Decizia civilă nr. 219/2013. Fond funciar
| Comentarii |
|
ROMÂNIA TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ cod operator 4204
DECIZIA CIVILĂ NR. 219/R
Ședința publică din 17 aprilie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: P. G. G.
Judecător: Ț. D. Judecător: P. M. B.
G. ier: O. V.
Pe rol este soluționarea contestației în anulare formulată de contestatorul
I. G., cu domiciliul în localitatea S. de Sus, nr. 1354, județul M., împotriva deciziei civile nr. 686/R din_ pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr._ *, având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul contestatorului I. G., avocat Bălăi Iacob, lipsă fiind intimatele C. locală
B. de aplicare a legilor fondului funciar, C. județeană M. de aplicare a legilor fondului funciar, O. B. reprezentat prin P. .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată că s-au depus la dosar, prin serviciul registratură, la data de_ precizări la care s-au atașat împuternicire avocațială, chitanța atestând plata onorariului de avocat și înscrisuri din partea recurentului I. G. prin reprezentant din care 2 exemplare s-au comunicat intimaților conform dovezilor de citare existente la filele 35-37 din dosar; la data de_ un înscris intitulat
"precizări"; din partea intimatei C. locală B. de aplicare a legilor fondului funciar, într-un singur exemplar.
Reprezentantul contestatorului I. G., avocat Bălăi Iacob arată că nu solicită acordarea unui termen pentru studiul precizărilor depuse de intimata C. locală B. de aplicare a legilor fondului funciar. Arată că nu mai are alte cereri de formulat.
T. constată încheiată faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul în dezbaterile judiciare orale asupra recursului.
Reprezentantul contestatorului I. G., avocat Bălăi Iacob solicită admiterea contestației în anulare și anulând în totalitate Decizia civilă nr. 686/R pronunțată la data de_ în dosarul nr._ * de Tribunalul Maramureș și pe cale de consecință rejudecând cauza pe fond să se respingă recursul formulat de C. locală B. de aplicare a legilor fondului funciar. Arată că în temeiul art. 318 alin. 1 teza a I-a Cod procedură civilă hotărârea atacată este rezultatul unor greșeli materiale de ordin procedural. În considerentele hotărârii atacate se observă că sunt analizate două decizii de casare, arătând că prima instanță nu a înțeles îndrumarul dat de instanța de casare prin Decizia nr. 503/R/_ în speță acest îndrumar fiind obligatoriu. Raportat la aceste rețineri apreciază faptul că hotărârea atacată este greșită fiind dată cu încălcarea dispozițiilor legale. Instanța reține că Hotărârea nr. 2143/C/_ a Comisiei Județene M. s-a pronunțat exclusiv cu privire la terenurile agricole ori în speță soluția materializată în hotărârea litigantă este cât se poate de lapidară în sensul că contestatorul nu a făcut dovada gradului de rudenie față de autor . Instanța de recurs mixează în mod artificial natura terenurilor reținând că de fapt printr-o hotărâre anterioară, irevocabilă, s-a dispus reconstituirea proprietății pentru 10 ha teren cu vegetație forestieră. Susține și celelalte motive arătate în precizările depuse la dosar.
Instanța reține cauza în pronunțare.
T.
Asupra contestației în anulare de față.
Prin contestația în anulare înregistrată pe rolul T. ui M. sub nr._ la data de_, contestatorul I. G. a solicitat, în contradictoriu cu intimații: C. locală B., C. județeană M. de aplicare a legilor fondului funciar și O. B. reprezentat prin P., admiterea contestației în anulare formulată împotriva decizia civile nr. 686/R/_, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr._, anularea deciziei instanței de recurs și rejudecând, respingerea recursului formulat de către recurenta C. locală B. de aplicare a legilor fondului funciar.
Contestația în anulare este întemeiată în drept pe prevederile art. 318 Cod procedură civilă.
În motivarea contestației în anulare, contestatorul a arătat următoarele:
Decizia civilă atacată s-a pronunțat un baza unui raport de expertiză judiciară, întocmit de către d-nul expert P. Gavrilă, la data de_, și care nu exista la dosarul cauzei la data de_, când a fost soluționată cauza pe fond, la instanța de fond astfel că nu au fost cunoscute concluziile expertului, de către nicio parte din proces, chiar dacă amânarea pronunțării hotărârii instanței de fond a fost amânată pentru data de_ .
