Decizia civilă nr. 218/2013. Pretenții
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ NR. 218/A/2013 ȘEDINȚA PUBLICĂ DE_ ILIE 2013 INSTANȚA CONST. ITĂ DIN: PREȘEDINTE: M. O. -S.
JUDECĂTOR: DAN-I. T. GREFIER: C. -G. H.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe apelant S. P. C. S. și pe intimat C. I., având ca obiect apelul declarat împotriva Sentinței civile nr. 1720 din_, pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei Turda, dosar având ca obiect pretenții .
La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa părților. Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Dezbaterile au avut loc la data de 18 aprilie 2013 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la această dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie.
Se constată că la data de_ s-a depus prin registratura instanței întâmpinare din partea apelantului S. P. C. S., cât și din partea intimatei C. I. .
T. ul reține cauza în pronunțare.
T. UL
Deliberând reține că prin sentința civilă nr. 1720/_, pronunțată în dosarul civil nr._, Judecătoria Turda a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta C. I., în contradictoriu cu pârâta SC P. C. SRL, având ca obiect pretenții.
A obligat pârâta la plata în favoarea reclamantei a sumei de 24.884,50 euro, reprezentând despăgubiri.
A respins restul pretențiilor reclamantei.
A fost obligată pârâta la plata în favoarea reclamantei a cheltuielilor de judecată în cuantum de 8686,72 lei, reprezentând taxe judiciare de timbru și onorarii experți.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul instanței la data de_ reclamanta C. I., a solicitat instanței în contradictoriu cu pârâta S. P. C. S. . ca prin hotărârea ce o va pronunța să oblige pârâta să o despăgubească pentru prejudiciul suferit prin excavarea fără forme legale a terenului proprietatea sa înscris în Titlul de proprietate nr._, tarlaua 47, parcela 191/1.
În motivarea acțiunii reclamanta arată că în vara anului 2009 reclamanta a aflat că o parcelă de teren proprietatea sa ar fi fost excavată în scopul obținerii balastrului de către o societate comercială. A solicitat ajutorul Primăriei, iar la data de 4 august 2009 la fața locului s-a deplasat o comisie din cadrul Primăriei
Mihai Viteazu, ocazie cu care s-a stabilit că terenul reclamantei a fost excavat în întregime, devenind impropriu pentru exploatare agricolă.
A aflat că în zonă, reprezentanții pârâtei, prin abuz de drept au exploatat o suprafață mai mare de teren, nu doar pe aceea proprietatea reclamantei. Reclamanta arată de asemenea că a luat de nenumărate ori legătura cu reprezentanții pârâtei, pentru a încerca soluționarea pe cale amiabilă a acestui abuz, dar nu a reușit.
În drept reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe prevederile art. 998 și urm.
C.civ.
La termenul de judecată din data de_ reclamanta și-a indicat
pretențiile la valoarea de 5 euro/mp, pentru suprafața de 7500 mp a terenului în litigiu.
Pârâta S. P. C. S. . a formulat întâmpinare la cererea de chemare în judecată prin care a arătat instanței că a cumpărat și exploatat mai multe terenuri în aceea zonă, dar din evidențele sale nu rezultă că ar fi exploatat și parcela 191/1, tarlaua 47. Daca totuși din eroare ar fi exploatat și suprafața de teren proprietatea reclamantei este de acord cu achiziționarea terenului, dar această achiziționare să se facă la prețul pieței stabilit de un expert independent nominalizat de instanță.
La acest moment sunt în curs verificări interne ale pârâtei în vederea stabilirii cu exactitate dacă acest teren parcela 191/1, din tarlaua 47 a fost exploatat, dar din câte se pare acest lucru nu s-a petrecut, sens în care se solicită instanței ca primul obiectiv al expertizei de evaluare dispuse de instanță să fie identificarea terenului și stabilirea faptului dacă acest teren a fost afectat/exploatat în vederea obținerii materialelor minerale utile aflate în subsolul acestuia.
