument prin care să convingă instanța că suma ce i

s-ar cuveni reclamantului trebuie în alt mod calculată.

Recurentul a căzut în pretenții și, drept urmare, va fi obligat să plătească intimatului cheltuieli de judecată în recurs de 1000 lei, reprezentând plata onorariului avocațial.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul C. I. , domiciliat în R., nr. 119, jud. B. -Năsăud, împotriva sentinței civile nr._ pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr. 10._ .

Obligă pe recurent să plătească intimatului C. V. , domiciliat în B., str. S., nr. 9, sc. B, ap. 6, jud. B. -Năsăud, suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din data de 25 aprilie 2013.

PREȘEDINTE,

JUDECĂTORI,

GREFIER,

I. C. S.

I.

- N.

C. C.

S.

Red. I.C. - _

Dact. C.S. - 2 ex. /_ Jud. fond M. N.L.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 192/2013. Actiune in raspundere contractuala