Deoarece plângerea formulată de către contestator a fost admisă, acesta nu a avut interes să formuleze recurs și să critice hotărârea instanței de fond.
Tribunalul Maramureș a admis recursul formulat de către C. locală B. și a rejudecat dosarul respingând în totalitate plângerea contestatorului având în vedere concluziile expertului P. Gavrilă.
Dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale.
Contestația în anulare specială, este admisibilă și, în cazul în care la pronunțarea deciziei s-au strecurat erori materiale, respectiv greșeli de fapt, involuntare, realizate prin confruntarea unor elemente importante sau a altor date aflate la dosarul cauzei, unul dintre acestea fiind faptul că la soluționarea cazului, instanța a avut în vedere o expertiză, de care putea să facă abstracție și instanța de fond precum și instanța de recurs.
Aceasta este o greșeală de fapt, chiar dacă a condus la o greșeală de judecată.
O altă eroare materială este faptul că contestatorul a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate atât după Kișș Nița, mama contestatorului, cât și după Kiș S. a lui V., bunicul său și tatăl lui Kișș Nița, care potrivit raportului de expertiză întocmit de către d-nul expert P. Gavrilă, este proprietar înscris în CF nr. 3760 B. nr. top. 9533, asupra cotei de 33/1728, respectiv pe suprafața de 47961 mp din care, pădure 27625 mp și pășune 20336 mp.
Cu privire la îndreptățirea contestatorului la reconstituirea dreptului de proprietate după acest autor, instanța nu s-a pronunțat, deși în cererea de reconstituire și în contestația formulată a depus acte doveditoare. Pe de altă parte dacă a solicitat terenurile proprietatea mamei, trebuia să se înțeleagă că solicită atât terenurile proprietatea acesteia cât și cele pe care le moștenea după tatăl său.
Intimata C. locală B. de aplicare a legilor fondului funciar a depus întâmpinare la contestația în anulare, solicitând respingerea acesteia ca neîntemeiată și menținerea ca legală și temeinică a deciziei civile nr. 686/R/2012 a T. ui M. .
La data de_, contestatorul I. G. a depus la dosar o precizare a contestației în anulare, arătând că susține motivele contestației materializate în cererea introductivă, apreciind că, în speță sunt incidente prevederile art. 318 alin. 1 teza a II-a Cod procedură civilă, hotărârea atacată fiind, în opinia contestatorului, rezultatul unor greșeli materiale de ordin procedural.
În motivarea precizărilor depuse la dosar la data de_, contestatorul a arătat următoarele:
Analizând considerentele soluției atacate este de observat în primul rând că sunt analizate două decizii de casare aduse de Tribunalul Maramureș, nr. 769/R din_ respectiv 503/R din_ (greșit reținut în considerente nr. 530/R) concluzionând că prima instanță nu a înțeles îndrumarul dat de instanța de casare prin Decizia nr. 503/R/_ în speță acest îndrumar fiind obligatoriu în lumina prevederilor art. 315 Cod procedură civilă.
Dacă aceasta este situația, soluția pertinentă în cauză era casarea cu trimitere în rejudecare ori reținerea în rejudecare în vederea îndeplinirii acestui deziderat și nu modificarea în tot a hotărârii atacate.
Luând în discuție Decizia civilă nr. 503/R/_ a T. ui M., instanța de recurs conchide prin soluția contestată că obiect al litigiului îl constituie Hotărârea nr. 2143/C/_ a Comisiei Județene M. pentru retrocedarea proprietăților care s-a pronunțat exclusiv cu privire la terenurile agricole, ori, în speță, soluția materializată în hotărârea litigantă este cât se poate de lapidară în sensul că contestatorul nu a făcut dovada gradului de rudenie față de autor și prin urmare nici vorba de vreo soluție privind natura terenurilor reclamate, întrucât din economia probelor cauzei rezultă neechivoc că acesta a reclamat un drept de proprietate asupra unor terenuri ce au vegetație forestieră.
Voit sau nu instanța de recurs mixează în mod artificial natura terenurilor reținând că de fapt printr-o hotărâre anterioară, irevocabilă (D.C. nr. 793/R/_
) s-a dispus reconstituirea proprietății pentru 10 ha teren cu vegetație forestieră.