În situația în care raportul de expertiză concluzionează că terenul aflat în proprietatea reclamantei C. I. nu este afectat de lucrările de excavare se solicită respingerea acțiunii introductive de instanță formulată de reclamanta, iar în situația în care terenul este afectat este de acord cu achiziționarea terenului la prețul pieței stabilit de expertul nominalizat în prezenta cauză. Raportat la recunoașterile mai sus inserate în temeiul art. 275 Cod de procedură civilă se solicită instanței scutirea de la plata cheltuielilor de judecată.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele aspecte:
În fapt, terenul în litigiu este identificat în tarla 47, parcela 191/1, în suprafață de 7500 mp, fiind înscris în Titlul de proprietate nr. 27655/1855 din data de_, prin care reclamantei i-a fost reconstituit dreptul de proprietate. Terenul se identifică în regim de carte funciară cu imobilul înscris în CF 50586 Mihai Viteazu, cu nr. cadastral 50586, în suprafață de 7500 mp, având ca proprietar tabular pe reclamanta C. I., cu titlu de lege.
Potrivit identificării topografice realizate prin expertiza tehnică în specialitatea topografie, de către expert tehnic judiciar, inginer Deac Andrei Nicolae, la fața locului au fost identificate în concret trei loturi, respectiv lotul 1 cu suprafața de 8 mp, care se suprapune în întregime pe conturul suprafeței de teren săpate, lotul 2 cu suprafața de 8 mp, care se suprapune în întregime pe conturul suprafeței de teren săpate, lotul 3 cu suprafața de 7484 mp, reprezentând imobil neafectat de conturul suprafeței săpate.
În cauză s-a stabilit de asemenea, prin expertiza tehnică în specialitatea agricultură întocmită de către expert tehnic judiciar, inginer Guș P., că terenul devenit impropriu pentru agricultură ca urmare a excavărilor efectuate, este
format din cele două loturi de 8 mp fiecare, plus o fâșie de 266 mp pe lungimea terenului, care are latura comună cu groapa și lățimea de 1 mp, pe care terenul este în faza de surpare sau surpat parțial, rezultând o suprafață totală de 282 mp teren devenit impropriu pentru agricultură.
Expertul a explicat în cuprinsul raportului de expertiză motivele pentru care suprafața anterior indicată a devenit improprie pentru agricultură, precizând că prin excavarea terenului aflat la limita parcelei reclamantei a fost înlăturat suportul pentru solul fertil, care a alunecat și s-a prăbușit în groapă. S-a modificat totodată relieful terenului, pe porțiunea cu lățime de 1 m, pe toată lungimea terenului nemaiputându-se asigura accesul utilajelor agricole, întrucât acest teren fiind în stadiul de surpare nu suportă trecerea utilajelor. Au fost afectate de asemenea elementele care asigurau fertilitatea terenului și regimul aerohidric al terenului.
Prin același raport de expertiză s-a stabilit o suprafață adiacentă de 4694,90 mp a devenit teren cu potențial agricol afectat, din cauza împrejurării că regimul de umiditate a solului a fost modificat prin drenarea intensă a apei spre groapă și favorizarea pierderilor de apă din sol prin evaporare pe latura terenului dinspre groapă, precum și din cauza dereglării regimului aero-hidric al solului prin creșterea porozității de aerație, cu efecte directe asupra creșterii și dezvoltării sistemului radicular al plantelor. Expertiza tehnică în specialitatea geologie, efectuată de către expert tehnic judiciar inginer Zileriu L. a relevat că de pe terenul reclamantei nu a fost excavat balastru, aceasta nefiind în perimetrul exploatat de pârâtă.
Pârâta a recunoscut efectuarea de lucrări de excavare în zona în care se află și terenul reclamantei, precizând că este de acord cu despăgubirea acesteia pentru eventualele prejudicii cauzate neintenționat acesteia prin lucrările efectuate, la o valoare de 20,83 lei/mp.
În drept, potrivit art. 998 Cod civil, "orice faptă a omului care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat a-l repara";. În completare, art. 999 C. civil, precizează că omul este responsabil nu numai pentru prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar și de acela ce a cauzat prim neglijența sau imprudența sa";.
Răspunderea pentru fapta ilicită cauzatoare de prejudicii, reglementată de textele legale amintite anterior este o parte componentă a răspunderii sociale ce revine fiecărei persoane pentru faptele sale.
Instanța a apreciat că în speță sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, respectiv: existența unei fapte ilicite, existența unui prejudiciu, existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, vinovăția celui care a cauza prejudiciul, constând în intenția, neglijența sau imprudența cu care a acționat.