Această împrejurare nu are nimic în comun cu obiectul cauzei care vizează, așa cum rezultă prin probele cauzei o complinire a suprafețelor de teren la care erau îndrituiți, suprafețe de teren ce intră sub incidența Legii nr. 1/2000 cu modificările și completările ulterioare.
În mod greșit instanța de recurs, creionând limitele hotărârii primei instanțe, subliniază că: "instanța de fond trebuia să verifice doar îndreptățirea reclamantului I. G. la reconstituirea dreptului de proprietate pentru teren agricol și petitul de anulare a T.P. emis pe seama orașului B. ";.
Din această perspectivă se dezvoltă alte ipoteze care nu au nicio legătură cu obiectul cauzei.
S-a stabilit prin alte hotărâri vocația și dreptul contestatorului la reconstituirea proprietății asupra unor terenuri forestiere, altele decât cele ce au făcut obiectul reconstituirii proprietății care au format proprietatea antecesorilor contestatorului.
Extrasele de CF și alte probe converg înspre ideea neîndoielnică a nelegalității hotărârii atacate care se sprijină exclusiv pe un singur "argument"; acela că "nu a făcut dovada gradului de rudenie"; situație în care trebuia analizată legalitatea și temeinicia hotărârii atacate fără alte "ingrediente"; de natură a-i conferi pricinii ambiguitate.
Aceeași poziție o are și C. județeană prin întâmpinarea de la filele 26 din dosar unde se invocă lipsa dovezii gradului de rudenie și lipsa de traducere a colii de CF.
Judecarea cererii avea ca scop tocmai clarificarea acestor aspecte în raport cu temeinicia și legalitatea Hotărârii nr. 2143/C/2008.
Prin decizia contestată se invocă un raport de expertiză efectuat în cauză de ing. P. Gavrilă.
Trebuie observat că fondul cauzei s-a dezbătut la termenul din_, or expertiza la care se face trimitere s-a realizat doar în_ și s-a depus la dosar în_ .
Prin urmare proba la care se face trimitere de către instanța de recurs nu s-a discutat în contradictoriu cu părțile, împrejurare în care, în opinia contestatorului se impunea admiterea recursului, casarea hotărârii și trimiterea cauzei în rejudecare pentru acoperirea acestui neajuns de ordin procedural.
Nici dosarul de reconstituire a proprietății nu prezintă garanții de legalitate, aspect care din păcate nu a fost observat și nici invocat în cursul cercetării judecătorești.
La data de_, prin fiica sa P. Nița, a formulat o cerere de complinire a drepturilor de proprietate potrivit Legii nr. 247/2005, altele decât cele anterioare prin care i s-a reconstituit proprietatea pentru suprafața de 10 ha teren cu vegetație forestieră.
Cererea s-a înregistrat sub nr. 127 din_ numai că, deși olografă, la dosarul cauzei apare tipizată și cu o altă semnătură decât a contestatorului.
Analizând hotărârea primei instanțe, în soluția contestată se face trimitere la o altă Hotărâre a Comisiei Județene (1915/C din_ ) care poartă asupra unui teren de natură agricol învederându-se că ar "face obiectul analizei în prezenta cauză"; după care în fraza imediat următoare se vorbește că această hotărâre a avut ca obiect terenul forestier.
În fine, fundamentarea în drept a soluției cuprinde printre altele art. 315 punct 7 și 8 (în considerente) pentru ca în dispozitiv să fie reluat același text de lege, art. 315 Cod procedură civilă.
Reținerea acestui text de lege care face trimitere la soluția casării este în contradicție cu soluția adusă, aceea de modificare a hotărârii.
Intimata C. locală B. de aplicare a legilor fondului funciar a depus la dosar scriptul intitual "precizări";, la data de_, reiterând, în esență susținerile din întâmpinare.
Analizând contestația în anulare prin prisma dispozițiilor art. 318 Cod procedură civilă, tribunalul constată că aceasta este neîntemeiată, pentru următoarele considerente:
Contestatorul și-a întemeiat contestația în anulare pe dispozițiile art. 318 Cod procedură civilă, care reglementează contestația în anulare specială.
Art. 318 Cod procedură civilă prevede două motive pentru exercitarea acestei căi de atac extraordinare, de retractare, nedevolutive: când dezlegarea dată prin hotărârea instanței de recurs este rezultatul unei greșeli materiale și când, respingând recursul sau admițându-l în parte, instanța a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare.