S-a constatat astfel că fapta ilicită a paratei, consta în efectuarea de lucrări de excavare care au afectat terenul aparținând reclamantei, iar culpa sa rezida în aceea ca nu a luat măsurile necesare pentru a evita producerea de prejudicii unor terți, culpă recunoscută de pârâtă. Prejudiciul produs reclamantei rezulta din expertizele întocmite în cauză și constă în degradarea substanțială a terenului, prin afectarea destinației sale inițiale, ce atrage scăderea valorii de circulație.
Astfel, s-a avut în vedere că din întreaga suprafață de teren deținută în proprietate de către reclamantă, o suprafață de 282 mp teren a devenit improprie pentru agricultură, iar o suprafață adiacentă de 4694,90 mp a devenit teren cu
potențial agricol afectat. Prin urmare, pentru aceste suprafețe de teren s-a impus ca pârâta să acopere prejudiciul cauzat reclamantei.
În ceea ce privește restul suprafeței de teren, de 2523,10 mp, expertizele întocmite în cauză au relevat faptul că aceasta nu a fost afectată de lucrările de excavare. Cu privire la valoarea terenului afectat, la dosarul cauzei nu au fost administrate probe, în condițiile în care reclamanta a fost decăzută din proba cu expertiză tehnică în specialitatea evaluarea proprietății imobiliare, ca urmare a neachitării avansului de onorariu stabilit de către instanță.
Prin urmare, s-a reținut că prin precizările formulate de reclamantă la termenul de judecată din data de_, aceasta a indicat valoarea terenului la suma de 5 euro/mp. Pârâta a fost de acord cu achitarea de despăgubiri în cuantum de 20,83 lei/mp, valoare ce corespunde sumei solicitate inițial de către reclamantă. La ultimul termen de judecată reclamanta a depus la dosarul cauzei raportul de expertiză tehnică în specialitatea evaluarea proprietății imobiliare întocmit în dosarul civil nr._, în dovedirea valorii de 14 euro pentru un metru pătrat de teren în acea zonă. Expertiza depusă în cauză are însă valoarea unei probe extrajudiciare, care nu va putea fi luată în considerare în cauză, în condițiile în care pârâta s-a opus admiterii acesteia ca probă.
Ca atare instanța nu a putut avea în vedere la stabilirea cuantumului despăgubirilor cuvenite reclamantei valoarea de 14 euro/mp stabilită prin expertiza indicată și solicitată de reclamantă la ultimul termen de judecată și prin concluziile scrise. Astfel fiind instanța a reținut că în cauză este dovedită întrunirea condițiilor răspunderii civile delictuale, pârâta PC P. C. SRL fiind astfel ținută să repare prejudiciul cauzat reclamantei, astfel încât a dispus obligarea pârâtei la plata de despăgubiri către reclamantă în cuantum de 5 euro/mp, pentru suprafața de teren de 4976,90 mp afectată de lucrări, în total suma de 24.884,50 euro.
În baza art. 274 C.p.civ, reținând culpa procesuală a pârâtei, instanța a dispus obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 8686,72 lei, reprezentând taxe judiciare de timbru și onorarii experți, conform chitanțelor de la dosar. S-a reținut de asemenea că deși reclamanta a solicitat și obligarea la plata onorariului avocațial, la dosarul cauzei nu au fost depuse înscrisuri care să dovedească achitarea de către reclamantă a unor sume cu acest titlu.
Împotriva sentinței menționate a declarat apel pârâta S. P. C. S. ., solicitând casarea acesteia și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond în vederea suplimentării probatoriului.
În motivarea apelului pârâta a arătat că prin expertiza tehnică judiciară efectuată de expert dr. ing. Guș P. s-a stabilit ca teren impropriu pentru agricultură suprafața de 282,00 mp și în același timp expertul a identificat o suprafață de 4694,90 mp. ca teren cu potențial agricol afectat, fără să precizeze în ce grad acest teren este impropriu și/sau cuantumul potențialului agricol afectat, mai mult prin ultimul punct al concluziilor la expertiză se arată că
"terenul se poate aduce la potențialul de producție din starea inițială prin realizarea punctelor 1 - 6 de la Obiectivul nr. 2 din expertiză". În acest sens obligarea apelantei la despăgubiri în sumă de 24.884,50 euro este excesivă în condițiile în care lucrările executate de aceasta accidental au afectat doar o suprafață de 282 mp care a devenit improprie pentru agricultură, sens în care despăgubirile maxime ce puteau sa fie stabilite de instanță sunt de 1.410 euro.
Pentru suprafața de 4694,90 mp considerată de expert la punctul 5 al concluziilor raportului de expertiză că se poate aduce la potențialul de producție
din starea inițială prin realizarea punctelor 1-6 din obiectivul nr. 2 din expertiză, consideră că nu este întemeiată obligarea la plata despăgubirilor stabilite de instanța de fond cât timp valoarea operațiunilor de la punctele 1 - 6 din Obiectivul nr. 2 al expertizei au costuri cu mult mai mici raportat la nivelul despăgubirilor stabilite de instanță pentru fiecare metru pătrat, sens în care se impunea ca instanța de fond manifestându-și rolul activ să solicite lămuriri suplimentare expertului, în sensul ca expertul să precizeze clar care sunt costurile unei readuceri la potențialul agricol inițial, urmând ca aceste costuri să fie puse în sarcina apelantei prin sentința pronunțată. Terenul în suprafață de 4694,90 fiind doar cu potențial agricol afectat și în același timp nefiind stabilit clar de expert ca fiind impropriu pentru agricultură, în sensul celor de mai sus consideră că instanța de fond nu și-a manifestat rolul activ, sens în care solicită casarea sentinței pronunțate cu consecința retrimiterii dosarului la instanța de fond in vederea suplimentării probatoriului prin clarificarea expertizei efectuate în sensul stabilirii cuantumului despăgubirilor pentru suprafața de 4.694,90 mp, la valoarea costurilor necesare pentru reducerea la potențialul agricol inițial a terenurilor pe care expertul susține că au potențialul agricol afectat, fără a face nici o precizare clară în ce grad și mod este afectat acest potențial agricol.
Intimata reclamantă nu a formulat întâmpinare la apel, însă prin concluziile scrise depuse la termenul de judecată din_ a solicitat respingerea apelului ca fiind nefondat.
Analizând apelul declarat, tribunalul reține următoarele:
Din raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat de exp. Deac Andrei Nicolae, rezultă că din terenul aflat în proprietatea reclamantei C. I., înscris în CF 50586 Mihai Viteazu, cu nr. cadastral 50586, în suprafață de 7500 mp, se pot desprinde trei loturi, respectiv loturile 1 și 2 cu suprafețe de 8 mp, care se suprapun în întregime pe conturul suprafeței de teren săpate de pârâta SC P.
C. SRL, lotul 3 cu suprafața de 7484 mp, reprezentând imobil neafectat de conturul suprafeței săpate.
Din raportul de expertiza tehnică judiciară efectuat de exp. Guș P. rezultă că terenul devenit impropriu pentru agricultură ca urmare a excavărilor efectuate, este format din cele două loturi de 8 mp fiecare, plus o fâșie de 266 mp pe lungimea terenului, care are latura comună cu groapa și lățimea de 1 mp, pe care terenul este în faza de surpare sau surpat parțial, rezultând o suprafață totală de 282 mp teren devenit impropriu pentru agricultură. Expertul a explicat în cuprinsul raportului de expertiză motivele pentru care suprafața anterior indicată a devenit improprie pentru agricultură, precizând că prin excavarea terenului aflat la limita parcelei reclamantei a fost înlăturat suportul pentru solul fertil, care a alunecat și s-a prăbușit în groapă. S-a modificat totodată relieful terenului, pe porțiunea cu lățime de 1 m, pe toată lungimea terenului nemaiputându-se asigura accesul utilajelor agricole, întrucât acest teren fiind în stadiul de surpare nu suportă trecerea utilajelor. Au fost afectate de asemenea elementele care asigurau fertilitatea terenului și regimul aero-hidric al terenului.
De asemenea, expertul a stabilit că o suprafață adiacentă de 4694,90 mp a devenit teren cu potențial agricol afectat, din cauza împrejurării că regimul de umiditate a solului a fost modificat prin drenarea intensă a apei spre groapă și favorizarea pierderilor de apă din sol prin evaporare pe latura terenului dinspre groapă, precum și din cauza dereglării regimului aero-hidric al solului prin creșterea porozității de aerație, cu efecte directe asupra creșterii și dezvoltării sistemului radicular al plantelor.