Referitor la primul motiv, sunt de reținut următoarele: Textul are în vedere greșeli materiale cu caracter procedural. Greșeala materială poate consta în neobservarea de către instanță a unui act de procedură cu privire la care nu s-a făcut nicio judecată. când însă instanța a cunoscut existența și conținutul actului și a făcut asupra lui o apreciere, nu mai poate fi vorba de o greșeală materială în sensul legii, ci eventual de o greșeală de judecată, care nu se poate îndrepta de aceeași instanță prin retractarea propriei sale hotărâri.
Contestația în anulare specială reglementată de dispozițiile art. 318 Cod procedură civilă se referă la acele greșeli materiale pentru verificarea cărora nu este necesară o examinare a fondului sau reaprecierea probelor.
Greșeala materială la care se referă art. 318 este una săvârșită în recurs, contestația în anulare nefiind admisibilă dacă înaintea instanței de recurs au fost invocate greșeli materiale săvârșite de o altă instanță.
Greșeala materială trebuie să fie evidentă și în legătură cu aspectele formale ale judecății.
Pentru a putea fi admisă o contestație în anulare specială îndreptată împotriva deciziei pronunțate de o instanță de recurs, este necesar ca eroarea materială gravă, invocată de parte, să privească o problemă de procedură. O atare eroare trebuie să fie evidentă, în legătură cu aspecte formale ale judecății în recurs, pentru verificarea căreia să nu fie necesară o reexaminare a fondului sau o reapreciere a probelor. Această cale de atac extraordinară tinde la anularea unei hotărâri nu pentru că judecata nu a fost bine făcută, ci pentru motivele expres prevăzute de lege.
Contestația în anulare specială nu poate fi primită atunci când se invocă stabilirea eronată a situației de fapt, în urma aprecierii probelor sau a interpretării faptelor, întrucât aceasta echivalează cu o greșeală de judecată.
Greșeala materială nu trebuie să fie rezultatul interpretării unui text de lege, pentru că, atunci, s-ar ajunge la judecata din nou a aceluiași recurs.
Greșelile instanței de recurs, care deschid calea contestației în anulare, sunt greșeli de fapt și nu greșeli de judecată, de apreciere a probelor și de interpretare a dispozițiilor legale. Pe această cale, a contestației în anulare, nu este admisibil să se examineze soluția pronunțată.
Contestația în anulare specială are în vedere erori de fapt, nevoluntare, de ordin formal, care au determinat o soluție greșită, iar nu greșeli de judecată.
Greșeala materială trebuie să fie esențială, ceea ce înseamnă că, în lipsa ei, soluția ar fi fost alta. Dacă și prin săvârșirea acelei erori materiale, soluția ar fi fost aceeași, contestația nu este admisibilă.
Greșeala materială la care se referă art. 318 Cod procedură civilă nu se confundă cu erorile sau omisiunile prevăzute de art. 281 Cod procedură civilă, trebuind delimitată de acestea din urmă, deoarece prima este o greșeală gravă de fapt, în legătură cu aspectele formale ale judecății recursului, pe când cele din urmă sunt greșeli materiale vizând numele, calitatea și susținerile părților, care pot fi îndreptate și din oficiu sau în urma unei simple cereri.
Aprecierea greșelii materiale se face în raport cu situația existentă la dosar la data pronunțării hotărârii care se atacă, deoarece numai față de acest moment se poate determina dacă soluția este rezultatul unei greșeli materiale.
În ceea ce privește al doilea motiv de contestație în anulare specială, față de formularea clară a textului, trebuie reținut că această contestație în anulare poate fi exercitată numai dacă instanța de recurs a omis să analizeze un motiv cu care a fost învestită, nu și atunci când instanța de apel este cea care nu a analizat toate criticile apelantului.
Contestația poate fi formulată atunci când recursul a fost respins sau admis în parte, nu și în caz de casare sau modificare totală, iar instanța trebuie să fi omis să cerceteze un motiv de casare sau de modificare. Dacă l-a examinat dar nu și l-a însușit, contestația nu este admisibilă.
Motivul de recurs omis a fi fost analizat trebuie să fi fost formulat în termen, întrucât instanța nu este obligată să cerceteze un motiv de recurs depus după împlinirea termenului prevăzut de art. 303 alin. 1 Cod procedură civilă, sau să fi fost un motiv de casare de ordine publică, invocat oral de recurent, chiar cu ocazia dezbaterilor pe fond.