Raportat la aceste probe administrate în fața primei instanțe, tribunalul consideră fondate criticile apelantei pârâte, în sensul că pentru suprafața de 4694,90 mp cu potențial agricol afectat despăgubirea la care este îndreptățită reclamanta nu o poate reprezenta valoarea de circulație a terenului, ci costurile lucrărilor pentru readucerea terenului la potențialul agricol inițial. În acest sens, tribunalul reține că în conformitate cu dispozițiile art.998 și 999 C.civ., prejudiciul cauzat de fapta ilicită trebuie reparat în natură, iar atunci când nu este posibil prin echivalent, astfel încât pentru repararea prejudiciului cauzat de apelantă în privința terenului în suprafață de 4694,90 mp se impune acordarea în favoarea acesteia a sumei reprezentând contravaloarea costurilor lucrărilor pentru readucerea terenului la potențialul agricol inițial.
În apel s-a dispus efectuarea unei completări a raportului de expertiză tehnică judiciară de către exp. Guș P., din care rezultă că valoarea lucrărilor pentru readucerea terenului în suprafață de 4694,90 mp la potențialul agricol inițial este de 21.862 euro, astfel încât tribunalul consideră că reclamanta este îndreptățită să solicite suma totală de 23.272 euro cu titlul de despăgubiri, la suma de 21.862 euro adăugându-se suma de 1410 euro stabilită de prima instanță pentru suprafața de 282 mp, teren devenit impropriu pentru agricultură.
T. ul constată că prin concluziile scrise apelanta a solicitat în principal schimbarea sentinței în sensul respingerii acțiunii, întrucât prejudiciul poate fi reparat în natură, în subsidiar, obligarea sa la plata sumei de 11.213 lei stabilită de expertul Guș P. prin răspunsul la obiecțiuni pentru costurile pentru refacerea loturilor nr.1 și 2 menționate mai sus, cu suprafețe de câte 8 mp.
T. ul nu poate lua în considerare aceste solicitări, în primul rând având în vedere dispozițiile art.295 alin.1 C.proc.civ., conform cărora "instanța de apel va verifica, în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță";.
Astfel, prin apelul declarat pârâta a stabilit limitele investirii instanței de apel, formulând criticile doar în ceea ce privește suprafața de 4694,90 mp cu potențial agricol afectat, solicitând să fie obligată la o sumă reprezentând costurile lucrărilor pentru readucerea terenului la potențialul agricol inițial. În condițiile în care în privința terenului în suprafață de 282 mp devenit impropriu pentru agricultură nu au fost formulate critici, problema despăgubirilor pentru acest teren rămâne judecată irevocabil și nu mai poate fi repusă în discuție, la fel ca și îndreptățirea reclamantei de a obține despăgubiri pentru suprafața de 4694,90 mp, apelanta necontestând acest drept.
Pe de altă parte, susținerile apelantei sunt și nefondate, expertul Guș P. explicând în mod clar prin expertiză și prin răspunsul la obiecțiuni de ce sunt necesare lucrări de readucere a terenului în suprafață de 4694,90 mp la potențialul agricol inițial, și nu doar pentru cele două parcele cu suprafețe de câte 8 mp.
Pentru toate motivele expuse mai sus, în baza dispozițiilor art.296 C.proc.civ. tribunalul urmează să admită apelul declarat de pârâtă și să schimbe în parte sentința atacată, în sensul că va obliga pârâta S. P. C. S. să achite reclamantei C. I. echivalentul în lei la data plății a sumei de 23.272 euro, cu titlul de despăgubiri, menținând restul dispozițiilor sentinței.
În baza art.274 C.proc.civ. intimata va fi obligată să plătească apelantului suma de 1336,66 lei, cheltuieli de judecată în apel, reprezentând taxa judiciară de timbru, timbrul judiciar și onorariul expertului pentru completarea din apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Admite apelul declarat de pârâta SC P. C. SRL împotriva sentinței civile nr. 1720/_, pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei Turda, pe care o schimbă în parte, în sensul că obligă pârâta S. P. C. S. să achite reclamantei C. I. echivalentul în lei la data plății a sumei de 23.272 euro, cu titlul de despăgubiri.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Obligă intimata să plătească apelantei suma de 1336,66 lei, cheltuieli de judecată în apel.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din data de_ .
PREȘEDINTE,
M. O. -S.
JUDECĂTOR, DAN-I. T.
GREFIER,
C. -G. H.
Red.D.T./C.Ț./ _
Jud.fond: A. G. N.
| ← Decizia civilă nr. 311/2013. Pretenții | Decizia civilă nr. 131/2013. Pretenții → |
|---|