Art. 318 Cod procedură civilă privește nepronunțarea asupra unui motiv de casare sau modificare. Drept urmare, neexaminarea tuturor argumentelor folosite pentru susținerea unui motiv de recurs ori gruparea argumentelor și cercetarea lor în bloc, nu pot fi invocate în calea extraordinară de atac.
Dacă instanța de recurs nu a invocat din oficiu un motiv de ordine publică, conform art. 306 alin. 2 Cod procedură civilă, nu se deschide calea contestației în anulare, întrucât instanța de recurs nu este obligată să invoce din oficiu astfel de motive.
Contestația în anulare prevăzută de art. 318 Cod procedură civilă are în vedere motivele invocate de parte.
Instanța de recurs nu este obligată să răspundă tuturor argumentelor de fapt și de drept care susțin un motiv de casare, ci poate să le analizeze global, printr-un raționament juridic de sinteză, ori să analizeze un singur aspect considerat esențial, astfel că omisiunea de a cerceta un anumit argument sau o afirmație a recurentului nu deschide calea contestației în anulare prevăzută de art. 318 Cod procedură civilă.
Contestația în anulare este admisibilă numai dacă dezvoltarea motivelor de recurs formulate de parte făcea posibilă încadrarea lor într-unul din motivele prevăzute de lege. În cazul în care, în cererea de recurs se face vorbire, în general, despre nelegalitatea hotărârii, partea nu se poate plânge că instanța a omis să-i cerceteze un motiv determinat.
Dacă recursul nu este întemeiat, făcându-se doar o expunere a situației de fapt, fără nicio încadrare în vreunul din motivele prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă, nu se poate invoca, pe calea contestației în anulare, că instanța a omis să-l cerceteze. Dacă din considerentele deciziei atacate rezultă că instanța de recurs a sistematizat criticile formulate și, analizându-le, a motivat concluzia la care a ajuns în legătură cu obiectul litigiului, se impune respingerea contestației în anulare.
Dacă din modul de redactare a considerentelor nu rezultă cu claritate punctul de vedere al instanței asupra recursului, contestația în anulare nu este admisibilă, întrucât lipsa de claritate a considerentelor nu echivalează cu lipsa unui motiv de recurs.
În speță, criticile aduse prin contestația în anulare precizată nu reliefează prezența în decizia atacată a niciunei greșeli materiale în sensul art. 318 Cod procedură civilă, astfel cum s-a arătat în cele ce preced. Doctrina și jurisprudența
sunt unanime în sensul că pe calea contestației în anulare specială nu pot fi îndreptate greșeli de judecată, fie că acestea se referă la aspecte de drept procesual civil, fie că acestea se referă la aspecte de drept substanțial. De asemenea, pe calea contestației în anulare specială nu se poate reforma o decizie a instanței de recurs, pe motivul că aceasta ar fi interpretat greșit prevederile legale în materie, sau ar fi apreciat greșit stări de fapt sau mijloace de probă analizate, sau pe motivul că ar fi redactat o motivare confuză sau contradictorie.
Toate criticile formulate prin contestația în anulare și respectiv precizarea acesteia, se referă la presupuse greșeli de judecată, de interpretare și aplicare a prevederilor legale, de interpretare a stării de fapt și de apreciere a probelor administrate, aceste aspecte nemaiputând fi analizate pe calea contestației în anulare speciale, deoarece aceasta s-ar transforma atunci într-un recurs la recurs, ceea ce nu este admisibil.
Raportat la considerentele mai sus expuse, în baza art. 318 Cod procedură civilă, tribunalul va respinge ca neîntemeiată contestația în anulare precizată.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
RESPINGE ca neîntemeiată contestația în anulare formulată de către contestatorul I. G., domiciliat în S. de Sus, nr. 1354, jud. M., în contradictoriu cu intimatele C. L. B. și C. J. M. de aplicare a legilor fondului funciar și intimatul O. B. reprezentat prin P., împotriva deciziei civile nr. 686/R/_, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr._ .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi,_ .
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | GREFIER | |||
P. G. G. | Ț. | D. | , P. M. B. O. | V. |
Red. Ț.D./_
T.Red. O.V./_
2 ex.
| ← Decizia civilă nr. 1220/2013. Fond funciar | Decizia civilă nr. 98/2013. Fond funciar → |
|---|
